5,576 matches
-
statistici, cantitativi, a acestor reacțiuni este practic imposibilă. Rezistența culturală este, în primul rând, o stare de spirit necuantificabilă: a. Spiritul critic liber, manifestat prin ignorarea, eludarea, uneori contestarea indirectă a normelor, dogmelor, directivelor, ierarhiilor oficiale; omisiunea lor sistematică; refuzul tacit al pseudovalorilor oficiale face parte din aceeași atitudine critică definitorie; ea s-a manifestat în cerc restrâns, doar în unele redacții, este adevărat, dar a existat efectiv; b. Folosirea unui alt limbaj decât cel de lemn, al criticii oficiale; un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
alternative fără a ignora spiritul și realizările valoroase din exil și diaspora, consider că o cultură românească liberă și de înalt nivel poate și trebuie să se facă, în primul rând, în țară sunt după opinia noastră următoarele: 1. Refuzul tacit, uneori și declarat, al cultului personalității familiei Ceaușescu. Mulți oameni de cultură din țară, ca de altfel și din străinătate, nu se asociază acestui cult grotesc. Ei fac tot ceea ce le este omenește posibil să i se sustragă. Nu se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ca oricând. 4. Nimic nu dovedește poate mai bine și mai concret polaritatea celor două culturi din țară cea oficială și cea care gândește și creează, pe cât posibil, încă liber și se consideră adevărata expresie a culturii române decât conflictul tacit, adesea și manifest, dintre mediocritatea cadrelor de conducere culturală și adevărații creatori și oameni de știință români care activează în țară. Acest antagonism dintre mediocritate și competență, dintre incultură și cultură, dintre impostură, superficialitate și cea mai ieftină publicistică, dintre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
izolarea culturii române de cultura mondială clasică și modernă. Operația a făcut ravagii: au fost tăiate unul după altul toate izvoarele de acces la marile opere și instituții culturale care contraziceau, într-un fel sau altul de cele mai multe ori doar tacit , dogmele culturale dominante. Nu voi mai evoca acum, pe larg, suprimarea importului de cărți și reviste străine, blocarea studiilor în străinătate, participarea la congrese și alte manifestări culturale, politica tot mai restrictivă a traducerilor etc. etc. Urmările în ordinea spiritului
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ceaușist? La suprafață, el devenea tot mai rigid, mai absurd, mai totalitar. Dar în interior, în subteran, el devenea tot mai șubred și mai nesigur de sine. Funcționa mai ales o serie întreagă de relații personale și complicități, de toleranțe tacite și cointeresări, de ipocrizii și ambiguități, de simulări și chiar farse administrative. Toate acestea amortizau, într-o oarecare măsură și de la caz la caz (căci în România totul a fost, este și, probabil, va rămâne multă vreme extrem de personalizat), șocurile
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în care am editat, între 1973-1980, Cahiers roumains d'ătudes littăraires, de departe cea mai deschisă și mai europeană publicație românească în limbi străine a epocii. Operația n-a fost posibilă fără colaborarea la diferite nivele de complicitate, cel puțin tacită, a lui Mihnea Gheorghiu, Romul Munteanu, Vasile Nicolescu și Olga Zaicik. Nu avem calitatea să eliberăm certificate de bună purtare nimănui. Dar aceasta a fost realitatea. O epocă fără glorie, într adevăr, în care însă nu chiar toți au fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nelămurite uneori chiar și propriei conștiințe. Tema ar merita studiată mai îndeaproape. Un număr de documente, jurnale, mărturii etc. încep să se adune. Dar câteva note caracteristice sunt vizibile de pe acum. Poate cea mai importantă este refuzul, cel mai adesea tacit, uneori și declarat mai ales în situații-limită, exemplare de a fi exploatat, folosit, manipulat de cultura oficială, respectiv de instituțiile și agenții săi. în mod practic, o astfel de atitudine se reduce la alte câteva atitudini la fel de tipice: 1. a
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
încă incerte. De unde și lipsa de forță reală, practică, a culturii alternative în perioada post totalitară. Spectrul etatist este încă mult prea puternic. Ereditatea foarte încărcată, amintirile obsedante și complexele apăsătoare, sub un regim care a funcționat și prin complicitatea, tacită, implicită, generală, sunt încă prezente. Partida se joacă, deci, în altă parte: la nivelul (repetăm) plat, meschin, lipsit de spiritualitate și fior metafizic, dar atât de real și determinant, al întreprinzătorului particular și capitalului românesc în formație. Cele două mari
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
