5,987 matches
-
înaltă funcție în stat din partea coaliției guvernamentale dintre fracțiunea CDU/CSU și FDP, în urma demisiei lui Horst Köhler din funcție. La 30 iunie 2010 a fost ales de către Adunarea Federală drept nou președinte al Germaniei, în cel de-al treilea scrutin de vot, pentru următorii 5 ani. În cursă au mai fost și alți 3 candidați. Învestirea sa în funcție a avut loc în Berlin la 2 iulie 2010 și a deținut-o până la 17 februarie 2012, când în urma unor acuzări
Christian Wulff () [Corola-website/Science/299186_a_300515]
-
Legii unificării administrative, urmau să fie alese consiliile comunale și delegațiile lor permanente. Consiliul comunal, ca organ de conducere colectivă, era alcătuit din trei cincimi consilieri aleși de toți alegătorii comunei cu vot universal, egal, direct și secret, obligatoriu, prin scrutin cu listă, până la două cincimi consilieri de drep, care erau, de regulă, preotul paroh, directorul școlii sau un învățător. Se alegeau și supleanți, chemați să completeze locurile vacante care se formau pe parcurs în consilii. Consiliul comunal se întrunea în
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
alegeau și supleanți, chemați să completeze locurile vacante care se formau pe parcurs în consilii. Consiliul comunal se întrunea în mod obligatoriu, cel puțin, o dată în trimestru și soluționa problemele vitale de interes local. Delegația permanentă comunală se alegea prin scrutin cu majoritatea absolută de voturi, se prezenta, în fond, ca un organ consultativ al primarului și împreună cu el supraveghea serviciile comunale. Figura principală în administrația comunală rămânea primarul, care era ales de consiliul comunei. El convoca și prezida ședințele consiliului
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
Între 2007-2012 a fost prim-ministru actual al Poloniei. El este co-fondator și președinte al partidului de centru-dreapta Platforma Civică. În anul 2005 a candidat la funcția de președinte al Poloniei, dar a fost învins în al doilea tur de scrutin de conservatorul Lech Kaczyński. Între 2007-2012 a fost prim-ministru al Poloniei. Cabinetul său a supraviețuit unei moțiuni de încredere în parlamentul polonez la 24 noiembrie 2007. La alegerile parlamentare din 2011 Platforma Civică a lui a obținut cel mai
Donald Tusk () [Corola-website/Science/299335_a_300664]
-
de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie. După decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost nominalizat pentru funcția de mitropolit al Ardealului. La alegerile desfășurate pe 3 noiembrie 2005 a fost preferat, după al doilea tur de scrutin, Laurențiu Streza. Ca urmare a alegerii acestuia din urmă în funcția de mitropolit al Ardealului (in defavoarea lui Andrei Andreicuț, agreat de mediul ortodox din Transilvania), a fost reactivata Mitropolia Clujului. În calitate de episcop a înființat Editura Reîntregirea și o tipografie
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
vizitat pe cardinalul Iuliu Hossu aflat cu domiciliu obligatoriu la Mănăstirea Căldărușani. Pe 23 iunie 2000 l-a însoțit pe patriarhul Teoctist în vizita pe care acesta a efectuat-o cardinalului Alexandru Todea la Reghin. Între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din 2014 a devenit publică implicarea unor înalți clerici ai Bisericii Ortodoxe Române, între care și cea a mitropolitului Andreicuț, în campania electorală a lui Victor Ponta (PSD). Interviuri
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
și a laburiștilor și astfel s-au ajuns la organizarea alegerilor parlamentare în februarie 1950. Laburiștii au câștigat din nou alegerile, dar nu au putut redresa situația economică și astfel în octombrie 1951 a fost necesar un nou tur de scrutin, câștigat de conservatori. Churchill a redevenit premierul Marii Britanii. El și cu succesorii săi ca Anthony Eden, Harold MacMillan și Alec Douglas-Home s-au îndreptat din nou către liberalismul economic, reformele pentru bunăstare socială fiind întrerupte temporar. Prestigioasa revistă The Economist
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298888_a_300217]
-
a-l alege pe succesorul lui în scaunul de mitropolit ortodox al Ardealului. Cei doi pretendenți au fost Andrei Andreicuț, arhiepiscop de Alba Iulia și Laurențiu Streza, episcop de Caransebeș. Consiliul l-a ales după un al doilea tur de scrutin pe Laurențiu Streza în scaunul rămas vacant. A doua zi același Consiliu Național Bisericesc a hotărât scoaterea eparhiilor din nordul Ardealului și a celei de Alba Iulia de sub jurisdicția Mitropoliei Ardealului, ceea ce l-a transformat pe în ultimul mitropolit al
Antonie Plămădeală () [Corola-website/Science/298927_a_300256]
-
