6,333 matches
-
foarte importantă: nu felul în care sunt manipulate ideile liberale în România permite apariția erei burgheze, ci relațiile economice deja stabilite, teza lui Zeletin fiind următoarea: schimbul economic aduce libertatea. Inversând sensul, am putea spune că absența libertății sau, altfel spus, păstrarea privilegiilor este aproape garantată de absența schimbului economic. Apare argumentul unei tranziții liniștite spre capitalism, care angajează libertatea politică ca privilegiu și legitimează structurarea puterii de sus în jos. De fapt, liniștea societății însemna păstrarea privilegiilor. Ca în orice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social"25 sau "generarea de venituri obținute de asociații, în urmărirea rezultatelor sociale"26. Elementul care leagă, sub o formă sau alta, toate definițiile antreprenorului social este obiectivul acestuia: generarea de valoare socială și nu de beneficii sociale stakeholder-ilor27. Altfel spus, antreprenoriatul social nu urmărește să crească și mai mult discrepanțele dintre societăți, ci încearcă să le diminueze, fiind astfel instrumentul perfect în crearea justiției sociale. Un astfel de exemplu de acțiune este cel al Fundației Heifer, acțiunile acesteia în România
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
libertățile fundamentale ale cetățenilor, deși nu asigură întreaga listă de drepturi și libertăți care definesc o societate liberală. Prin comparație, o societate socialistă "decentă" ar fi una care ar practica proprietatea colectivă, respectând totuși cele două principii ale dreptății; altfel spus, ar fi o societate democratică fără să se bazeze pe proprietatea privată (vezi infra, n. 13). În schimb, o societate socialistă marxistă nu are cum să fie decentă, pentru că nu se bazează nici pe pluralism, nici pe o "concepție publică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptate ale categoriilor de persoane defavorizate de globalizare. Astfel, problema principală a dreptății în epoca globalizării este ceea ce autoarea numește misframing. 27 John Rawls, "The Law of Peoples", în Critical Inquiry, vol. 20, nr. 1, 1993, p. 39. 28 Altfel spus, măsurile ecologice care ar veni în întâmpinarea dificultăților cu care se confruntă țările din Sud nu ar trebui să creeze catastrofe economice și sociale în țările din Nord, pentru că atunci măsurile luate în avantajul Sudului se vor întoarce împotriva lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
o mai bună înțelegere a concepției sale, se poate apela la dublul cadru explicativ de care vorbea Coșeriu, numai că, de data aceasta, pentru modul interpretativ ex negativo, propun că rolul lui Leibniz să fie preluat de Coșeriu însuși. Altfel spus, voi încerca să prezint, până la un punct, pentru mai multă claritate, ideile și intuițiile lui Hașdeu despre limba și limbaj prin intermediul teoriei coșeriene o doctrină lingvistică mai riguroasă, măi coerentă și mai unitară, constituită și dezvoltată pentru a corespunde cât
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
se poate naște și nici nu poate fi revelat fără aportul cunoașterii "lucrurilor" (și a opiniilor/ideilor despre "lucruri"). După cum ne învață Coșeriu, într-un discurs/text sensul apare (sau este înțeles) datorită combinării semnificatelor de limbă cu desemnarea. Altfel spus (dat fiind faptul că limbajul se prezintă că un strat dublu semiotic), a vorbi, în acest caz, de un sens lipsit de expresie (adică de semnificant) nu ar fi în întregime corect, fiindcă semnificatele se convertesc, la un nivel superior
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
acestui verset, ni se revelează pentru prima oară importanța Sfintelor Taine pentru mântuirea noastră. Harul Duhului Sfânt, trimis de Mântuitorul Apostolilor Săi și prin ei Bisericii Sale, are misiunea de a Învăța toate și a aduce aminte de toate cele spuse și făptuite de Măntuitorul(Ioan XIV,26). Harul trimis prin Sfintele Taine va face simțită prezența Mântuitorului față de toți oamenii: ,,Și iată Eu cu voi sunt În toate zilele până la sfârșitul veacului’’(Matei XXVIII,20). Mântuitorul Își face simțită prezenta
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Edvica Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92291]
-
unele cu altele într-o formulă clasică, simetrica, astfel că fiecare capitol are câte patru subcapitole, o introducere, respectiv o încheiere. De altfel, întregul volum are aceeași construcție: patru capitole, un cuvânt de introducere și câteva considerații finale. Acestea fiind spuse, să prezentăm succint câteva din răspunsurile la întrebările ce ni le-am pus la începutul eseului nostru! În primul rând, am căutat să restituim o imagine de ansamblu a evoluției Universității Libere din Bruxelles de la fondarea să din 1834 până
