6,447 matches
-
trage de la ungurescul Kiralyhalma ( Kiraly - împărat; halma - deal), iar în nemțește Konigsberg (dealul regelui). În limba latină satul purta numele „Măgura regia”. Din puținele documente istorice reiese că satul Crihalma există în 1490, cănd fusese dat că feud unui nobil ungur Tetros de Kopan. Satul este deasemenea pomenit și în "„Peregrinul transilvan”" al lui I.C. Drăgușanu în 1835: “ înaintea mea este Țara Oltului, ca o grădină măreață, întinsă, țărmuită de Carpații Fagarașului și de malul ardelean, formând râpă dreapta a Oltului
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
de Brașov) cere, de la Ecaterina ( întreținută călâului din Brașov- Martin Hender), documente despre boeria lui Vlad Tudor, oferindu-i că răsplată „moșia ei din Crihalma, cu conac, cu boi, cu cai, cu tot ce se află acolo”. La 1490, regele ungur Vladislav da din “feudas regii” ( dreptul regelui asupra pământului) pământul sau din Crihalma că feud, nobilului ungur Tetros de Kopan, din Turda, care neputându-l administra de la distanță îl vinde familiei nobile române Matei Mailat din satul Comana de Jos
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
oferindu-i că răsplată „moșia ei din Crihalma, cu conac, cu boi, cu cai, cu tot ce se află acolo”. La 1490, regele ungur Vladislav da din “feudas regii” ( dreptul regelui asupra pământului) pământul sau din Crihalma că feud, nobilului ungur Tetros de Kopan, din Turda, care neputându-l administra de la distanță îl vinde familiei nobile române Matei Mailat din satul Comana de Jos, sat vecin cu Crihalma, cu 300 de galbeni. Regele confirmă, prin act oficial, în 10.05.1511
Crihalma, Brașov () [Corola-website/Science/300938_a_302267]
-
în România. La Șercaia, cu acea ocazie, au fost recenzate 624 de familii, cu 1874 de persoane, între care 288 de familii românești, cu 784 de persoane, 300 de familii de sași, cu 888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
naționale. Au fost realizate 57 de brevete, clasele A, B, C, și au fost brevetați 30 de instructori de zbor fără motor. În 1900, în Sânpetru trăiau 2.173 de locuitori, dintre care 1.183 sași, 942 români și 47 unguri. După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, 224 de sași au fost deportați în Uniunea Sovietică în cadrul trimiterii la muncă forțată. Dintre aceștia, 55 au murit acolo, restul s-a întors acasă ori a emigrat direct în Germania
Sânpetru, Brașov () [Corola-website/Science/300967_a_302296]
-
anul 1810 când este complet distrusă, fiind necesară construirea unei biserici noi. Până în anul 1867 biserica nu avea turn, acesta fiind construit de Avisalon Popp iar clopotul fiind dăruit de Gheorghe Obor. Ulterior anului 1916, clopotul a fost furat de unguri și dus la topit. După anul 1948 Biserica Unită (din sus) revine la cultul ortodox împreună cu toți enoriașii care aparțineau acesteia. Biserica din Jos a fost construită între anii 1782-1793 de către comunitatea ortodoxă a satului, având aceeași formă arthitecturală cu
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
bisericesc, Vadul anului 1733 aparținea protopiatului de Veneția de Jos. Numele localității ("Vád"), precum și al preoților ("Iuon" și "Sztán"), deși românești, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii compuse din neromâni și în majoritate din unguri. În 1765, satul a fost militarizat în întregime și a făcut parte din Compania a XI-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat. La Vad, localnicii se ocupă cu creșterea animalelor
Vad, Brașov () [Corola-website/Science/300979_a_302308]
-
