7,856 matches
-
în instituții școlare de sine-stătătoare. Educatorii instituțiilor de învățământ, în special cei din provinciile istorice românești aflate sub stăpânire străină, devin formatori de conștiință de neam, de caractere și atitudini în comunitățile rurale și urbane în care au activat, răspândind scânteia cunoașterii și științei în mentalul colectiv. Volumul de față, Istoria pedagogiei. Educația între existență și esență umană, își propune să scoată în evidență multiplele componente ale procesului de învățământ, principalele teorii și concepții pedagogice elaborate în curgerea veacurilor, impactul acestora
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Cujbă./ Al matale Caragiale”. Dincolo de casa lui Missir ar fi trebuit să găsim casele lui P.P.Carp. Din stânga străzii, de la numărul 11, ne privește un palat beldimănesc. În timp ce Ducipalul lui Mișa sforăie acompaniindu-și țăcănitul monoton al potcoavelor care scot scântei pe pietrele caldarâmului, eu îmi port privirea prin frunzișul teilor de pe marginea trotuarului. Printr-o spărtură a frunzișului zăresc frontonul cu monogramă al casei lui Gheorghe Racoviță. Tot privind visător în lungul uliței, nici n-am băgat de seamă când
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ști și nu pentru a deveni altfel. Dacă toate cărțile noastre nu ne învață să ne iubim aproapele, atunci cu ce învățătură temeinică ne alegem de pe urma lor?” J. Green 480. „Dacă e-n mine ceva (recunosc că e doar o scânteie), apoi aceasta învățai de la tăinuitele cărți.” N. Olahus 481. „Bogăția de experiență străină, agonisită din cărți, asta se cheamă erudiție. Experiența proprie este înțelepciune.” G. E. Lessing 482. „Cea mai frumoasă pagină pe care o scriem în viață este la
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
a trei constituții succesive. Prima a fost votată de Parlament (o adunare monocamerală cu statut de constituantă, aleasă în martie 1948) pe 13 aprilie 1948, cu unanimitatea celor 401 deputați, fără dezbateri, dar după ce cu o zi înainte oficiosul comunist "Scânteia" îi publicase textul forjat în laboratoarele ideologice moscovite. Era vorba de un nou "regulament organic", ce consemna nașterea Republicii Populare Române (după abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947) și anunța că urmează vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin "relaxarea" definițională
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
niște mere foarte frumoase în după-masa asta, nu vrei?" Vocea lui, pe care și-o voia normală, sună teribil de fals, își dădu și el seama, și tuși ușor ca să-și recapete sângele rece. Tusea sună și mai fals. O scânteie ironică luci în ochii Nastiei. S-a prefăcut că nu observă și ieși ca să se întoarcă cu un coș mare. "Era un țărănuș care dârdâia pe marginea drumului, în ploaie, i-am cumpărat toată marfa, cu coș cu tot. Uită
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Giurescu, Jurnal de călătorie). 45 Principiul lui Luther: Cine nu-i cu noi este împotriva noastră". Parcă prea des îl întâlnim în zilele contemporane! 46 Părți de lumină. Sfeșnicele sunt părți de lumină, desprinse parcă din soare, din flacără, din scânteie, care însuflețesc spiritul privitorului și îl cuprinde precum focul sacru ca o continuă sursă de vrajă, meditație și iluzie. Ele, sfeșnicele, nu sunt doar obiecte de artă, venerate odată cu întreg cadrul divin din fața catapetesmei, cu un braț sau mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dintr-o încăpere în alta a casei bogate a familiei, prezentîndu-i pe membrii săi dormind. Televizorul se oprește și ecranul nu mai prezintă imagine. Mezina familiei, Carol Anne, se trezește, coboară la parter și se oprește în fața aparatului, vorbind ciudatelor scîntei produse de electricitatea statică. Întreaga familie coboară și o privește înmărmurită. Pe tot parcursul filmului, ecranul televizorului fără imagine va semnala întîmplări bizare și amenințătoare. După episodul inițial, Poltergeist prezintă cîteva scene comice despre viața în zona rezidențială suburbană. Un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