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
semnificațiilor unor evenimente, procese sau idei depinde destul de mult de cunoașterea contextului periferic. Experiențele trăite la nivel local conferă alte nuanțe istoriei naționale, uneori reproducând discursul național la scară locală, alteori conferind perspectiva critică a localului asupra naționalului 3. Altfel spus, istoria părții contribuie substanțial la înțelegerea istoriei întregului. "Partea" asupra căreia se oprește analiza noastră vizează Țara de Sus - nordul Moldovei. Plasarea ținutului Botoșanilor și a celui sucevean sub denumirea generică de nord al Moldovei poate părea forțată, căci în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
materialelor folosite, modului de punere În operă, felului de a Înțelege arhitectura În general, scopului pe care Îl slujea. Faptul că ornamentul nu a reușit la acel moment să evolueze, se datorează În mare măsură acestor limite, sau mai bine spus, limitări, pe care experiența de până atunci le aducea noțiunii. Arhitectura Începutului de secol XX face apel la rațiune pentru a găsi noi căi de evoluție În procesul de Împingere a limitelor lumii, În trecerea către modernitate. Ornamentul era considerat
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
spiritul partizan era complet absent la acest critic și omul de gust rafinat și extrem de extins dădea adevăratei arte titlul de recunoaștere, acolo unde putea s-o constate, indiferent unde părea aceasta și sub ce steag se situa." Obiectivitatea, altfel spus, conștiința morală reprezintă însușirea primordială a unui critic de gust. Fără aceasta, exercițiul analitic devine un nonsens, cantonând iremediabil în inutilitate mai mult decât păgubitoare. "Transparența" maioresciană, în sensul de capacitate funciară a criticului de a primi și accepta toate
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
un "Don Juan al abstracțiunilor" , fie un spontan, "un produs natural." Despre Tudor Vianu: "Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență." Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională a confratelui său, preocupat permanent de organizarea materiei sensibile. Perpessicius este văzut din perspectiva austerității, umilinței, migalei și răbdării ... monahale: "O călugărie fără sutană, adică supunerea cu aceeași umilință la treburi mărunte ca și la cele
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
solul în cea mai scurtă perioadă de timp posibilă”. Michael Young (2007), prezintă trei obiective ce trebuie urmărite în realizarea unei tehnici de execuție eficiente: „menținerea stabilității”, „reducerea forțelor de frânare”, „amplificarea forțelor verticale propulsive”. Menținerea stabilității sau, mai bine spus, menținerea echilibrului de-a lungul desfășurării probei „asigură capacitata corpului de a se mișca cu viteză maximă”. Echilibrul mișcării depinde de „poziționarea și capacitatea funcțională a regiunii de mijloc a corpului”. Întrucât punctul de origine al mișcării îl constituie zona
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
dimensiunea supranaturală a omului a fost astfel pierdută din vedere, nemaiaflîndu-și loc în spectacolul public al politicului, al societății și în cel al cunoașterii, pentru că proiectul uman în întregul lui a fost absorbit în planul socialului și al istoriei. Schematic spus, modernitatea a reacționat împotriva Absolutului instrumentat ca putere mundană prin statuarea nivelului mundan ca orizont absolut. Dar totalitarismele secolului XX au fost dovada radicală dacă mai era nevoie de dovadă a faptului că instituirea istoriei și a socialului ca orizont
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ultimă, nu se obține prin delimitări, alegere, eliminare, ci prin asimilarea/realizarea tuturor nivelurilor lumii și, ca atare, prin absorbirea condiționărilor ce le sînt specifice, pentru ca, eliberat de ele, omul să se identifice participativ cu realul absolut. Aceasta e, rapid spus, tema eliberării totale din doctrinele Indiei sau identificarea cu Tao, în China. Aceasta este, pentru tradițiile monoteiste, tema Omului universal. Arhetip uman al universului, el indică, pentru fiecare om, ținta ultimă a efortului spiritual, aceea de a satura toate treptele
