6,656 matches
-
absolvind apoi cursurile Facultății de Filosofie și Filologie a Universității din Budapesta (1894-1897). Aici înființează, împreună cu Traian Vuia, Victor Braniște, Aurel Ciato și alții, Societatea de lectură „Petru Maior”, fiind și președintele ei. În 1898 se angajează ca redactor la „Tribuna poporului” din Arad, și în același an trece munții și se stabilește în București, ca bibliotecar la Biblioteca Academiei Române. Face parte din conducerea „Sămănătorului”; în 1906 participă la editarea revistei „Viața literară”; ca secretar de redacție, conduce, alături de Mihail Sadoveanu
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
alături de Mihail Sadoveanu, D. Anghel și St. O. Iosif, săptămânalul „Cumpăna” (1909-1910). Se numără printre fondatorii Societății Scriitorilor Români (1908). Se sinucide la o zi după ce-și luase viața prietenul său St. O. Iosif. A colaborat la „Telegraful român”, „Tribuna”, „Familia”, „Foaia literară”, „Floare-albastră”, „România jună”, „Libertatea”, „Țara noastră”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Noua revistă română”, „Cosinzeana” etc. Debutează în 1892 în „Musa”, revista Seminarului Teologic din Sibiu, și editorial, cu nuvela S-au dus în țară (1893). După o valoroasă
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
apar o serie de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
de proze scurte. Va continua cu același gen de colaborări, dar, mai ales, cu articole, recenzii și eseuri critice și la alte periodice („Brașovul literar”, „Jurnalul literar”, „Însemnări ieșene”, „Lanuri”, „Litere”, „Meșterul Manole”, „Porunca vremii”, „Sfarmă-Piatră”, „Vremea”, „Tribuna literară”, „Pământul”, „Tribuna Transilvaniei”, „Universul literar”, „Viața” ș.a.), unde mai semna uneori și cu pseudonimele Melania Chirnoagă, Emanoil Radian sau Teodor Chiru. A publicat volumul de nuvele Carte de dragoste (1935), romanul Logodna (1940), studiul Alexandru Călinescu, poet al tristeții (1937) și, în
CHIRNOAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286212_a_287541]
-
proprie, Moonfall Press. A fost distinsă cu Premiul Academiei Româno-Americane pentru Comrade Dracula și cu Premiul Romfest ’92 (Canada) pentru Radiografii pentru iubire. A mai semnat cu pseudonimul Roberta King. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Cinema”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. C. a debutat editorial în 1966, cu volumul de schițe și povestiri Pisica și vorbele; „subiecte sentimentale” sunt aici tratate oarecum în moda Noului Roman. Modernitatea și sintaxa șocantă cedează repede locul tentației fantasticului și bizarului, odată cu Spargeți oglinzile
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
1993 și 1994 a realizat emisiuni culturale la postul de Televiziune SOTI. În 1995-1996 a fost secretar literar la Teatrul Odeon din București. A colaborat cu piese de teatru, cronici dramatice și eseuri de sociologie a culturii la „Arta”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Cronica”. Debutează cu o piesă de teatru în revista „Amfiteatru” (1966), unde va publica ulterior și proză scurtă. În 1967 i se reprezintă, la Timișoara, de către o trupă studențească, Restaurarea hainelor Sfântului Augustin. Piesele sale
CHITIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286215_a_287544]
-
Caracostea. Debutează, în 1972, cu versuri în „România literară” și cu critică literară în „Alma Mater”. Colaborează la „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Luceafărul”, „Manuscriptum”, „Noua revistă română”, „Opinia studențească”, „Paralela 45”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața românească” ș. a. Semnează două cărți, amândouă cu intenția declarată de a restitui imaginea reală a două personalități structural deosebite. Prima, Mihu Dragomir. Metamorfozele creației (2000), respinge percepția critică alimentată de cărțile conformiste ale autorului și procedează la o altă
CHISU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286214_a_287543]
-
Marmației (1948-1974). A debutat în revista „Claviaturi” din Brașov, în 1944. În 1946 primește, alături de Mihail Crama, Premiul Scriitorilor Tineri al Fundațiilor Regale, pentru volumul Zumbe, care nu va fi tipărit decât în 1966. A colaborat la revistele transilvănene „Steaua”, „Tribuna”, „Familia”, dar și la „Tomis”, „Arta”, „România literară” ș.a. Semnificativ este faptul că a reușit să-și atragă chiar înainte de debutul în volum sancțiunile criticilor proletcultiști, care îl enumeră fie printre suprarealiștii de categorie inferioară, fie printre autohtoniștii condamnabili pentru că
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Onești), în cadrul căreia a inițiat, printre alte apariții, ediția anastatică a Istoriei literaturii române de la origini până în prezent de G. Călinescu. Debutează în presă în 1956. Colaborează la „Iașul literar”, „Ateneu”, „Steaua”, „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „România literară”, „Argeș”, „Tribuna”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine”. Editorial, își face apariția într-o antologie a poeților debutanți, O sută de poeți (1967), editată de Casa Centrală a Creației Populare din București. Primul volum personal, Cetatea de inimă (1972), exprimă o vocație lirică solară