și de alianța la guvernare. USD a obținut în alegerile legislative din 3 noiembrie 1996 13% din voturi. Partidul Democrat a trimis în Parlament 42 deputați și 21 senatori. Candidatul USD la Președinția României a înregistrat în primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situându-se pe locul trei. Conform protocolului, în al doilea tur de scrutin pentru președinție, USD a susținut candidatul CDR, care era plasat pe locul doi. Grație sprijinului PD, Emil Constantinescu a devenit președintele României. PD
Partidul Democrat (România) () [Corola-website/Science/297864_a_299193]
-
voturi. Partidul Democrat a trimis în Parlament 42 deputați și 21 senatori. Candidatul USD la Președinția României a înregistrat în primul tur de scrutin 20,54% din voturi, situându-se pe locul trei. Conform protocolului, în al doilea tur de scrutin pentru președinție, USD a susținut candidatul CDR, care era plasat pe locul doi. Grație sprijinului PD, Emil Constantinescu a devenit președintele României. PD intra la guvernare alături de CDR, UDMR și PSDR, deținând, proporțional cu scorul electoral, 6 portofolii ministeriale. Convenția
Partidul Democrat (România) () [Corola-website/Science/297864_a_299193]
-
proteste, blocade și greve generale la nivel național în Ucraina, organizate de susținătorii candidatului la președinție Viktor Iușcenko după publicarea rezultatelor disputate al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2004. Protestele au început în ziua următoarea celui de-al doilea tur de scrutin dintre prim-ministrul Viktor Ianukovici și candidatul opoziției Viktor Iușcenko, cănd rezultatele oficiale au fost foarte diferite de cele ale sondajelor de la ieșirea de urne. Aceste sondaje îl dădeau învingător pe Iușcenko cu 11% diferența, în timp ce rezultatele oficiale i-au
Revoluția Portocalie () [Corola-website/Science/297884_a_299213]
-
dizolvarea Uniunii Sovietice și formarea Comunității Statelor Independente. O constituție națională a fost adoptată în martie 1994, și în cadrul ei funcția de șef al guvernului a fost comasată cu cea de președinte al țării. Alegeri prezidențiale în două tururi de scrutin, la ( și 1994) l-au adus la conducerea țării pe necunoscutul până atunci Aleksandr Lukașenko. El a obținut 45% din voturi în primul tur și 80% în al doilea, învingându-l pe Viačaslaǔ Kiebič care a primit 14% din voturi
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
în centrul Kievului. Parlamentul ucrainean declară victoria lui Viktor Ianukovici invalidă. Deși decizia nu are o bază legală, aceasta reprezintă o victorie simbolică pentru candidatul Viktor Iușcenko. Pe 26 decembrie 2004 sub presiune internațională, se desfășoară al treilea tur de scrutin, din nou cu Ianukovici și Iușcenko candidați. Cei aproximativ 12.000 de observatori internaționali, au avut de data aceasta o poziție mult mai pozitivă: mass media de stat a părut neutră în timpul campaniei, însă s-au înregistrat în continuare fraude
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004 () [Corola-website/Science/297883_a_299212]
-
avut de data aceasta o poziție mult mai pozitivă: mass media de stat a părut neutră în timpul campaniei, însă s-au înregistrat în continuare fraude (între altele la Harkiv). Totuși aceste alegeri au îndeplinit criteriile OSCE. Al treilea tur de scrutin a fost câștigat de Viktor Iușcenko cu 51,99 % din totalul voturilor exprimate. Viktor Ianukovici a obținut 44,19 % din voturi. În cursul nopții de luni 27 decembrie, Ianukovici a depus un apel contra rezultatelor, susținând că 3 milioane de
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2004 () [Corola-website/Science/297883_a_299212]
-
Leon al X-lea l-a creat cardinal, iar trei zile mai târziu, în consistoriul public, a fost propus pentru patriarhatul Veneției, păstrând titlul de Administrator apostolic de Mantua. După moartea lui Pius al IX-lea, cardinalii, după mai multe scrutine, l-au ales pe Giuseppe Sarto la 4 august, cu 55 de voturi din 60. Încoronarea sa a avut loc în duminica următoare, la 9 august 1903. În prima sa enciclică a spus că motoul pontificatului său va fi ""instaurare
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
Democrat Liberal (PDL) și a pus bazele unei viitoare fuziuni între cele două partide. Alianța, denumită Alianța Creștin Liberală (ACL), l-a promovat drept candidat la alegerile prezidențiale din 2014, pe care le-a câștigat în al doilea tur de scrutin, în care a obținut 54,43% din voturi, învingându-l pe candidatul PSD, prim-ministrul în funcție Victor Ponta. Părinții săi sunt Susanne și Gustav Heinz Johannis, amândoi sași transilvăneni. Aceștia au emigrat în 1992, ca pensionari, din Sibiu în