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care obiectivările oricărei transcendențe sînt puse în chestiune, relativizate? Cum poate fi păstrată conștiința unei transcendențe efectiv transcendente, mobilizatoare? O primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fel de modernitate decît a noastră. într-adevăr, modernitatea noastră se definește prin faptul că suspendă/ignoră/evacuează tema convergenței umane spre Pol, fără a-i putea totuși elimina urma, înfiptă ca un ac în carnea societăților noastre. în mare spus, modernitatea noastră a produs trei feluri de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și sufletul individual, sensurile simbolice au tins din ce în ce mai mult să se lipească de nivelul unde se înscriau, să reflecte acolo o economie superioară, fără ca mișcarea complementară, de întoarcere a actelor umane către ordinea divină, să mai aibă preponderență. Foarte schematic spus, era transfigurării a fost urmată de era edificării : simbolismul religios nu mai slujea la convergența omului spre absolut, ci era de descoperit, de realizat, dacă nu cumva de obiectivat în lumea istorică, socială și psihică a umanității. Inspirîndu-mă din frumoasa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
crea o asemenea putere comună, capabilă să-i apere pe oameni de atacurile străinilor și de vătămările pe care le pot cauza este ca ei să transfere întreaga lor putere unui singur om sau unei singure adunări de oameni; altfel spus, să numească un om sau o adunare de oameni care să fie purtătorul persoanei lor și fiecare să se recunoască în toate acțiunile înfăptuite de acea persoană. Acest act echivalează cu încheierea unui contract veritabil, a cărui formulare se regăsește
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
interesul particular nu constituie baza legii naturale. Dacă ar fi fost așa, nu am mai vorbi de obligație, ci de înclinație. De altfel, judecata individuală, mereu schimbătoare, nu poate constitui baza moralității 49. Consecința supunerii la lege este utilitatea. Altfel spus, Locke consideră că legea naturală ne obligă, iar această obligație rămâne în armonie cu scopurile noastre 50. În Al doilea tratat se va afirma că toți oamenii sunt "opera unui omnipotent și infinit creator înțelept, servitorii unui stăpân suveran, trimiși
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
clară că Filmer nu urmărește înlănțuirea de idei, ci se bazează pe simple jocuri de cuvinte. Conceptul de autoritate pe care ni-l propune este lipsit de realitate. În același timp, conceptul în cauză este lipsit și de legitimitate. Altfel spus, el trebuie respins nu numai pentru că Filmer nu l-a definit cum se cuvine, ci și pentru că el reprezintă justificarea post-hoc a unei stări de fapt. Filmer nu face deosebirea dintre autoritatea legitimă și autoritatea nelegitimă, astfel încât poziția lui seamănă
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cuvinte, face parte dintr-un corp, dintr-un ansamblu coerent de părți susceptibile de a se deplasa unele spre altele. Caracteristica esențială a acestui corp o constituie faptul că reprezintă o putere ce exprimă forța membrilor săi sau, mai bine spus, forța rezultată ca urmare a uniunii dintre toți indivizii ce îl compun. Această forță i-a fost transferată în măsura în care doar el devine singurul executor al legii naturale. Corpul politic are capacitatea de a utiliza forța comunității pentru a acționa ca
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
oamenii. De fapt, Hobbes vorbește nu despre calitățile indivizilor, ci despre qualities of mankind. Acest lucru implică faptul că el tratează despre fundamente, despre "bazele" diversității moravurilor care ar putea fi în același timp "bazele" tuturor convențiilor cu privire la moravuri. Altfel spus, el caută să descopere condițiile formale atât pentru o teorie a obligației, cât și pentru o teorie a libertății. În absența unui ethos care să ofere și condițiile materiale (cum ar fi conectarea legii naturale cu morala creștină, și a
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și Nistru, unii ideologi moldoveniști radicali cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât constituirea Moldovei Mari (sau, cum susținea A. Lazarev, „în prezent Republica Moldova a devenit, de fapt, o succesoare cu drepturi depline a cnezatului Moldova”). Câteva lucruri trebuie spuse și despre ideologii actuali ai curentului moldovenist. Dacă până la 1989 ideile mai sus enumerate erau susținute de activiști ai Partidului Comunist din RSS Moldovenească, cu scopul meschin de a-și păstra statutul politic și social, lucrurile nu s-au schimbat
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care să pună în funcțiune și o pragmatică textuală a acesteia. S-a observat, pe bună dreptate, că Blaga folosește în discursul său "concepte-imagini" sau "aproximări simbolice" făcute unor esențe situate dincolo de sfera empiricului (adică transempirice); atare concepte-imagini sînt, altfel spus, "un fel de "plasticizări" ale rezultatelor cunoașterii teoretice"15, cu ele se pot face mult mai intuitive ipotezele și teoriile științei (vezi, bunăoară, "undele corpuscular-ondulatorii" sau "particulele de energie"). Aceste concepte-imagini, prin forța lor unificatoare propun înainte de toate o reducere
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]