5,540 matches
-
capturați în 1900 de Carl Hagenbeck și trimiși în varii grădini zoologice. Între 12 și 15 din aceștia s-au reprodus și au format populația actuală. Populația nativă s-a diminuat în secolul al XX-lea din diverse cauze, iar turmele din Mongolia au dispărut în anii 1960. Ultima turmă a fost văzută în 1967 și ultimul cal singur în 1969. Expedițiile ulterioare nu au reușit să mai găsească alte exemplare, și specia a fost considerată "dispărută în libertate" pentru următorii
Calul lui Przewalski () [Corola-website/Science/313038_a_314367]
-
varii grădini zoologice. Între 12 și 15 din aceștia s-au reprodus și au format populația actuală. Populația nativă s-a diminuat în secolul al XX-lea din diverse cauze, iar turmele din Mongolia au dispărut în anii 1960. Ultima turmă a fost văzută în 1967 și ultimul cal singur în 1969. Expedițiile ulterioare nu au reușit să mai găsească alte exemplare, și specia a fost considerată "dispărută în libertate" pentru următorii 30 de ani. După 1945, au rămas doar două
Calul lui Przewalski () [Corola-website/Science/313038_a_314367]
-
de 5 hectare, pe situl unei foste așezări din neolitic sau epoca de piatră. Au fost introduși în 2004, în speranța că se va putea recrea peisajul din epoca de piatră, când cai asemănători alergau liberi prin Marea Britanie. Încă o turmă există în rezervația Wilds Wildlife din Cumberland, statul Ohio, în SUA. Cei aproximativ 17 cai sunt ținuți într-o zonă ce găzduiește și alte animale asiatice. Câte o populație mică se găsește și la Smithsonian Institution aproape de Front Royal, Virginia
Calul lui Przewalski () [Corola-website/Science/313038_a_314367]
-
în cazul balenelor distanța ajungând la câțiva kilometri. A fost sugerat că păsările călătoare folosesc infrasunetele generate în mod natural de curenții de aer ca ajutor în navigație. Elefanții produc infrasunete care circulă prin pământ și sunt simțite de alte turme prin picioare. Oamenii de știintă au descoperit în mod accidental că vortexul unei tornade produce infrasunete. Când vortexurile sunt mari frecvența e mai mică, iar când vortexurile sunt mici frecvența e mai mare dar tot nu poate fi auzită de
Infrasunet () [Corola-website/Science/314534_a_315863]
-
en., au fost domesticiți capra și porcul (al cărui strmos era mistrețul) și boul, în nordul Greciei, al cărui strămoș era "bos primigenius". Procesul de domesticire a implicat adoptarea unor pui de animale de către vânători, fie urmărirea animalelor sălbatice, supraveghind turmele în stare de libertate, fie îngrădind animalele în țarcuri și fiind hrănite de om. Acestea erau înmulțite în stare de captivitate. Porcul era sacrificat la vârstă de un an, oaia la 4-10 ani, bovinele-peste 10 ani. Bovinele de sex masculin
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
și a trăit de unul singur durerosul proces al transformării. Îngrozit de ceea ce devenise, el a încercat în repetate rânduri să se sinucidă, dar, din cauza tăriei sale, nu a izbutit. Într-o noapte, nemaiputând îndura foamea, el a atacat o turmă de căprioare. Ulterior, și-a dat seama că nu este necesar să se hrănească cu sângele oamenilor pentru a supraviețui. Carlisle are o teorie conform căreia, atunci când un om se transformă în vampir, aduce cu el o abilitate din viața
Lista personajelor din Amurg () [Corola-website/Science/314668_a_315997]
-
este numele dat unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânilor. În prezent există patru rase omologate de câini ciobănești românești: Câini de serviciu, folosiți din timpuri străvechi în păstorit, fiind foarte curajoși în apărarea turmelor de atacurile animalelor sălbatice (urs, lup, râs), câinii românești ciobănești sunt tot
Ciobănesc românesc () [Corola-website/Science/313505_a_314834]
-
unor rase de câini mari și puternici, folosiți de obicei pentru paza turmelor și a stânilor. În prezent există patru rase omologate de câini ciobănești românești: Câini de serviciu, folosiți din timpuri străvechi în păstorit, fiind foarte curajoși în apărarea turmelor de atacurile animalelor sălbatice (urs, lup, râs), câinii românești ciobănești sunt tot mai apreciați în zilele noastre pe post de câine de companie, fiind afectuoși cu copiii și echilibrați. Sunt buni la paza gospodăriei, perfect adaptați climei țării noastre și
