18,899 matches
-
Fulga. De fapt, C. B. este o publicație de reluări, pentru care nu se indică sursa. De aceea, din partea revistei „Convorbiri literare” se primește o scrisoare în care se atrage atenția că mai multe scrieri literare din cotidianul bucureștean fuseseră tipărite mai întâi în periodicul de la Iași. Este vorba de câteva poezii ale lui V. Alecsandri, Ghioaca lui Briar sau Noapte albă, de proza aceluiași, publicată sub titlul Din albumul unui bibliofil, apoi de nuvele ale lui I. Slavici și de
CURIERUL BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286593_a_287922]
-
anilor de apariție făcându-se de la 1913, când văzuse lumina tiparului primul număr al ziarului cu același titlu, Pan Halippa fiind unul dintre editorii lui. Purtând un subtitlu semnificativ, „Gazetă săptămânală cu tot felul de învățături și știri din toată lumea tipărită pentru trebuințele poporului moldovenesc din Basarabia de către Asociațiunea Astra”, C.m. va deveni în perioada celui de-al doilea război mondial „Foaie săptămânală pentru popor, organ de presă al Fundației Culturale «Regele Mihai I» (Regionala Basarabiei)”. C.m. a fost concepută ca
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
al doilea război mondial „Foaie săptămânală pentru popor, organ de presă al Fundației Culturale «Regele Mihai I» (Regionala Basarabiei)”. C.m. a fost concepută ca „o gazetă pentru săteni”, urmând să dea cititorilor „hrană sufletească sănătoasă”. Conținutul numerelor duble diferă, cele tipărite cu caractere chirilice având drept scop în special „luminarea” populației rurale, familiarizarea cititorului din Basarabia cu literatura națională. Sunt publicate texte din operele scriitorilor Al. Donici, I. Creangă, V. Alecsandri, Anton Pann, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, I. L. Caragiale, I. Agârbiceanu
CUVANTUL MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
, publicație apărută la București, lunar, la sfârșitul anului 1836 și la începutul lui 1837. Trei numere s-au păstrat din această revistă, deși, după unele mărturii, s-ar fi tipărit și al patrulea. Este editată și redactată de Cezar Bolliac, cu sprijinul prietenului său C. Gh. Filipescu. Într-o scrisoare din 15 octombrie 1836, adresată lui C. Negruzzi, I. Heliade- Rădulescu anunța apariția iminentă a revistei. La începutul aceluiași an
CURIOSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286604_a_287933]
-
să fie o colaborare între toate forțele vii ale generațiilor mai tinere. Vreau selecție largă, libertate, generozitate, solidaritate.” Programul sindical e vizibil în proiectul de a înființa o editură și o revistă, de a organiza expoziții și concerte, de a tipări un buletin difuzabil în librării. Fondurile necesare urma să provină din conferințele publice. Începând din mai, când își anunță și în presă asociația, membrii s-au întrunit de-a lungul verii 1932, pregătind programele pentru toamnă. Documente scriptice nu s-
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
grădina și sala de coregrafie a Floriei Capsali, „sediul” consacrat de întâlnire era cafeneaua Corso din Calea Victoriei. După tratative sinuoase, Al. Tzigara-Samurcaș, președintele Fundației „Regele Carol I”, aprobă, pentru expunerile publice, aula acesteia, chiria fiind acoperită din cotizațiile membrilor. Se tipăresc programe de sală, se răspândesc afișe. În ultimul trimestru al lui 1932, C. exploda în arena publică. Emulând cu ilustrele „prelecțiuni” ale Junimii maioresciene sau cu gruparea Poesis, activă la începutul anilor ’20 în jurul „Ideii europene” a lui C. Rădulescu-Motru
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
enciclopedică apărut la Chișinău, bisăptămânal, din mai 1913 până la 25 decembrie 1921, apoi neregulat, din 1932 până la 10 decembrie 1939. A fost editat, pe rând, de Nicolae N. Alexandri, Simion Murafa și Pan Halippa. Până la 1 decembrie 1920 a fost tipărit cu caractere chirilice. C.m. urmărea să reflecte cât mai larg și pe înțelesul oamenilor cu puțină știință de carte viața și problemele cu care se confrunta societatea, să contribuie la educarea spirituală a cititorilor și la răspândirea cunoștințelor practice. Orientării
CUVANT MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286614_a_287943]
-
început iscălind și Iorgu de la Cozia sau Gelu Cozianu. Între 1940 și 1944 scoate la Iași revista „Cetatea Moldovei”, unde dă la lumină poezii, note de drum, studii și un fragment dintr-o lucrare dramatică în versuri. După ce în 1938 tipărește placheta Amurg, îi mai apar volumele Sonete (1940) și Vifor subt stele (1943), precum și însemnările din Bugeacul (1941). În decembrie 1943, pe scena Teatrului Național din Iași are loc premiera piesei sale Armașul lui Ștefan cel Mare. Conștient, probabil, de
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