supracopertă apare următoarea prezentare făcută de scriitorul Michael Swanwick: "Toți aceștia sînt tineri piloți ai cuvintelor, moderni, cărora nu li se pare prea greu să arunce la pămînt patruzeci de tone de proză heavy-metal, într-un gest impunător, care scoate scîntei și aruncă totul într-un haos literar, pentru a elimina și ultima rămășiță de "sfială gramaticală" doar pentru a vedea privirile de pe fețele albite de groază ale civililor." (coperta interioară a volumului) O astfel de proză hiperbolică, de o mare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
încet. La biurou, secretarii îndeplinesc cerințele regulamentului, se citește apelul nominal, se citesc comunicările, sumarul ședinței precedente etc. În acest moment, Mihail Kogălniceanu apare purtând sub amândouă brațele teancuri de volume, dosare și colecții ale Monitorului oficial. Este ca o scânteie electrică. Toată sala se ridică. Un ropot de aplauze izbucnește din Cameră și din toate tribunele. Clopotul prezidențial răsună și liniștea se restabilește repede. Dar în incintă și în tribune urmează să se audă un lung fâșâit de șoapte și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a făcut uz de arme și au căzut mulți morți și răniți. Răscoalele s-au întins apoi în județele Prahova, Buzău, Muscel și Dâmbovița. Ceea ce păruse unora că era numai o răscoală parțială era, în realitate, un puternic fenomen social; scânteia scăpărase mai întâi atunci când C.A. Rosetti a cerut revizuirea legii tocmelelor agricole, după aceea când același mare democrat, fiind titular al Ministerului de Interne, a ridicat glasul întru apărarea clasei plugarilor, a cerut reforme binefăcătoare pentru ea, a impus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul sfințește locul și lasă îngăduință de plecăciune, în cele din urmă, ne-am lăsat fermecați de împodobirea lăcașului nostru drag și am făcut să pătrundă culoarea soarelui prin
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
de centimetri... Da... Acum să-ți luăm sânge: întinde brațul pe marginea rezemătorii! Ce-i drept, cunoșteam tot acest ,,ritual’’ dar nu aveam nici un chef de comentarii...ironice ori de alt fel, deși fierbeam în sucul propriului orgoliu lezat. Așteptam scânteia prielnică revoltei, focul însă îmi mistuia întreaga ființă. Mi-am scos tacticos propria batistă, una albastră și șifonată, din buzunarul pantalonului albastru și mi-am așezat-o în dreptul gurii și nasului.( Trebuia să avertizez, într-un fel ironic, lipsa măștilor
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
mistuia întreaga ființă. Mi-am scos tacticos propria batistă, una albastră și șifonată, din buzunarul pantalonului albastru și mi-am așezat-o în dreptul gurii și nasului.( Trebuia să avertizez, într-un fel ironic, lipsa măștilor de protecție antimicrobiană! Asta era scânteia...). Făceam asta pentru a mă proteja, de nimic, de tânăra brunetă din fața mea. Asistenta încerca fără succes să umple prima seringă vacuum. Priveam atent când la locul unde înfigea acul când la chipul ei drăgălaș stăpânit de o mină trădând
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
Tot așa ne fac să medităm și să ne cutremurăm și celelalte cuvinte care, în „Secunda preghiera del Cristo“ (A doua rugăciunea a lui Cristos)“, a lui Giovanni Papini, se referă tot la preoți: „- Aceiași care ar trebui să înmulțească scânteile Tale și folosească sabia Ta, în loc să fie niște semănători neobosiți de grâu și vânturători neadormiți de pleavă, sunt, mai curând, niște administratori amatori ai Sacramentelor. Ar trebui să fie faruri și sunt doar candele, ar trebui să stea falnici ca
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
prăbușire. Rezultatul părea absurd. La începutul veacului al XX-lea comunitatea științifică era convinsă că universul este static și etern și în niciun caz, într-o mișcare de contracție și efemer. Rezultatul obținut de către Einstein privind comportarea universului a fost scânteia care a aprins pentru prima dată ideea că universul nu este unul static, ci ar putea să aibă o evoluție în timp. Omul de știință a vrut cu orice preț să găsească o cale de a rămâne la un univers
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
năravurilor." <„Sechestrați...", p. 3/> Teodor Pracsiu, reprezintă un reper în viața literară, a urbei vasluiene și nu numai. E bine să se amintească ceea ce spunea Valentin Silvestru, luat de autor ca motto la ultima carte: „Pagina scrisă are în ea scânteia veșniciei. Știi dumneata că scrisul e marele miracol al omenirii? Ce răspundere și ce șansă imensă avem!". A colaborat și colaborează la presa locală și națională cu articole de critică literară, studii și opinii didactice la „Vremea nouă", „Adevărul", „Adevărul