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu și l-a desemnat în această poziție pe Klaus Iohannis. Pe 18 iunie 2000 Klaus Iohannis a fost ales primar, obținând 69,18% din voturile valabil exprimate. Contracandidatul său în al doilea scrutin a fost Ioan Cindrea (PSD). Klaus Iohannis este primul etnic german în funcția de primar al Sibiului, după Albert Dörr, care a condus orașul în perioada 1940-1945. În timpul primului mandat de primar, între 2000-2004, a lucrat în consiliul municipal cu
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
de 27 septembrie 2014, Klaus Iohannis și-a lansat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2 noiembrie. Această lansare a avut loc printr-un miting în fața Palatului Victoria (sediul Guvernului României), sub sloganul „România lucrului bine făcut”. În primul tur de scrutin, pe 2 noiembrie, Klaus Iohannis a strâns un număr de 2.881.406 voturi, reprezentând 30,37% din totalul voturilor exprimate, prezența la vot fiind de 9.723.232 persoane (53.17% din populația cu drept de vot) și existând
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
candidați înscriși în cursă. Astfel, primarul Sibiului s-a clasat pe locul doi, după prim-ministrul Victor Ponta, care a strâns 3.836.093 de voturi, reprezentând 40,44% din totalul voturilor exprimate. În campania pentru al doilea tur de scrutin, Iohannis a decis să nu negocieze susținere condiționată cu niciunul dintre candidații eliminați în primul tur, deoarece „nu concep[e] să fie tranzacționate voturile românilor ca o marfă”. Cu toate acestea, când Monica Macovei i-a cerut să semneze un
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
vot și a alegătorilor din țară, Iohannis beneficiind astfel în turul al doilea atât de voturile persoanelor care în primul tur au votat candidați eliminați, cât și de cel al multor alegători care nu au votat. Al doilea tur de scrutin s-a desfășurat în data de 16 noiembrie 2014. Deși sondajele de opinie efectuate la ieșirea de la urne indicau un scor strâns, Iohannis a câștigat detașat, obținând 54,43% din voturi. La alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 Klaus Iohannis l-
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
1994, este ales vicepreședinte al Grupului Politic Stânga Europeană Unită. În februarie 1996 a fost desemnat candidat al PSM la alegerile prezidențiale din 1996, la care a obținut, însă, doar 0,69% din voturi, pierzând alegerile în primul tur de scrutin. Tot la alegerile din 1996, PSM nu a mai intrat în parlament, iar din 1998, Păunescu a devenit membru al Partidului Democrației Sociale din România (devenit, din 16 iunie 2001, Partidul Social Democrat), partid cu care fosta sa grupare, PSM
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
autorității.” Elemente constitutive ale democrației directe se regăsesc în majoritatea formelor de guvernare democratice moderne - chiar dacă nu sunt de ajuns pentru a face din acestea ”democrații pure” - cum ar fi referendumul sau adunările (assembly, assemblee) locale sau generale; de asemenea, scrutinele pentru alegerile prezidențiale, precum și pentru demiterea sau suspendarea unui înalt-demnitar (referendumul pentru suspendarea președintelui României ce a avut loc la data de 19 mai 2007 constituind un bun exemplu). Statele actuale au milioane de locuitori, de aceea adunarea de fiecare
Democrație directă () [Corola-website/Science/307321_a_308650]
-
Râmnicului. La data de 8 iulie 2008, PS Irineu Slătineanul, arhiereu vicar al Episcopiei Râmnicului, a fost ales de către Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în funcția de Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, din al doilea tur de scrutin, cu 24 de voturi pentru (la lucrările Sfântului Sinod fiind prezenți 47 din cei 52 de membri) . Contracandidatul său a fost PS Vincențiu Ploieșteanul, episcop-vicar patriarhal, care a obținut 22 voturi, unul dintre voturi fiind anulat. La data de 27
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
aderarea la Uniunea Europeană. Și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte cetățenii români în vârstă de cel puțin 35 de ani, care au strâns cel puțin 200.000 de semnături ale cetățenilor cu drept de vot. Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 22 noiembrie, iar turul doi, pe 6 decembrie. S-au înscris 12 candidați dintre care 3 independenți. Radu, Principe al României, soțul Prințesei Margareta a României și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale la
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
punerii în circulație, falsificare de valori străine și înșelăciune. Două zile mai târziu și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială. Organizarea alegerilor și a referendumului au costat statul român aproximativ 40 de milioane de euro. În al doilea tur de scrutin s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale, dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]