5,526 matches
-
topografia lor este cu totul diferită. Această concepție ilustrată cu claritate de formula S→R. Skinner, 1938. Un câine flămând nu poate să nu saliveze în prezența hranei. Astfel, un automobilist este capabil să ignore culoarea roșie a semaforului, prin stimul discriminativ înțelegându-se în mod normal oprirea vehiculului. De exemplu, debilitatea mentală. De exemplu, un accident vascular celebral ce deteriorează limbajul. Shaping = modelarea răspunsului De exemplu, un copil întărit prin faptul că urmărește un film la televizor poate, la un
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de cât timp are nevoie și de câte ori se realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența și durata comportamentului de spălare a mâinilor în anumite intervale orare timp de mai multe zile. De exemplu, să nu efectueze ritualul spălării. Stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Senzații corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea erecției în situații precise. De exemplu, starea de sănătate, oboseală, locuri sau situații
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Ph1). Rezultă o genă aberantă bcr/abl care este și marca leucemiei mieloide cronice (LMC). Consecința este intensificarea activității unei proteine (tip tirozin-kinază) care stimulează creșterea, diferențierea și apoptoza (moartea programată) patologică a celulelor ca răspuns la o serie de stimuli interni și externi. Anomaliile ar fi favorizate de expunerea prelungită la radiațiile ionizante și posibil la benzen. Diagnostic Manifestările clinice sunt în relație cu forma de evoluție clinică: cronică, accelerată și acutizată. Cel mai frecvent apare forma cronică în care
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
oferă informații cu privire la capacitatea insulinosecretorie a pancreasului). Insulina este secretată atât pe nemâncate, asigurând insulinemia bazală, cât și postprandial, după mese, când are loc o secreție bifazică (faza precoce în primele 10 minute iar ulterior faza tardivă 1-2 ore). Principalul stimul fiziologic al secreției de insulină este glucoza care, după intrarea în celula beta, va activa „senzorul glicemic”, o enzimă implicată în sinteza și secreția de insulină. Modificările care apar în diabet sunt inițial reprezentate de dispariția variațiilor pulsatorii ale insulinei
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
semnificație concretă din diverse categorii precum: ușa, apa, copac, banană, nas, pat, măr, oraș, caiet, mașina, casa, inima, școala, fata, elev și care le-au fost expuse în 5 etape. Subiecții implicați trebuia să citească cu glas tare lista de stimuli grafici de fiecare dată, după care să noteze corect toate cuvintele amintite într-un interval de timp precizat. Numărul total de cuvinte ce poate fi obținut după toate etapele, este de 75. Deși de la o etapă la alta s-au
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
al deficienței au obținut chiar scoruri maxime de 59 de cuvinte (media situându-se la 45 de cuvinte). Să nu se piardă din vedere faptul că aceste rezultate au fost obținute în condițiile în care nu s-au folosit ca stimuli cuvinte abstracte sau cu o structura grafică complexă, ceea ce ar fi redus substanțial nivelul performanței cognitive. Important de menționat este faptul că elevii cu surditate pronunțată au scris destul de multe cuvinte incorect, cu omisiuni, adăugiri și inversiuni de litere în cadrul
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
utilizate putem avea interviuri, chestionare, observări, focus grupuri, cercetări clinice etc. Una dintre limitările majore ale acestor metode este aceea că ele se adresează aproape exclusiv domeniului rațional. Se elaborează diferite scenarii în care o persoană răspunde rațional la anumiți stimuli. Pe această bază se ajunge să se elaboreze anumite modele de reacție, care se dorește a explicita parte a cunoștințelor tacite. Este surprinzător însă că, într-o perioadă în care se discută mult despre colaborarea interdisciplinară, se neglijează (sau se
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
regulii fiscale prin mărirea eficienței acționale a stabilizatorilor automați, soluție concordantă cu concluziile prezentate în a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de recesiune și o restrictivitate mai mare a stimulului fiscal în perioade de expansiune. Revenind la propunerea privitoare la implementarea unui sistem integrat de reguli fiscale în România, consider că acesta trebuie funcționalizat prin
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a doua parte a capitolului 2 al lucrării. Se observă că o acțiune mai eficientă a stabilizatorilor automați (un coeficient a mai ridicat) asigură un stimul fiscal discreționar mai mare în perioade de recesiune și o restrictivitate mai mare a stimulului fiscal în perioade de expansiune. Revenind la propunerea privitoare la implementarea unui sistem integrat de reguli fiscale în România, consider că acesta trebuie funcționalizat prin consolidarea puterii regulilor fiscale pe cheltuieli impuse în Legea responsabilității fiscale. Legea responsabilității fiscale (LRF