Ciobănesc românesc () [Corola-website/Science/313505_a_314834]
-
vechiul nume al Prutului, "Brutos"”. Găsim forma aceasta într-o cronică bizantină, ceea ce poate fi considerat dovadă pentru teza istoricului Onciul. Ilarie Mintici credea că etnonimul brodnic ar fi provenit din slavul „brodeaha”, brodnic înseamnând „a umbla necontenit”, „ciobani cu turmele de oi”. În 1216 erau semnalate cete de brodnici în serviciul cnezilor din Suzdal. Mai mulți autori fac diferența între brodnicii de pe Prut și cei de pe Don
Brodnici () [Corola-website/Science/313612_a_314941]
-
בעל החלומות sau Iosif cel Frumos. Isaac, fiul lui Avraam, a avut doi fii: pe Esau și pe Iacob. Lui Iacob i-a dăruit Dumnezeu 12 fii și o fată. Toți feciorii lui erau voinici și sănătoși. Mergeau zilnic cu turmele la pășune. Între fiii lui Iacob, cel mai așezat și mai cuminte era Iosif. Iosif nu ieșea niciodată din voia părinților, vorbea numai prin cuvinte frumoase și se temea de Dumnezeu. Părinții îl iubeau mult pe Iosif și pentru a
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
strigat: „Cum! Să ajungi mai mare decât noi și să ne închinăm ție? Asta nu se va întâmpla niciodată!“. Și așa, frații și-au pus în gând să-l piardă pe Iosif... Într-o zi, pe când fiii lui erau cu turmele la pășune, bătrânul Iacob îl trimise pe fiul lui cel iubit să-i aducă vești despre ce fac ei pe acolo. Iosif era acum de 17 ani. Fiind foarte ascultător și-a luat repede haina cea frumoasă și a pornit
Iosif (personaj din Vechiul Testament) () [Corola-website/Science/313663_a_314992]
-
Singura vină a acestora era faptul că făuriseră trăsnetul lui Zeus. Drept pedeapsă pentru actul său necugetat, Apollo a fost osândit de Zeus să slujească timp de un an, ca sclav, pe un muritor. El și-a ispășit pedeapsa păzind turmele lui Admetus. Apollo a iubit numeroase nimfe și muritoare, printre care pe Daphne, Cirene, Marpessa, Cassandra și uneori chiar tineri ca Hyacinthus și Cyparisus. Zeul era înfățișat ca un tânăr frumos și înalt, cu o statură zveltă și impunătoare. Era
Apollo (mitologie) () [Corola-website/Science/314050_a_315379]
-
întrebării, iar abaterile ca pe ceva necesar, nu ca pe ceva cu consecințe pozitive sau negative. Cărțile aduc în discuție și ideea individualității. Planul lui Seldon este privit în general ca un mecanism inevitabil al societății, o vastă mentalitate de turmă a cvadrilioanelor de oameni din galaxie. Cei care luptă împotriva ei eșuează, dar planul se bazează totuși pe importanța unor indivizi anume - cum ar fi Salvor Hardin și Hober Mallow - capabili să ia decizii care stabilesc tendințele. Singurul individ cu
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
sobră și extrem de ecologică, la fel ca și agricultura, zootehnia și pomicultura, din rodul cărora se obțin principalele derivate alimentare. Nucleul tradiției culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează în munți, în timpul verii, pe perioada pășunatului turmelor de oi. În aceste microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
descrieri”. Nici Duiliu Zamfirescu și nici Nicolae Iorga nu au greșit pledând pentru o creație relativ modernă a versiunii supuse analizei - "balada" de sorginte vrânceană, în formula publicată de Vasile Alecsandri. În opinia lui Ovid Densușianu , aceleași mișcări transhumante ale turmelor de oi dinspre Moldova și Ardeal străbătând Vrancea, pentru a coborî apoi spre câmpiile sud-dunărene pentru iernat, ar fi avut o intensitate deosebită în urmă cu 300-400 de ani, deci în secolele XVI-XVII și ar fi constituit un bun prilej
Momentul genezei Mioriței () [Corola-website/Science/314191_a_315520]
-
În versiunea colind a Mioriței, se disting mai multe formule textuale introductive: „Mărgu-și, mărg, oile-n munte, / La iarba până-n jerunte”; „Sus în vârvu muntelui, / Sub crucița bradului”; „Pă cel vârvuț de muncei / Mărgu-și trei păcurărei”. Trei păcurari, împreună cu o turmă de oi, urcă (primăvara) pe vârful unui munte, în scopul de a-și amenaja stâna de vară. De remarcat aspectul luxuriant al vegetației alpine („la iarba până-n jerunte”). Aceasta este o formulă menită să sesizeze (sau să sugereze) debutul anului
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii de oi urmate de mocani, îmbrăcați în sarice albe, ies din gurile munților, îndată ce frigul toamnei sosește