față de o astfel de stare de lucruri... Am spune totuși, din perspectiva idealului nostru cultural, că o astfel de situație este, în orice caz, total negativă. Improvizația permanentă și fragmentarismul inevitabil, discontinuitatea și spontaneitatea, fără nici o bară de direcție, abolirea tacită, dar continuă și definitivă, a preocupărilor de studiu, specializare, competență reală aprofundată (și alte exigențe de acest gen) fac din astfel de materiale mari obstacole ale dezvoltării intelectuale. în plus, scara de valori se modifică în sens negativ. Publicistica riscă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vădește în numeroase ocazii [...] Complexul de superioritate, de suficiență, de îngâmfare nu e totdeauna străin în purtarea și aerele celui venit dela București. În această situație, bazată deopotrivă pe lucruri întemeiate ca și pe exagerări stupide, se produce acel conflict tacit și tenace dintre omul din capitală și cel din provincie. Relația antagonică nu e singulară și nici specifică doar perioadei interbelice. Centrul și periferia se individualizează prin raportare reciprocă. Iar soluția pe care o propune Comarnescu și care își păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
editarea unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeană care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, când prin concurs ocupă postul de profesor la Facultatea de Medicină, C. I. Parhon își va lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
În căzul îndeplinirii condițiilor generale pentru transformarea sistemului descris mai sus, oare de ce anume mai este nevoie pentru demararea efectivă a schimbării? Este esențială oare apariția unui eveniment susceptibil de a precipita situația? Sau este suficientă doar apariția treptată, inițial tacită a unui pact între jucători ai coaliției dominante, noua opoziție și anumite sectoare ale vechii opoziții? La aceste întrebări ar trebui să se răspundă fiecare caz în parte. Însă putem adăuga că pentru o conducere capabilă să efectueze tranziția, poate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
coaliției fondatoare a regimului. Această coaliție apare la întâlnirea dintre interesele și opțiunile diferiților actori politici și socio-politici activi în perioada de tranziție. Aici termenul coaliție este folosit într-un sens larg, întrucât acordul care stă la bază poate fi tacit acceptat de facto de unele forțe politice. Instaurarea are mult mai multe șanse de reușită, și, în paralel, crește și posibilitatea de consolidare, pe măsură ce coaliția fondatoare devine mai amplă, adică cu cât sunt implicate mai multe forțe active politic. Schmitter
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de după al doilea război mondial, și-a asumat de cele mai multe ori ca atare agenda cercetărilor realiste. Doar atunci cînd autoritatea realismului a început să decadă, comunitatea academică a devenit conștientă de măsura în care asumpțiile întregii discipline au fost preluate tacit din realism. Confuzia dintre realism și relațiile internaționale, specifică perioadei de început a disciplinei, a fost posibilă, așa cum am arătat aici, datorită faptului că realismul a fost văzut nu doar ca o teorie între altele, ci ca o teorie care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
însă fără să ofere noi argumente în favoarea ei. De asemenea, încercarea lui Waltz de a stopa explozia agendei de cercetare din disciplina relațiilor internaționale are ca rezultat o concepție asupra politicii internaționale a cărei mărginire este justificată doar prin asumpții tacite. O teorie a balanței puterii fără un concept coerent de putere Theory of International Politics a lui Waltz se bazează pe analogia cu microeconomia. Această analogie implică două translații conceptuale majore. În primul rînd, Waltz a trebuit să găsească un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
rușine subită pentru goliciunea lor după ce au căzut din paradis. Realismul este de ceva vreme privit ca dezgolit. El nu-și mai poate recăpăta inocența originară. Un empirism al "prezentării istoriei așa cum a fost" nu mai poate pretinde un consens tacit din partea comunității politice și academice. Prin urmare, ea trebuie să-și susțină virtuțile cu argumente. Iar acest lucru determină o distanțare obiectivantă în cadrul disciplinei relațiilor internaționale. O dată ce această distanță s-a făcut simțită, rolul disciplinei nu mai este socializarea implicită
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
alternative de înțelegere a politicii mondiale, în care guvernarea nu este legată de stat. Altfel spus, în viziunea poststructuraliștilor, realismul nu explică de ce scepticismul său se oprește în fața statului: realismul reifică statul ca actor moral. Puterea luată în serios: puterea tacită a discursurilor realiste Atît poststructuraliștii, cît și constructiviștii arată că anarhia și suveranitatea, cuplul conceptual de bază folosit de realism pentru a distinge relațiile internaționale de politica internă, nu se referă la un fapt natural sau necesar. Dimpotrivă, aceste concepte