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
din 1978, la Deva, lucrează, în continuare, ca metodist cultural în același oraș. Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
propriu, activitatea de coordonator de cenacluri (din Moinești și din Bacău). Debutul în presă, în „Ateneu”, cu proză scurtă, are loc în 1983. Cea dintâi carte, Amintiri din provincie, apare în 1983. A colaborat cu proză și publicistică la „Ateneu”, „Tribuna”, „Familia”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Caiete botoșănene”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Contrapunct”, „Arc”, „Aurora”, „Tomis”, „Cronica” și la ziarele „Steagul roșu” (Bacău), „Deșteptarea” (Bacău), „Monitorul”, „România liberă”. Volumul de debut, Amintiri din provincie (Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), grupează mici
CIMPOESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
a dedicat monografii: Luchian (1924) și Grigorescu (1925). Colaborează cu multe cronici artistice în presa vremii, dar și cu nuvele și schițe, după ce debutase, în 1895, la „Viața literară”, cu versuri. A semnat și C. Virgiliu. Publică în „Povestea vorbei”, „Tribuna”, „Literatură și artă română”, „Cuvântul literar”, „Gazeta de Transilvania”, „Sămănătorul”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Convorbiri literare” ș.a. La sfârșitul anului 1907 intră în conducerea revistei „Viața literară și artistică”. În 1916 îi apare volumul de schițe și nuvele Mălurenii
CIOFLEC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286261_a_287590]
-
A publicat, în numeroase reviste, poezii, articole de critică literară și plastică și a tradus din literaturile rusă și greacă. A fost distins în mai multe rânduri cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1977, 1981, 1991, 1993). Debutează cu poezie în revista „Tribuna” (1959) și editorial, cu volumul Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, apărut în 1966, în care, așa cum a observat Nicolae Manolescu, C. este deja un poet format, nu un începător, precum cei mai mulți debutanți din colecția „Luceafărul” a Editurii pentru Literatură. I s-
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
la Catedra de istoria literaturii române a Facultății de Filologie din București, ceea ce echivalează cu o întoarcere doar formală la învățământul universitar; reușește să țină în ultimii doi ani de viață cursuri speciale despre Eminescu și Creangă. A condus publicațiile „Tribuna poporului” (1944- 1945), „Lumea” (1945-1946) și „Națiunea” (1946-1949) și a fost ales deputat în toate legislaturile, începând din 1946 până la sfârșitul vieții. Debutează în 1920, la ziarul „Dimineața”, cu articolul Forțe neîntrebuințate în viața socială. Colaborează la numeroase periodice: „Roma
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor în filologie cu teza Ion Pillat și pillatismul (2000), la Universitatea din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri (1972) și critică literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
Universitare „Carol I”. A funcționat și ca profesor de istorie și geografie la Liceul „Principele Mihai”. În 1927 conducea Institutul de Arte Grafice „Convorbiri literare”. A colaborat cu versuri, articole, recenzii și însemnări de jurnal (Clipe fugare) la „Sămănătorul”, Făt-Frumos”, „Tribuna liberală”, „Cuvântul”, „Cosinzeana”, „Viața nouă”, „Steagul”, „Stejarul”, „Florile dalbe”, „Analele Dobrogei”, „Dreptatea” (Chișinău), „Drepturile femeii”, „Preocupări literare”, „Fântâna darurilor”, „Păstorul Tutovei”. Din 1910 până în 1938 a semnat, cu o tenacitate lipsită de relief, în „Convorbiri literare”. Nu a publicat nimic
CIUCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286283_a_287612]
-
in the Analysis of Social Behavior, Wadsworth Publishing Company, Inc., Belmont, California. Hybels, S.; Weaver, R. (1986), Communicating Effectively, Random House, New York. Icebreakers, Warm-up, Review, and Motivator Activities (online), www.nwlink.com. Ionescu, M. (coord.) (1998), Educația și dinamica ei, Tribuna Învățământului, București. Iucu, R. (2001), Instruirea școlară, Polirom, Iași. Jablin, F.M; Putnam, L.L. (2001), The New Handbook of Organizational Communication, Sage Publications, Inc., Thousand Oaks. Jinga, I.; Negreț-Dobridor, I. (1999), Învățarea eficientă, Aldin, București. Johns, G. (1998), Comportamentul organizațional
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Shapiro, D. (1998), Conflictele și comunicarea, Editura ARC, București. Sprinthall, N.A.; Sprinthall, R.C.; Oja, S.N. (1994), Educational Psychology - A Developmental Approach, McGraw-Hill, Inc., New York. Stan, C.; Ionescu, M. (1998), „Orientări și metode noi de instruire”, în Educația și dinamica ei, Tribuna Învățământului, București. Tabachiu, A.; Moraru, I. (1997), Tratat de psihologie managerială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Toma, S. (1994), Profesorul - factor de decizie, Editura Tehnică, București. Tomșa, G. (1999), Consilierea și orientarea în școală, Viața Românească, București. Torrington, D.; Hall