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
incizie făcută în vecinătatea alteia se vindecă mai repede și devine mai rezistentă la tensiune. Explicația acestui fenomen ar fi determinată de prezența unui factor care stimulează procesele de reparare în interiorul și în jurul plăgii, astfel că noua incizie este un stimul. 12.3.4. FIZIOPATOLOGIA PLAGILOR Manifestările fiziopatologice ale plăgilor sunt asemănătoare tuturor traumatismelor în general, dar prezintă unele particularități legate de existența și importanța soluției de continuitate, de mărimea hemoragiei ca și de pericolul infecției. Tulburările fiziopatologice sunt cu atât
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
degetelor, aponevrozelor, articulațiilor. 12.5.3. Diagnostic Diagnosticul leziunilor nervoase se precizează prin examenul clinic și posibilitățile de explorare electrică. Electrodiagnosticul se bazează pe constatarea excitabilității galvanice a nervilor și mușchilor. Cronaxia studiază excitabilitatea neuro-musculară ținând cont atât de intensitatea stimulului cât și de timpul de trecere al curentului. Electromiografia înregistrează curenții de acțiune care iau naștere într-un mușchi în contracție. Biopsia musculară este folosită atât pentru diagnostic cât și pentru prognosticul unor leziuni ale nervilor periferici. Diagnosticul diferențial se
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
Microchiroptere, mușchi ciliari sunt slab dezvoltați, sclerotica foarte subțiată și pigmenții se confundă cu coroida, iar retina nu prezintă vase d de sânge și este constituită, mai ales, din celule cu bastonaș. În zborul lor nocturn acestea se orientează cu ajutorul stimulilor auditivi. În crepuscul și în nopțile cu lună se pot ajuta, însă și de simțul văzului. Cu ajutorul văzului pot detecta diferențe de lumină și forme, dar nu pot ve ve vedea în culori. 1.2.8. Sistemul excretor Sistemul excretor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
în unele țări asiatice nu se folosește negația (cuvântul "nu"). Oricum, fluența limbii reprezintă o condiție necesară pentru funcționarea comunicării interculturale. În afară de limbă, există și alte diferențe, ca normele culturale și practicile comportamentului non-verbal. "Comunicarea non-verbală se referă la toți stimulii, intenționați sau nu, între participanții la comunicare. Există patru categorii de comunicare non-verbală17": mișcarea (limbajul corpului: expresia facială, contactul vizual, atingerea, gesturile mâinilor), proximitatea (folosirea spațiului în procesul comunicării, cum ar fi arhitectura, mobila, sau distanța fizică între participanții la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație strânsă între percepție și cultură. Lumea, ceea ce numim realitate se vede, se aude, se simte, se gustă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Acesta este un aspect foarte important al comunicării, în general, și al celei interculturale, deoarece individul se formează și se dezvoltă din punct de vedere cultural prin asimilarea unor serii de percepții, care îl ajută nu numai să determine care stimuli exterioari îi îmbogățesc cunoașterea, ci și ceea ce influențează aspectele sociale ale percepțiilor, respectiv construcția socială a realității, prin atribuirea de înțelesuri acestor stimuli. 2.2.2. Elementele socio-culturale sunt cele care influențează direct percepțiile și comunicarea. Dintre acestea, valorile reprezintă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de vedere cultural prin asimilarea unor serii de percepții, care îl ajută nu numai să determine care stimuli exterioari îi îmbogățesc cunoașterea, ci și ceea ce influențează aspectele sociale ale percepțiilor, respectiv construcția socială a realității, prin atribuirea de înțelesuri acestor stimuli. 2.2.2. Elementele socio-culturale sunt cele care influențează direct percepțiile și comunicarea. Dintre acestea, valorile reprezintă credințe sau convingeri constante cu privire la faptul că un anumit mod de conduită este preferabil altuia, din punct de vedere personal sau social. Dincolo de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
competiție și individualism, un străin ar putea fi privit cu suspiciune, chiar ostilitate și agresivitate. Referitor la atitudinile despre persoanele din alte culturi, care sunt vehiculate în situațiile de comunicare interculturală, L.A. Sarbaugh (1979) arată că acestea "servesc la filtrarea stimulilor la care răspundem în tranzacțiile noastre cu alții și dictează modul în care percepem și reacționăm la alții."41 El citează studiul autorilor Althen și Jaime, în care s-au comparat atitudinile și convingerile nord-americanilor cu cele ale filipinezilor, ajungând