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
principiile construcției realității - în particular, a realității sociale - este o dimensiune importantă a puterii politice" (Bourdieu 1977: 165). Orientarea epistemologică a ultimului deceniu este deopotrivă un semn al crizei disciplinei și o încercare a unora de a demasca puterea epistemologică tacită a discursului neorealist (Ashley 1986 [1984], 1988; Runyan și Peterson 1991: 75-6, 97-8). Societatea internațională luată în serios: construcția socială a politicii puterii Odată ce comunitatea internațională a acestei construcții a fost identificată, iar puterea discursurilor acceptată, devine posibil să efectuăm
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
valoroase, pe care eu am încercat să le cuprind în această carte; a ne dezbăra de realism în felul acesta ar fi și inutil. Pentru că acesta ar fi cu siguranță cel mai bun mod de a-l reproduce în continuare, tacit și necritic. Bibliografie Abendroth, Wolfgang (1973) 'International Relations, Völkerrecht und Auenpolitik als Teildisziplinen der politischen Wissenschaft ein Disput mit Ernst Otto Czempiel', in Ekkehart Krippendorff (ed.) Internationale Beziehungen, Köln: Kiepenheuer & Witsch, pp. 13-37. Adorno, Theodor, et al. (1969) Der
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
unei medalii, inițiată de o fundație bârlădeana care ține neapărat să fie remarcată în legenda aversului (fig. 121 av), la centenarul nașterii, în anul 2002. Medalia după cum lesne se poate observa și după cum am arătat și mai sus, copie tacit de pe o altă medalie, imaginea reversului (fig. 121rv) CONSTANTIN I. PARHON Din 1912, cănd prin concurs ocupa postul de profesor la Facultatea de Medicină, C. I. Parhon își va lega numele de Iași, unde rămâne până în 1933. Aici va pune
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a tuturor românilor. Educația patriotică fiind unul dintre scopurile de căpetenie, R.j. a organizat diverse manifestări cu caracter național, precum o sărbătorire a lui Avram Iancu (1873) sau la patru sute de ani de la întemeierea mănăstirii Putna (1871, serbare patronată tacit de R.j.), una dintre cele mai importante manifestări ale conștiinței naționale a românilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Întrunirile literare erau organizate de un comitet special, alcătuit din cinci membri. Se citeau scrieri originale, traduceri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289315_a_290644]
-
ale ideologiei dereglementării, au provocat o serie de legi în contradicție deschisă cu principiul lor ideologic, făcând licite multe și diferite forme de dependență față de corupții publice și private, astfel încât paradoxul continuă să fie acela pe care îl revendica deja Tacit, când scria: corruptissima re publica pluriae leges. Corupția și inegalitățile, care în această perioadă caracterizează marile crize ale democrației, păstrează multe aspecte ale legalității aparente, ce cu greu pot fi sancționate”. Clasificarea din International Transparency (ce poate fi consultat cu
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
proceduri de neconceput. Până și aceasta este una din cauzele pentru care nu reușim să învingem pe deplin corupția. Acest aspect al ambiguității este pus la încercare, în mod vizibil, de o listă interminabilă de cauze. Pe scurt: încă de la Tacit, sunt indicate prea multele legi ineficiente, din punct de vedere al conținutului concret; proliferarea unei anumite cazuistici judiciare determină aplicații critice, incertitudini ale pedepsei, cu riscul covârșitor al prescrierii; lipsa formării funcționarilor pentru garantarea transparenței tranzacțiilor, în special a lucrărilor
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
În ambele situații, destinatarul dezvoltă o analiză semantică pe baza unei inferențe: în primul caz, el efectuează implicații convenționale, în cel de-al doilea, operează implicații conversaționale. Pentru Grice, comunicarea nu este posibilă decât în condițiile în care protagoniștii aderă tacit la principiul cooperării, constând în stăpânirea și aplicarea a patru reguli esențiale 140: a) maxima cantității reglementează volumul de informații furnizat de fiecare participant la schimbul verbal și stabilește următoarele: contribuția fiecărui protagonist trebuie să cuprindă atâta informație câtă este
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru asprimea tonului și virulența judecăților de valoare: " Daca tonul foii noastre e uneori de-o estraordinară asprime, cititorii desigur că nu vor fi uitând ce cumplită e starea de lucruri în care se află țara și că pana lui Tacit și limba Duhului Sfânt abia ar ajunge ca să zugrăvească estrema decădere socială a României și primejdiile care atârnă asupra țării, nedându-i răgaz de a-și veni în fire. În altă țară de am trăi, în care mai e credință
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]