5,454 matches
-
deși pe plan cultural începeau să se manifeste câteva inițiative. Profesorul originar din Botoșani, Ion Simionescu, deplângea starea orașului în care "lipsesc însuflețitori care să spulbere praful inerției, care să cheme la regenerare culturală și economică, care să îndrumeze hărnicia săteanului pe calea conștienței și a culturei"11. Prima manifestare culturală după război s-a concretizat în organizarea secției locale a Ligii Culturale ce a desfășurat șezători populare, dar care, în primă fază, nu s-a bucurat de colaborări substanțiale. Activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ministerial faptul că numărul elevilor școlilor secundare a crescut în România", acest fenomen reprezentând, de fapt, "una dintre cele mai mândre și mai îmbucurătoare manifestări ale spiritului poporului nostru după războiu"64. Fără îndoială, creșterea numărului populației și deschiderea accesului sătenilor la școlile secundare impunea crearea de noi astfel de edificii. Ceea ce a dăunat însă a fost lipsa unui grad mai ridicat de selectivitate și acceptarea caracterului improvizatoric în desfășurarea procesului de învățământ. Acuzelor de privilegiere a învățământului teoretic, Angelescu le-
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gheorghe Asachi", dar și transmiterea creațiilor folclorice prin intermediul revistei menționate. O frumoasă evocare îi va face ani mai târziu unul din foștii elevi, scriitorul Sașa Pană: "...mai totdeauna cu o geantă plină de hârțoage în mâna stângă (cu dreapta binecuvânta; sătenii i-o sărutau). De unde era să știm, noi elevii, că aveam în fața noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1906-1907 instituția este asimilată liceelor de stat, desfășurându-și activitatea conform legislației școlare în vigoare la acea dată. Lăcașul a fost creat cu fonduri lăsate prin testament de hatmanul Anastasie Bașotă, cu scopul de a conferi educație elevilor, fii de săteni săraci sau orfani, astfel încât, după absolvire, aceștia să poată accede la universitățile europene 118. Prezența unui liceu - creat, ce-i drept, din inițiativă privată și având ca beneficiari strict tinerii români și creștini - într-un mediu rural atât de modest
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
189. Pondere scăzută o au agricultorii, categoria cu resurse materiale mai reduse și cu un interes mai puțin ridicat față de educație (în medie 3%), deși autoritățile au depus eforturi considerabile în direcția alfabetizării populației de la sate, încurajând și accesul tinerilor săteni la instrucția secundară. Mulți fii de agricultori apar totuși în evidențele claselor inferioare ale liceului, dar renunță să frecventeze și ciclul superior, cu siguranță, din cauza cheltuielilor ridicate. Proprietarii și industriașii, categorie socială pe cale de dispariție, conferă o proporție redusă de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
constatat că 61% provin de la oraș și 39% de la sate. Și recensământul din 1930 indică în această zonă a Bucovinei o medie de 16.2% absolvenți de liceu din mediul urban și 3.2% de la sate, chiar dacă aproximativ 94% dintre săteni sunt absolvenți de studii primare. Categoria agricultorilor și a intelectualilor este urmată de cea a comercianților, cu o medie de 13%, aceștia investind în educația copiilor la fel ca cei din Vechiul Regat. Părinții funcționari se constituie într-un procent
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
linia vreunui curent anume, publicând versuri, proză, interviuri și la care colaborează V. Tempeanu, Leca Morariu, Aurel George Stino, Mircea Streinul și alte figuri locale; Vestitorul satelor (1918-1942), revistă de folclor ce apare tot la Fălticeni, sub coordonarea Cercului "Deșteptarea sătenilor"; Revista Tinerimii. Organ de cultură al Societății "Tinerimea" (1927-1932) apare la Dorohoi, cu profil de istorie literară; Muguri (1924-1926, 1934-1940), Îndrumarea, Orion (1933-1935) și Pană literară (1933) la Rădăuți, ultimele două ca scenă de lansare pentru numele intrate ulterior în
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vocală pe versuri de poeți români: Romanță, Peste vârfuri, Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie etc. 40. Simion T. Kirileanu (1879-1926), învățător în județul Suceava, folclorist, publică culegeri de folclor în Șezătoarea, Ion Creangă, Vestitorul satelor, Albina. Tipărește Calendarul sătenilor și volume de legende legate de figura lui Ștefan cel Mare. Alte lucrări: Comoara sufletului. Cântece poporale cuprinzând colinzi, urături, alese și orânduite de Simion T. Kirileanu, Povești basarabene. 41. Eufrosina Lipețchi (1891-1982), învățătoare în Câmpulung Moldovenesc, pictor amator, publică