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minim de efort, să: * Înțelegem atitudini și comportamente ale unei persoane care face parte dintr-un grup. * Construim așteptări în legătură cu respectiva persoană. * Previzionăm gânduri, atitudini și comportamente pe care persoana le are/le va avea în viitor, în raport cu un anumit stimul. * Dezvoltăm atitudini și comportamente proprii față de persoanele în cauză. * Luăm decizii în legătură cu persoana în cauză și modelăm relații în baza acestor decizii. Dar costuri? * Pot fi corelații iluzorii, menținute inconștient, care conduc la concluzii eronate. * Pot fi învățate incorect, suprageneralizate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Hay). Desconsiderarea ne servește în menținerea cadrului de referință prin faptul că "nu observăm" lucruri care ar intra în conflict cu ceea ce credem, putem evita schimbarea viziunii asupra lumii, asupra altora și asupra noastră. Procesul presupune a trece cu vederea: * stimulul dovada a ceea ce se întâmplă sau este pe cale să se întâmple; * semnificația faptul că stimulul este un indiciu al existenței unei probleme; * soluțiile disponibilitatea eventualelor opțiuni de rezolvare a problemei; * abilitățile capacitatea oamenilor de a identifica, rezolva sau acționa asupra
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care ar intra în conflict cu ceea ce credem, putem evita schimbarea viziunii asupra lumii, asupra altora și asupra noastră. Procesul presupune a trece cu vederea: * stimulul dovada a ceea ce se întâmplă sau este pe cale să se întâmple; * semnificația faptul că stimulul este un indiciu al existenței unei probleme; * soluțiile disponibilitatea eventualelor opțiuni de rezolvare a problemei; * abilitățile capacitatea oamenilor de a identifica, rezolva sau acționa asupra problemelor. Desconsiderarea nu este un proces conștient și de aceea este dificil de detectat în lipsa
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
juca un rol important în susceptibilitatatea genetică pentru T2DM în populația generală. Proteinele IRS reprezintă principalul substrat al receptorului insulinic. Ele funcționează ca niște proteine de andocare care pot lega multiple proteine cu rol de semnalizare intracelulară. Ele cuplează practic stimulul insulinic transmis prin intermediul IR cu un mare număr de funcții celulare care sunt reglate insulinic. Firesc astfel că proteinele IRS sunt considerate gene candidate majore pentru T2DM. La om au fost descrise mai multe mutații ale genelor IRS1 și IRS2
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
diabetului mitocondrial nu sunt complet elucidate dar ar putea implica afectarea secreției de insulină, glucotoxicitate, distrugere de celule beta și insulinorezistență [15]. Deoarece fosforilarea oxidativă producătoare de ATP de la nivelul mitocondriilor este esențială pentru secreția de insulină ca răspuns la stimulul glicemic, afectarea răspunsului insulinosecretor la glucoză reprezintă se pare factorul patogenic major din mecanismul hiperglicemiei din diabetul mitocondrial [96]. Este interesant de remarcat că la acești pacienți, în ciuda afectării răspunsului insulinosecretor la stimulul glicemic, secreția de insulină și de glucagon
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
pentru secreția de insulină ca răspuns la stimulul glicemic, afectarea răspunsului insulinosecretor la glucoză reprezintă se pare factorul patogenic major din mecanismul hiperglicemiei din diabetul mitocondrial [96]. Este interesant de remarcat că la acești pacienți, în ciuda afectării răspunsului insulinosecretor la stimulul glicemic, secreția de insulină și de glucagon este normală după administrarea de arginină [15]. Ar mai fi de remarcat că nivelul ADN mitocondrial din sângele periferic este scăzut la descendenții pacienților T2DM ce vor deveni la rândul lor diabetici, sugerând
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
rapidă a potențialului de acțiune și astfel realizarea unei contracții unice. Din cauza multiplelor interconexiuni existente între fibrele sale, acest tip de mușchi se mai numește și mușchi neted sincițial. În mod caracteristic, mușchiul neted monounitar este controlat mai ales prin stimuli non-nervoși. 3. Contracția musculară (13, 17, 22) Țesuturile musculare sunt țesuturi ale căror celule în cursul dezvoltării filogenetice a organismelor s-au diferențiat și specializat pentru funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
funcția de contracție. Această adaptare funcțională s-a realizat printr-o structuralizare particulară în special în sensul alungirii (fibre) și apariției de organite specifice specializate pentru funcția de contracție (miofibrilele). Posibilitatea acestor celule de a răspunde prin contracție la unii stimuli externi și interni a devenit o caracteristică fundamentală a lor și a dat organismelor posibilitatea de mișcare în sensul cel mai larg al noțiunii. 3.1. Contracția mușchiului striat scheletic 3.1.1. Mecanismul molecular al contracției fibrei musculare scheletice
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]