6,083 matches
-
Fusesem coleg cu el la școala din Ripiceni, dacă-mi aduc bine aminte. Învățam într-o sală de clasă mică, cu o sobă de teracotă. Iarna sau în anotipurile mai reci, în fiecare zi, doi elevi erau de serviciu: se sculau dis de dimineață, aduceau lemne, aprindeau și întrețineau focul. Într-o dimineață, fiind de serviciu împreună cu colegul Neghină, acesta găsește, după sobă, împăturite, patru tablouri: Marx, Engels, Lenin și Stalin. Ni se spunea și ni se repeta la lecții, citeam
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Brătianu președinte al Camerei. Bineînțeles, liberalii au refuzat. Pe când se credea, în genere, că Regatul va fi proclamat la 10 mai, iată o lovitură de teatru la 14 martie. Sâmbătă, 14 martie, la ora 3 după-amiază, generalul D. Lecca se scoală și propune Camerei să proclame Regatul român. Uimire și aplauze frenetice. Camera trece imediat în secții, apoi generalul Lecca, numit raportor, aduce următorul proiect de lege: „Art. 1. Principatul României este înălțat la Regat și prințul Carol I de Hohenzollern
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la magazine. Este o însuflețire generală și sinceră, este sufletul românesc care saltă. La Senat, președintele, prințul Dimitrie Ghica, citește telegrama președintelui Camerei, care anunță proclamarea Regatului în Camera tânără. După câteva cuvinte ale senatorului Gheorghe Lecca, Dumitru Ghica se scoală și strigă: — Trăiască maiestatea sa Carol I, regele României! Toți senatorii, în picioare, și publicul din tribune aplaudă furtunos. Raportor al legii votate a fost la Senat Ion Ghica. Au vorbit George Cantacuzino, Lascăr Catargiu și Vasile Alecsandri, aducând adeziunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rândul acesta a găsit o vorbă de spirit spre a-i spune că este frumoasă. Defileul delegaților a fost presărat cu multe incidente hazlii. Așa, un delegat s-a pus în genunchi în fața Regelui și nu mai voia să se scoale. Alt delegat dorea morțiș să sărute pe micul principe Carol, fratele regelui Ferdinand. Cu mare greutate a fost scos din sala Tronului. A doua zi, 11 mai, a fost consacrată defileului carelor simbolice. Au fost 45 de care de o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
reprezentau 15 la sută a populației, pe când în Germania, de pildă, reprezentau 1 la sută, în Austro-Ungaria 3 la sută, în Rusia un sfert la sută etc. împotriva proiectului de lege al contractelor agricole, prezentat de C.A. Rosetti, se scoală toată lumea conservatoare. Acei cari vor să ție pe țăran sub apăsarea genunchiului lor, lacomii și neomenoșii arendași ca și proprietarii cari, mai întotdeauna absenteiști, cheltuiau în viața ușoară a Parisului rentele moșiilor arendate, se scoală ca un singur om împotriva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de C.A. Rosetti, se scoală toată lumea conservatoare. Acei cari vor să ție pe țăran sub apăsarea genunchiului lor, lacomii și neomenoșii arendași ca și proprietarii cari, mai întotdeauna absenteiști, cheltuiau în viața ușoară a Parisului rentele moșiilor arendate, se scoală ca un singur om împotriva reformei democrate a lui C.A. Rosetti. O numeroasă întrunire de proprietari rurali se întrunește în București. Partidul vechi conservator, înțelegând că poate bate monetă din această chestie, se pune în fruntea mișcării; la această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
deodată ori cântau; câteodată, aceste petreceri se sfârșeau și cu strașnice păruieli. Lăutarii, nelipsiții lăutari, cântau la ureche de inimă albastră, din când în când auzeai câte un oftat prelung, chiote, glasuri răgușite. Când soarele începea să apună, grupurile se sculau și începeau să plece, lăutarii se mai țineau după câte unii mai „damblagii“, iar pocnetele oalelor sparte răsunau neîncetat până ce grădina se deșerta. Fiindcă obiceiul tradițional erea ca, după ce au petrecut bine, oamenii să dea cu oalele de pământ și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