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la organul liberal „Gazeta poporului”, C. conduce în anul următor „Epoca literară”, supliment al ziarului „Epoca”, avându-l ca secretar pe St. O. Iosif. A mai colaborat la „Voința națională”, „Lumea veche”, „Lumea nouă”, periodic socialist, „Asmodeu”, „Povestea vorbei”, „Gazeta săteanului”, „Foaia interesantă”, „Lumea ilustrată”, „România jună”, „Literatură și artă română”, „Adevărul”, „Pagini literare”, „Constituționalul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Luceafărul” „Convorbiri” (și „Convorbiri critice”), „Flacăra”, „Universul literar”, „Viața românească” și, bineînțeles - ca membru al Junimii -, la „Convorbiri literare”. A semnat o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
științei medicale. Din această respingere altoită pe superstiții și prejudecăți ancestrale se trage, de pildă, moartea unui copil împachetat de părinți în balegă, după obiceiul locului, în loc să i se administreze medicamente, astfel se justifică revenirea in corpore la cârciumă a sătenilor abia ieșiți de la o conferință-lecție de igienă asupra ravagiilor alcoolismului. Materialul, viu și divers, cules la sursă (tematic, unele însemnări reiau subiecte din articolele și pamfletele publicate de U.), este transcrierea fidelă a unor experiențe, dar pe măsură ce autorul își conturează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
în acest sens îl oferă studiul intitulat " Cestiunea israelită", publicat în paginile Timpului, în 24 mai, 12, 13, 14 și 21 iunie 1879, care abundă în informații statistice: "Dacă analizăm diferitele tocmeli agricole ce cunoaștem găsim că dobânda ce plătește săteanul pentru ceea ce primește în pământ, în nutriment, nu e mai mică de 84,90%, dar în cele mai multe cazuri ea e de 164%, de 200%, de 250%, de 300%"452; "În anul 1870 s-au încheiat în satele Moldovei 634 căsătorii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și economi, asemenea bunicului său din Dodești, sau, cum spune scriitorul cu propriile sale cuvinte: „ O lume plină de oameni buni, cuminți și blânzi ca tata și ca moș Gheorhe
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
FOAIA SĂTEANULUI, supliment literar, cu caracter independent, al periodicului „Gazeta Bucovinei”, apărut la Cernăuți de la 5 mai până la 29 decembrie 1891. F.s., din care s-au tipărit opt numere, la diferite intervale de timp, e redactată, ca și „Gazeta Bucovinei”, de Pompiliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287048_a_288377]
-
Georgi Sava Rakovski... Stil expeditiv, aproximativ, lacune și erori câte vrem, cam acesta este modul de prezentare. I.L. Caragiale își găsește și el un mic loc în Le Theâtre realiste. Dar cum? Introduce pe scenă două fațete ale realității românești: săteanul ale cărui viață și relații sociale sunt conforme cu legea creștină a unei civilizații populare profund legate de pământ (Năpasta, 1889) și lupta internă a unei societăți care încearcă să se europenizeze prin adoptarea unor obiceiuri și idei occidentale. (D
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
tradiții și forme de manifestare specific citadine. Satul nu poate fi european pentru că orizontul și mentalitatea sa profundă, spirituală, este fundamental localistă, etnicistă, izolaționistă, cu tendințe inevitabil naționaliste. Cât timp rămânem (pentru a relua o expresie a lui E.M. Cioran) sătenii eterni ai istoriei, europenizarea nu se poate produce. Doar orașul este, în mod organic, receptiv la ideologia și integrarea europeană. proces deosebit de complex. Orașul este deschis influențelor în cazul de față în bună parte străine noilor curente de idei, sincronizării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alb-negru, amintit, mai mult el nu Încearcă să ne reprezinte izbânzile de astăzi ale clasei muncitoare de la noi Într-o lumină idilică; dușmanul nu a fost răpus, lupta de clasă mai dăinuie. Iată-l pe chiaburul Misir uneltind Împotriva bucuriei sătenilor săi: «Suduie-n noapte pe negre poteci, brațele Îi cad mai slabe, mai reci, dar viclean pândește, ar goli În noapte dimineața caldă de miere și de lapte». Eroului lui Dan Deșliu «I-o fi zicând Ionuț, Constantin, ori Culai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mijlocașul Încă nu vede bine drumul pe care trebuie să apuce, șovăie, nu sesizează limpede opoziția Între chiaburime și țărănimea muncitoare. Pentru el, după lichidarea moșierimii, Încă mai persistă două opoziții: români - maghiari, luați În totalitate și săteni-orășeni, la fel. Sătenii sunt cei care muncesc, orășenii sunt «domnii» care șed, merg la băi, iar când vin la țară cer ouă. (Ă)”. A doua oară, În sinteza Pe frontul colectivizării, Ioanichie Olteanu, analizând câteva dintre creațiile care i se par cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