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
înrâuriri baudelairiene. Într-un comentariu din „Literatorul” (1918), Tudor Vianu detecta, în încercările lirice ale lui G., „formațiunea unui talent bizar”. SCRIERI: Cântece, București, 1915; Sonete, București, 1915; Versuri, București, 1915. Repere bibliografice: V. M. [Vasile Militaru], „Cântece”, „Versuri”, „Sonete”, „Tribuna poporului”, 1915, 6; T.V. [Tudor Vianu], G. N. Gigu, L, 1918, 11; Andrei Braniște, G. N. Gigu, „Elena”, 1918, 245; Andrei Braniște, „Sonete”, „Scena”, 1918, 260; Adriana Iliescu, „Literatorul”, București, 1968, 114; Bibliografia românească modernă, II, pref. Gabriel Ștrempel, București
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
, publicație editată de redacția revistei „Tribuna”, apărută la Cluj între 1976 și 1986. Până în 1982, redactor-șef este Dumitru Radu Popescu, apoi Vasile Sălăjan. Redactorii responsabili se schimbă anual. Nu există rubrici fixe, volumele fiind constituite, uneori, tematic. Sunt reunite aici versuri de Radu Stanca, Mihai
ALMANAH „TRIBUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285268_a_286597]
-
asemenea, atât la revistele exilului: „Unirea” (Viena), „Universul liber” (Hollywood), „Micro Magazin” (New York), „Lupta” (Providence), „Vestitorul român canadian”, „Tricolorul” (Toronto), „Acțiunea românească” (New York), „Miorița noastră” (New York), „Lumea liberă”, „Observator” (München), „Luceafărul românesc” (Montreal), cât și la unele publicații din țară: „Tribuna”, „Ateneu”, „Glasul Bisericii” ș.a. Se observă ușor „deschiderea” nediferențiată a programului literar al lui A., căci un spirit minimal de selecție ar fi impus o oarecare precauție, cel puțin în ceea ce privește încredințarea semnăturii propriilor pagini unor tipărituri cu statut politic incert
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
Filiala timișoreană a Uniunii Scriitorilor (1980-1983), secretar literar (1983-1989), apoi redactor (din 1990) la revista „Orizont”. În prezent este președinte director general al editurilor Hestia (fondată în 1991) și Anthropos (fondată în 1995). Colaborează la revistele „Orizont”, „România literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Familia”, „Amfiteatru”, „Lumina”. Mai semnează și cu pseudonimele Andrei Băleanu, Lucian Albu, Ovidiu Constantinescu, Al. Lucian. Debutează cu versuri în „Orizont”(1969), iar prima lui carte, Ideografii lirice contemporane, îi apare în 1977 (Premiul pentru debut al Uniunii
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
a doua, dedicată presei transilvănene de până la 1911, completează almanahul, ziarele, revistele, foile prezentate fiind „tot atâtea manifestări ale sufletelor celor mai militante de scriitori de la noi”. Clasificate după criteriul periodicității, publicațiile sunt încadrate în rubrici distincte: cotidiene („Gazeta Transilvaniei”, „Tribuna”, „Românul”), periodice care apar de trei ori pe săptămână („Telegraful român”, „Unirea”, „Drapelul”), săptămânale („Foaia poporului”, „Libertatea” etc.), gazete politice și literare („Revista politică și literară” de la Blaj, „Națiunea” de la Budapesta), reviste literare („Luceafărul”, „Cosinzeana”), gazete social-culturale („Transilvania”, „Deșteptarea” de la
ALMANAHUL SCRIITORILOR DE LA NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285294_a_286623]
-
redacției din primul număr, se specifică: „Revista va fi o imagine fidelă a ceea ce înseamnă azi tineretul universitar, cu multitudinea preocupărilor sale [...], va cultiva spiritul critic și schimbul elevat de idei”. Într-adevăr, alături de „Echinox”, publicația va fi atât o tribună de dezbatere (uneori, din păcate, formală) a problemelor specific studențești - sesiunea, cercurile științifice etc. (rubrica „Agenda vieții universitare”), cât și o modalitate de exprimare literar-culturală a câtorva generații de tineri - marcată, desigur, de fluxul sau refluxul „politizării”, în ciuda eforturilor de
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Mihai Grădinaru, Adrian Tarcan, Mihai Răzvan Ungureanu, Marius Cristian. După alte modificări, colectivul de redacție este pus, în numărul 139/1990, sub patronajul unui comitet director alcătuit din Al. Călinescu, Andrei Corbea și Mihai Dinu Gheorghiu. Titlurile rubricilor („Abecedarul democrației”, „Tribuna liberă”) și ale unor articole (Fiziologia oportunistului ceaușist, Despre democrație și alte necunoscute, Ce e pluralismul?, Ieșirea la libertate) vorbesc singure despre schimbarea profilului ideologic al revistei. Publică poezie Liviu Antonesei, Mihai Grădinaru, Liviu Ioan Stoiciu, Irina Andone, Liviu Cangeopol
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]