A. Rosetti și Ion Brătianu e sfârșită. Pe un lucru de nimic, Ion Brătianu prezintă demisiunea cabinetului. Ce se întâmplase? Raportul Comisiunii pentru revizuire fiind depus, Ion Brătianu cere ca discuția să înceapă a doua zi. C.A Rosetti se scoală și spune că a doua zi nu e cu putință, căci raportul trebuie studiat. Cere dar ca discuția să înceapă a treia zi. Cu 57 voturi contra 48, Camera dă dreptate lui Rosetti. Iar Brătianu demisionează. A doua zi Camera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dezordini de stradă. Manifestanții aveau consemnul să invadeze curtea Palatului Regal și să manifesteze zgomotos. Primul ministru, prevenit, a dat fuga la Palat, unde în scurt timp au sosit miniștrii Chițu și Voinov, cât și alți demnitari și militari. Regele, sculat din somn, a fost pus în curent cu intențiile opoziției, pe când afară se dedeau lupte între agenții acesteia și forțele polițienești. în sfârșit, pentru a împrăștia mulțimea care nu voia să golească Piața Teatrului în ciuda șarjelor jandarmilor călări comandați de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cuprindea întreg parterul. Un medicinist în fugă vine să ne anunțe, gâfâind, cum că la spital a pătruns poliția și că bate pe studenți. Eram în cafenea vreo 20: Nicolae Maimarolu, Costică Iliescu, Paul Scorțeanu, Iancovescu, eu și alții. Ne sculăm și plecăm în fugă, intrăm ca un vârtej în curtea spitalului Colțea, dar sub gangul turnului ne lovim de corifeii poliției de pe atunci: căpitanul Stănciulescu, comandantul jandarmilor pedeștri - un adevărat zbir care a sfârșit osândit pentru delapidare -, comisarul Coemgiopolu, un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
dau e numai pe răspunderea mea. După masa de seară, jucam cărți, făceam o partidă de chemin-defer. Re gulat Luca ne câștiga pe toți. Dar cum vedea că norocul i s-a oprit și îndată ce-și făcuse porția, se scula, scotea pe streinii din odaie și ne încuia, spunându-ne: — Regulamentul închisoarei!... Peste ora 9 nu mai pot lăsa ușile deschise. Noi râdeam și înghițeam. Dealtfel eream serviți de minune. Aveam nu mai puțin de trei servitori. Un grec, osândit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
era adus la spital, internul de serviciu era obligat să iasă înainte, să-l primească și să-l instaleze într-o cameră. De multe ori, tocmai în timpul dejunului, răsuna clopotul care anunța aducerea unui bolnav. Atunci internul trebuia să se scoale de îndată de la masă și să primească pe noul venit. însă ceilalți camarazi îi făceau, mai întotdeauna, farsa de a-i mânca friptura. Sabin găsi într-o zi mijlocul de apărare: era tocmai de serviciu când, deodată, răsună clopotul. Însă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
i-am spus: "Războiul, pe care-l porți acum în Rusia, este cu armamentul făcut sub Tătărăscu și se duce cu sprijinul industriei de armament, creată de guvernul Tătărăscu". Evident, nu i-a plăcut deloc acest adevăr și s-a sculat imediat de pe fotoliul său. În picioare, am reușit să-i spun de ce venisem: să aprobe transportul corpului lui Inculeț la Chișinău. Scurt și tăios m-a refuzat, spunîndu-mi că nu e momentul. 66 Cei trei ani de război de la iunie
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
unor „complicații serioase”. Regina Maria relatează în mod detaliat nașterea nepotului ei: „Cam pe la 1130 a venit Collete la mine să-mi spună că Sitta (Principesa Elena - n.n.) nu se simte deloc bine și că Louros este îngrijorat. M-am sculat imediat și m-am dus la Foișor. Louros era cu Sitta, și ceruse să nu intre nimeni la ea deocamdată.” Regina Maria a luat dejunul cu Carol. A fost o „masă tăcută”, cu un „soț îngrijorat”. Regina-Mamă a povestit cum
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Sitta pe sofa, arătând încă foarte palidă, dar e deja un progres, un pas înainte”. Joi, 10 noiembrie. Regina Maria ia din nou prânzul la Foișor, căci era ultima zi de ședere a reginei Greciei la Sinaia. „Sitta s-a sculat pentru un timp din pat și chiar a mers puțin”. La ora 22, Regina Sofia pleacă spre Grecia. Vineri, 11 noiembrie. Regina Maria ia „ceaiul cu Sitta” (ora 17 - n.n.). Cotidianul „Universul” publică un buletin medical cu mențiunea că starea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și i-am citit un timp. Ea și copilul sunt foarte bine. Mihai este un bebeluș lacom, cu voce puternică”. Duminică, 13 noiembrie. „M-am dus ca de obicei la ceai la Sitta și să citesc cu ea. S-a sculat din pat, și-a spălat și ondulat părul, și arată mult mai bine decât înainte”. Luni, 14 noiembrie. Regina Maria a luat „ceaiul cu Sitta, care a început să trăiască din nou normal și care a slăbit și e drăguță
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