1950), În pragul primăverii (1952), Scrisoarea (1952), Judecata (1952) -, apoi romane - Ogoare noi (1953), Floarea vieții (1954), devenit, în variantă revizuită, Destin (1960) -, sunt concepute în limitele stricte ale șabloanelor ideologice, aplicate conștiincios, în detrimentul oricărei posibilități de manifestare a originalității: săteni eliberați de „exploatatori” își găsesc pământurile inundate și recoltele distruse de foștii „chiaburi”, care sparg un dig de apărare (Vin apele) ș.a.m.d. Pe de altă parte, deținător al experienței frontului și având acces la informații puțin cunoscute, scriitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unui oraș închis, conștient de faptul că dezvoltarea sa a atins limitele superioare. Extrem de sugestiv este conținutul unui ordin al prefectului de Bacău adresat primarului municipiului în ianuarie 1936: „(...) veți pune în vedere organelor din subordine să explice acelora dintre sătenii care voesc să vină pentru muncă la orașe să rămână în satele lor, renunțând de a veni în orașe, unde, din cauza situației critice din industrie și comerț, nu mai sunt posibilități de plasare, chiar cei stabiliți în aceste centre, unii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
însușiri prin care se caracterizează individualismul popoarelor culte apusene; din mijlocul satelor nu apar indivizi întreprinzători, care să-și riște odihna și avutul pentru a se îmbogăți prin mijloace neîncercate. Dimpotrivă, populația satelor românești stă sub tradiția muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea; n-are curajul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieși din rândul lumii este, pentru săteanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie”. În aceste condiții, pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mijloace neîncercate. Dimpotrivă, populația satelor românești stă sub tradiția muncii colective. Fiecare sătean face ceea ce crede că va face toată lumea; n-are curajul să înceapă o muncă, decât la termenele fixate prin obicei. A ieși din rândul lumii este, pentru săteanul român, nu un simplu risc, ci o nebunie”. În aceste condiții, pe fondul unui puternic curent imigraționist - cu puncte de plecare din Galiția și Rusia -, cei care au profitat de noile oportunități au fost locuitorii evrei. Aceștia au devenit veritabili
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
legate de comerțul ambulant. În Bacău, la fel ca în majoritatea orașelor din Moldova, acesta era practicat în special de locuitorii din satele învecinate. Astfel, de la primele ore ale dimineții și până spre prânz, străzile orașului erau inundate de mulțimea sătenilor care aduceau în coșurile sau vasele lor tot felul de produse - de la zarzavaturi, fructe, pește, iaurt și găini, la gaz, oțet, flori ș.a. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe lângă aceștia mai puteau fi văzuți numeroși slovaci
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de fapt, o ratare a unor bune oportunități de afaceri. Mai mult decât atât, cei mai afectați s-au dovedit a fi țăranii din împrejurimile orașului Bacău. Chiar dacă orașul punea la dispoziția acestora târgul săptămânal din zilele de joi, majoritatea sătenilor obișnuiau să efectueze cumpărăturile pentru nevoile casnice sau agricole numai în zilele de duminică, târgul de joi fiind întrebuințat exclusiv pentru vânzarea sau cumpărarea vitelor. Implicațiile socio-economice ale legii repaosului duminical atingeau sfere de interes atât de diferite și de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de Interne. În aceste condiții, au prosperat proprietarii de cârciumi și de farmacii, ambele fiind exceptate de la obligațiile restrictive ale legii. După cum se afirmă și în documentul studiat, în zilele de duminică, în absența magazinelor deschise, o parte însemnată din „sătenii ce vin la oraș cu păsări, animale, lapte sau zarzavat, ca și muncitorii fabricilor din localitate, ce încasau salariile sâmbătă, înfundă cârciumile, care n-au văzut niciodată o perioadă de mai mare înflorire”. Micul și marele comerț erau desfășurate, aproape
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]