la 19 martie 1840 și a fost interzisă la 23 august același an. Se pare că s-a revenit asupra suspendării, dar redactorul a înțeles că, în atmosfera creată, a continua publicarea revistei nu mai era oportun. În 1859 se tipărește o a doua ediție, cu caractere latine. În Introducție, Kogălniceanu, redactorul „răspunzător”, aduce un omagiu încercărilor anterioare în direcția editării unor foi periodice, caracterizate drept tribune de răspândire a ideilor de progres social și cultural, de popularizare a cunoștințelor științifice
DACIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
1899), pe baza căruia e numit profesor la Universitatea din Iași, numire mult contestată, autorul fiind acuzat de plagiat, cât și în studiul Naționalitatea în artă, publicat în „Făt-Frumos”, apoi, în 1908, în volum. La Vălenii de Munte, în 1909, tipărea placheta Poezii, epigrame și cugetări în proză, retipărită, cu puține adăugiri, în 1939. În 1914, editează volumul Opere complecte de M. Eminescu, cu un amplu studiu introductiv. În 1910, întemeiază, cu N. Iorga, Partidul Național Democrat, care nu dăinuie. După
CUZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286634_a_287963]
-
și apropiere creștină”, iar din 1973, alături de Virgil Ierunca, în ambele cazuri cu susținerea materială asigurată de C. însuși, lansează revista „Ethos”, în editura căreia a republicat cărți de Nae Ionescu, Emil Cioran, G.M. Cantacuzino, Gheorghe I. Brătianu sau a tipărit volume de Mircea Eliade, Basil Munteanu, Nicu Caranica, Horia Stamatu ș.a. Debutul publicistic are loc în 1950, în „Caiete de mărturisire ortodoxă”, revistă a exilului românesc din Paris, cu un microarticol-eseu, O capelă ecumenică la Sèvres, poetul semnând ulterior, de
CUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286608_a_287937]
-
unui cerc de gazetari dintre care, alături de B. Florescu, făceau parte Aureliu Candrea, Mircea Demetriade, N. G. Rădulescu-Niger, N. Țincu ș.a. Mai colaborează cu versuri Carol Scrob și se republică mai multe din poeziile lui Dimitrie Petrino. B. Florescu își tipărește o parte din cursul de istorie a literaturii franceze și tot el scrie câteva studii dedicate literaturii grecești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, precum și articolul Idealul lui Bălcescu. Aureliu Candrea traduce versuri de Victor Hugo, Shelley și proză de
DACIA VIITOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286643_a_287972]
-
redacție e compus din Vintilă C. A. Rosetti, Al. Bădărău (semna Al. Andrieș) și Mihai Săulescu, iar în Belgia, redactorii vor fi V. G. Morțun și C. Mille. Mai ales sub semnătura Spancioc (pseudonim al lui V. G. Morțun) sunt tipărite recenzii și cronici teatrale. Schița O zi nefastă de V. G. Morțun, cu o bună intuiție a psihologiei personajelor, face parte dintr-o serie de scrieri dedicate funcționarului modest, în care vor excela I. Al. Brătescu-Voinești și I. A. Bassarabescu
DACIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286644_a_287973]
-
I. Dafin, I. I. Alexandrescu-Dafin, Dionisie, Dion, Radu, Vlad, versuri, proză și articole diverse. Este apoi secretar de redacție la „Propaganda” din Iași. Când aceasta își încetează apariția, D., care mai colaborase și la „Adevărul ilustrat”, „Povestea vorbei” și își tipărise volumașul Fără noroc (1897), e adus la ziarul „Epoca”, unde mai folosește pseudonimele Raul și Beatrice. Student la Facultatea de Drept din București, pe care o va absolvi în 1903, publică, îndeobște versuri, în „Foaia populară”, „Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
Familia”, „Arhiva”, „Tribuna familiei”, „Noua revistă română”, „Apărarea națională”, „Antisemitul”, „Secolul”, „Cronica”, „Jurnalul” ș.a. În 1902 era secretar de redacție la „Viitorul” și, poate, la „Gazeta Moldovei” din Iași. Ulterior scrie sporadic, dedicându-se mai mult activității politice. Își va tipări totuși volumele De la alții. Reminiscențe și traduceri (1915), Povestea unui vis (1925) și Pe vremea mea. 1890-1915 (1925), ultimul cuprinzând o mare parte din poezii și tălmăciri. După ce alcătuise istoricul pinacotecii și al Școlii de Belle-Arte din Iași, publică Figuri
DAFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286654_a_287983]
-
a dat titlul „Principatele Unite”. Alegerea de deputați pentru adunarea care urma să hotărască persoana domnitorului, lărgirea dreptului de vot, libertatea tiparului sunt subiectele principale. Gazeta a anunțat cu entuziasm știrea alegerii lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei, tipărind și discursul rostit de M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină frumoasă în istoria țării). Publicația a susținut pe domnitor în toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail Zamphirescu, C.D. Aricescu, Gr.H. Grandea, I.C. Fundescu, G.G. Meitani, Gr. Serrurie) e angajată, direct legată de imperativele epocii, dar adesea deficitară sub raport artistic. N. T. Orășanu și Gh. Sion cultivă fabula, D. Bolintineanu tipărește aici relatarea călătoriei în Bulgaria, câteva legende istorice (Dumbrava Roșie, Dragomir și cetatea lui Radu Negru), dialogul în versuri Apa Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada Ursitorile, oda Străbunii
DAMBOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
cultivat, se remarcă prin intensa activitate de traducător, dar și prin dârzenia cu care apără drepturile românești în fața vremelnicilor cuceritori austrieci. Cele mai importante cărți traduse de el - Apostolul (1683), Orologiul (Ceaslovul) (1745), Sfânta și dumnezeiasca evanghelie (1746) - au fost tipărite în perioada 1683-1818 în șaptezeci și trei de ediții, în toate provinciile țării, fiind foarte răspândite. Limba simplă și armonioasă, corectitudinea traducerilor, accesibilitatea și marea lor circulație au făcut ca aceste texte să depășească mult sfera religioasă, integrându-se în cadrul
DAMASCHIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286657_a_287986]
-
așteptat, s-a dezbătut din nou problema și s-a decis că este nevoie de mai multe mesaje diferite care să precizeze pericolele. A fost mai eficient, nu? Bineînțeles că nu. Nu există nici o dovadă că vreunul dintre aceste mesaje tipărite pe pachetele de țigări a avut vreun efect asupra fumătorilor. Unii ar putea remarca faptul că numărul de fumători a scăzut spectaculos în ultimul timp. Este adevărat, dar cred că, de fapt, schimbarea consecințelor a fost cea care a determinat
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
comportamentului față de fumat: nu se fumează în avioane, în restaurante sau în spații publice. Aceste schimbări și reacția socială negativă față de cei care fumează au avut un impact mult mai mare asupra comportamentului fumătorilor decât toate mesajele ce s-au tipărit vreodată. Recent, am citit într-un ziar un articol cu titlul „Alcohol and Pregnancy: Warnings Don’t Work”. M-am gândit că, în sfârșit, cineva și-a dat seama de efectul slab pe care îl au antecedentele asupra comportamentului. Am
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
răspuns la momentul potrivit pentru potențialele probleme și o întărire pozitivă imediată. Dean Tapp, proprietarul unei companii de tipărire a etichetelor, a raportat un caz în care tipografilor li s-a oferit feedback verbal pentru a mări numărul de foi tipărite pe oră. Feedbackul verbal pentru performanța de astăzi (de obicei oferit a doua zi) suna în felul următor: „Ai tras 14 156 de coli pe oră ieri”. După cum puteți vedea din figura 12.1, performanța a scăzut. După cum puteți vedea
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
și, în disperare de cauză, fac ceea ce fac de fiecare dată când sunt chemați să instituie o nouă schimbare managerială: • investesc masiv în programe de perfecționare; • numesc instructori și personal de conducere; • țin multe ședințe despre îmbunătățirea tehnicilor de calitate; • tipăresc și distribuie broșuri și note informative; • le oferă încurajări angajaților ori de câte ori este posibil; • aplică proceduri și politici de calitate; • tipăresc anunțuri și povestiri inspiratoare în buletinul companiei. După cum ați constatat deja, toți acești factori sunt antecedente ale manifestării unor comportamente
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
investesc masiv în programe de perfecționare; • numesc instructori și personal de conducere; • țin multe ședințe despre îmbunătățirea tehnicilor de calitate; • tipăresc și distribuie broșuri și note informative; • le oferă încurajări angajaților ori de câte ori este posibil; • aplică proceduri și politici de calitate; • tipăresc anunțuri și povestiri inspiratoare în buletinul companiei. După cum ați constatat deja, toți acești factori sunt antecedente ale manifestării unor comportamente legate de îmbunătățirea calității. Antecedentele nu au nici un rol în creșterea calității comportamentelor și a rezultatelor (sau a oricărui comportament
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
sintetizării diferitelor argumente (lingvistice, paleografice, filigranologice, culturale, istorice), s-a ajuns la concluzia că primele traduceri datează din întâia jumătate a secolului al XVI-lea și provin din zona Banat-Hunedoara, iar copiile (între care și Codicele Voronețean, Lucrul sfinților apostoli, tipărit de Coresi în 1566, ș.a.) au fost făcute în a doua jumătate a aceluiași secol, în Maramureș și în nordul Moldovei. Explicația apariției lor constă în dezvoltarea firească a vieții spirituale românești, în necesitatea înțelegerii slujbelor și textelor religioase, în
CODICELE VORONEŢEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286313_a_287642]
-
COMOARA LITERARĂ, periodic săptămânal, care republică scrieri literare apărute în alte reviste, tipărit la București în anii 1889, 1890, 1891. Era editat de librarul Pinath. Scriitorii aleși sunt M. Eminescu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, D. Teleor, N. Nicoleanu, G. Crețeanu. D. Stăncescu publică deseori snoave. Din literatura străină se traduce mult, dar nu
COMOARA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286346_a_287675]