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
și forța extraordinară a cuvântului scris pe care l-a prețuit cu toată ființa sa și l-a promovat fără rezerve. Discipol și colaborator a lui Valentin Silvestru i-a respectat întru totul afirmația sa: „Pagina scrisă are în ea scânteia veșniciei. Știi dumneata că scrisul este marele miracol al omenirii? Ce răspundere și ce șansă imensă avem!”. A simțit instinctiv această mare șansă și imensă răspundere, dedicându-i-se afectiv și fără rezerve. Rezultatele acestui crez sunt măsura exigențelor sale
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
un spital din Galați. Linia de cale ferată Tecuci - Galați de pe malul stîng al Siretului era utilizată numai noaptea. Trenul nu avea decît vagoane de marfă și nu purta nici o lumină. Coșul de la locomotivă era astupat ca să nu se vadă scînteile. Nimeni nu avea voie să fumeze. În întunericul nopții, se auzea numai zgomotul roților trenului pe șinele de fier și șuieratul gloanțelor inamice care zburau pe deasupra trenului cînd nu-l nimereau în plin. Era trenul fantomă. La Galați am fost
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut • Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) • Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă • Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay • Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Memorii ARAD Librăria Corina
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Kohl, Am vrut unitatea Germaniei 13. Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni 14. Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui 15. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) 16. Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor 17. Constantin Ciopraga, Caietele privitorului tăcut 18. Virginia Șerbănescu, Scîntei din vatra vremii 19. Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 3) 20. Inge Deutschkron, Am purtat steaua galbenă 21. Ilie Rad, La un ceai cu Ștefan J. Fay 22. Dimitrie Ghyka, Memorii (1894 1940) Redactor: Teodora Tudorache Tehnoredactor: Mihaela Mîrza Bun
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să nu-mi scoată (acei tovarăși) și textele "rele" care au mai rămas! Doamna Gabriela e o dulce, evident. Mi-e foarte dragă și-mi amintește mereu de Nastasia Kinski din "Tess". E cea mai plăcută femeie din toată Casa Scînteii! Lasă-mă să cînt la enșpe... triști! Îmi pare rău pentru tot ceea ce nu ți se întîmplă benefic! Am avut și am încredere în tine și pînă la urmă nu se poate să nu ieși și tu cu carte. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
timpul prin muncă. S. Smiles ne îndeamnă: "Să nu lăsăm timpul să treacă fără să producă roade și fără să ne aducă vreun folos". Viața este ca o flacără care e gata să se stingă în orice clipă, dar recapătă scânteie atunci când reușești să realizezi ceva demn pentru urmași. În "Septentrion foaia societății pentru cultura și literatura română în Bucovina", Nr. 29 din 2007, la pagina 28, la rubrica "Cărțile bucovinenilor" mi-au publicat volumele: "Pe valurile vieții..." și "Peste vremi
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
am sărit cât am putut de repede pe uscat. Pe mal, m-au ajuns Ileana și Veronica care nu conțineau să spună că s-a întors fantoma celui înecat. Atunci am luat-o la fugă, deși la deal, de parcă aveam scântei în tălpile picioarelor. Acasă am stat foarte tăcută toată seara, lucru rar întâlnit la mine, căci de mică eram o comunicativă. Tata, ca de obicei, venind lângă mine și parcă citindu-mi gândurile mi-a zis: Ei, cum e cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Viața și experiența i-a învățat că trebuie să se bizuie pe sine, pe puterea lor proprie. Numai așa succesele nu vor întârzia să se arate. Viața este ca o flacără vie. Ea se stinge totdeauna, dar revine și recapătă scântei ori de câte ori reușește să realizeze ceva demn pentru cei ce vor urma după tine... Omul este cu atât mai valoros, cu cât își dă seama că în viață contează cel mai mult ceea ce dă el și nu ceea ce este el în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]