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
frigul toamnei sosește, prevestind iarna, și merg să găsească pășuni în câmpiile țării turcești, sub poalele Balcanilor. Unele vin de la Vrancea, altele de pe coastele Ceahlăului, altele de pe văile Bistriței și a Moldovei, iar cele mai multe de prin Carpați, din Transilvania. Deosebitele turme se adună la un loc și formează caravane numeroase, ce se coboară încet spre Dunăre, unind zbieratul lor jalnic cu lătratul câinilor de pază, cu sunetul telincilor animate de gâtul măgarilor, și cu șuieratul pătrunzător al mocanilor călăuzi”. Ideea că
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
persistat în toate textele mioritice: „Motivul central al baladei nu poate fi pus în legătură cu mișcarea de transhumanță, deoarece există o discordanță între dorința ciobanului de a fi îngropat la stână și între începutul baladei, unde ni se vorbește despre coborârea turmelor de oi, deci de îndepărtarea de la stână” În altă parte, Dumitru Caracostea revine asupra subiectului și își continuă raționamentul: „Pentru a înlătura contrazicerea ar trebui să presupunem că acțiunea se întâmplă, în cea mai veche variantă a Mioriței, la stână
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
la munte și-au ajuns / Cei mai mari că și-a grăit / Pă cel mic ca să-l omoară...”. Făcând abstracție de colindele transilvănene, Ovid Densușianu va polemiza cu Dumitru Caracostea pe această temă: „De ce nu putem admite că în timpul coborârii turmelor, ciobanul, aflând complotul, și-a arătat dorința de a fi îngropat la stână? Psihologicește, dorința aceasta e explicabilă: pentru oricine, ideea de moarte e asociată cu un loc de odihnă și un cioban e firesc să nu-și închipuie un
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
sintetizeze, de pe poziții oarecum oficiale, toate nevrozele, neliniștile și nedumeririle exprimate ocazional - în articole sau studii răzlețe, în discuții particulare - față de atitudinea de neînțeles a unui erou dintr-o creație populară românească: „Iată un flăcău voinic, trăind pe corhane cu turma sa, căruia oița bârsană îi spune că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
judecatii) și episodul testamentar, în variantele cele mai vechi a existat la un moment dat un liant (o temă) care a asigurat o cursivitate necesară textului. Una dintre situații, probabil cea mai veche, are în vedere dialogul tânărului păcurar cu turma oilor agitate: “Când cu apa o-nturnat / Oile tăte-o zderat” sau cu oaia năzdrăvană: “Oaia lui cea oacheșă”, “Zbiară oaia cea pistruie”. Această temă, peregrinând prin Transilvania, a dezvoltat, în sudul țării, episodul mioarei năzdrăvane. Vasile Latiș ("Păstoritul în Munții Maramureșului
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
vând. Ba dimpotrivă: o au în grijă specială pentru că «e bună de primejdie». Semnul pe care-l face: e supărată, zbiară, nu-și află locul, se uită la om (informatorii mei). Semnul se înțelege astfel: are să se întâmple ceva cu turma (pagubă, boală, fiară), cu păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
generalizarea acestui episod al mioarei. O particularitate a sistemului de texte mioritice este vârsta și ipostazele în care se află eroul: - mus, copilandru, aspirant - în variantele nord-transilvănene; - adolescent, îndrăgostit, încă aspirant - în variantele din centrul Transilvaniei; - adult, matur, proprietarul unor turme de oi, un inițiat, curat, nevinovat, capabil să dialogheze cu mioara năzdrăvană - în versiunea-baladă din Muntenia și Moldova. Fiecare regiune geografică i-a adăugat ani ciobanului, surprinzându-l într-o altă postură, conservand un strat mental diferit, dar evolutiv. Episodul
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
de G. Dem. Teodorescu . “Într-o altă variantă a baladei [Fulga], intitulată Cealip-Costea, pe când acesta se întoarce la stână constată că Fulga (..) i-a prădat stâna și că din toate oile lipsea «Mioara rucărea, / Dragă lui Costea, / C-alta-n turmă nu era / Mai isteață decât ea. / Când simțea de vremuri grele / Trăgea oile-n perdele; / Când simțea de vremuri bune / Trăgea oile-n pășune». Oaia rucăreană este, în alți termeni, o variantă a oii bârsane sau a oiței năzdrăvane din
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]