zâmbetul și gropițele din obraji sunt irezistibile, la fel și vorbirea lui lentă”. Chiar vizitele sunt scurtate, Regina Maria și Ducky se întorc acasă pe la ora 18, „ca să ne bucurăm de adorabilul nostru Mihai”. Vineri, 2 mai. Regina Maria se scoală devreme și se duce în grădină pentru a se bucura de frumusețea naturii. „A ieșit și Mihai și buclele lui aurii erau o altă bucurie și un alt regret. Am pierdut atât de mult timp din cel pe care l-
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Voevodului și tot soiul de jucării științifice. Pe peretele de răsărit, o candelă sub o icoană. Voevodul e crescut în religia ortodoxă. Domnește cea mai severă disciplină. În clasă nu există tratament de excepție. Când îi vorbește profesorul, Voevodul se scoală respectuos ca și ceilalți camarazi. Programul e acel al liceelor: de la 815 până la 115 cu pauze de câte un sfert de ceas între ore. După amiază urmează sportul și pregătirea lecțiunilor.” Reporterul a vizitat și „sala de gimnastică înzestrată cu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
în ușa Cancelariei, cerând permisiunea de a mai sta de vorbă cu câte un profesor. Minte dezghețată, el are adesea răspunsuri spirituale. Profesorul de franceză îi cere în ora de gramatică să facă o frază corectă și clară. Voevodul se scoală: Frază: „Domnule profesor, lecția s-a terminat”. <...> De câte ori e vorba de descris un spectacol, Voievodul recurge la amintirile din călătorii sau evocă vânătorile la care a asistat cu părintele său”. Regele urmărea cu atenție situația școlară a lui Mihai: acesta
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
practică peste tot”, nota Carol. Petrecerea a ținut până la ora 2. Era pentru prima dată de la Restaurație, când Familia Regală organiza „o serată socială”. Reuniunile anterioare fuseseră doar manifestări cvasioficiale, preciza Carol. A doua zi, Mihai și Carol s-au sculat târziu. Joi, 7 martie. La ora 12, Mihai îl însoțește pe rege și ia parte la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare. Seara, Duduia a luat masa cu familia ei. Mihai și Carol au luat masa împreună și au vizionat împreună filmul
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pare un stup de albine. În fiecare gospodărie, toți membrii familiei trudesc de zor. De obicei, tatăl sau bunicul, stabilește pentru fiecare zi de toamnă, un program riguros. Nimeni nu trebuie să rămână pe dinafară. Așa proceda și tata. Ne scula cu o oră mai devreme și ajutam acolo unde era nevoie și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
e Costac(h)i biv vel stol(nic), zicând că are dum(nealu)i o moșie, anume Drăgușinii pisti codru la Cercejoae, cari moșie zis că să hotărăști cu Giurgeștii și cu Șăndrenii și cu alte moșii, și s ar scula un Ion Mătăsariul și cu frate(le) său Sandul, ce să fac moșeni În Giurgești, și ar intra În moșie Drăgușenii și ar dejmui, și s-ar Înpresura moșie dum(i)sali despre Giurgești și despre alte moșii. Pentru care
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Cum trăiești? Ce mănânci? Acela m-a salutat zâmbind și mi-a spus: Bre, eu am ajuns oaie și mănânc iarbă. Câți ani ai, Părinte? Am nouăzeci și trei. Când am auzit, mi-a pierit graiul, Între timp s-a sculat ca să-mi aducă puțină apă și am văzut că Își târăște piciorul stâng, care era Înfășurat cu niște fâșii. Ce ai la picior, Părinte? l-am Întrebat. A căzut o piatră de pe acoperiș și m-a lovit, mi-a răspuns
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ducelui Bertold, răposatul meu stăpân? Ce s-ar Întâmpla cu țara noastră? Cu oamenii pe care Dumnezeu v-a orân duit să-i stăpâniți? Mărite Stăpâne, ești dator să fii prudent și neîncrezător, măcar pentru liniștea noastră. Bertold râse și, sculându-se cu vioiciune din jilțul său, se Îndreptă spre bătrânul ministerial și-l bătu cu prietenie pe umăr: — Hildebrand, tu n-ai urmă de răutate În tine. Ești ca vinul vechi pe care-l fac oamenii mei din strugurii de pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
arde mocnit, pe Îndelete, așa că animalul simte arsura numai după un timp. Atunci, ne bun de durere și arsură, face Întocmai ce a făcut calul Dom niei Tale și, de cele mai multe ori, Își trântește călărețul așa ca să nu se mai scoale. Ușor și curat, fără bănuială. Un dobitoc nărăvaș și atâta tot. Acum ai să mă Întrebi de unde știu cine ești. Că ești femeie se vede, domniță. Orice om cu ochii În cap vede... Simeon se Înclină cu o curtenie stângace
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]