din Transilvania făcute de autoritățile austro-ungare în anii 1850, 1857, 1880, 1900 și 1910. Iată principalele date statistice culese din documentele pomenite mai sus: 1850: În Borzova existau 54 case, 66 locuințe cu 265 de locuitori (264 români și 1 ungur); erau 128 de bărbați (59 căsătoriți, 62 necăsătoriți, 7 văduvi), 137 de femei (59 căsătorite, 70 necăsătorite, 8 văduve); Sătenii aveau 4 cai și 137 bovine. Locuitorii erau toți, în afară de unul singur, de religie greco-catolică 1857: Borzova acelui an avea
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
1 de altă religie 1865: Borz᾽a avea 300 de locuitori (pag. 105) 1869: 299 locuitori (283 greco-catolici, 16 izraeliți) 1871: Borzova-300 de locuitori (pag. 90), 1876: Borzova-281 locuitori (pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
pag.92), 1880: Borzova- 65 case, 254 locuitori (242 români, 6 unguri, 6 evrei), 7 alfabetizați; (5 ortodocși, 243 greco-catolici, 6 izraeliți); 1886: Borz᾽a, Borzova-260 locuitori (pag. 107) 1890: Borzova avea 77 case cu 332 locuitori (319 români, 11 unguri, 2 de altă naționalitate); 315 erau greco-catolici, 1 ortodox, 1 romano-catolic, 4 reformați și 3 izraeliți Ca o curiozitate, în 1895, în Borza oamenii aveau 9 cai, 14 boi, 37 bivoli, 1 catâr, 11 asini, 122 vaci, 2 măgari, 57
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Pe Colnice, Valea Tesiului, Coastea Bisericii, Pe vii, Cireși, Pe Terasă, Corni, Cărpiniș, La Prilaze, Sub Ulmi și Pe Curte".( Petri Mor , Szilagy varmegye monographiaja) 1896: Borz᾽a, Borzova-332 locuitori (pag. 110) 1900: 75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
75 case, 363 locuitori (357 români, 2 unguri, 3 evrei, 1 german), 1029 iugăre de pământ. 357 dintre locuitori erau greco-catolici, 3 erau ortodocși și 3 izraeliți 1906: Borzova-363 locuitori (pag. 112) 1910: 80 case, 409 locuitori (393 români, 7 unguri, 3 evrei, 6 alte naționalități); 399 greco-catolici, 2 ortodocși, 1 romano-catolic, 4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
4 reformați, 3 izraeliți 1911: Borzova-409 locuitori (pag. 94) Următoarele date sunt preluate din recensămintele populației efectuate pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417 români, 7 unguri, 7 evrei); erau 417 greco-catolici, 7 romano-catolici și 7 izraeliți 1941: 411 locuitori (405 români, 6 unguri) din care 406 greco-catolici și 5 izraeliți 1956: 378 locuitori 1966: 354 locuitori, toți români 1977: 367 locuitori, români 1992: 245 locuitori de
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
pe teritoriul României între 1920-2011: 1920: 412 locuitori (409 români, 3 evrei), 80 de case 1930: 91 case, 431 locuitori (417 români, 7 unguri, 7 evrei); erau 417 greco-catolici, 7 romano-catolici și 7 izraeliți 1941: 411 locuitori (405 români, 6 unguri) din care 406 greco-catolici și 5 izraeliți 1956: 378 locuitori 1966: 354 locuitori, toți români 1977: 367 locuitori, români 1992: 245 locuitori de naționalitate română (222 ortodocși, 22 penticostali, 1 de altă religie) 2002: 221 locuitori, toți români 2011: 176
Borza, Sălaj () [Corola-website/Science/301779_a_303108]
-
Sanctio Lorábam 1720-21," la pag. 65, 66. Tot despre această perioadă există date în lucrarea lui Petri Mór ",Szilagyi varmegye monographiaja"” publicată la Zalău în 1904. Conform acestor surse, în 1715 Cigleanul avea doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român) ce totalizau 27 locuitori (18 unguri și 9 români). În 1720 aici erau deja 6 familii de iobagi și 4 de jeleri (zilieri) totalizând 90 de locuitori (72 unguri și 18 români). Alte date apar după
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
perioadă există date în lucrarea lui Petri Mór ",Szilagyi varmegye monographiaja"” publicată la Zalău în 1904. Conform acestor surse, în 1715 Cigleanul avea doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român) ce totalizau 27 locuitori (18 unguri și 9 români). În 1720 aici erau deja 6 familii de iobagi și 4 de jeleri (zilieri) totalizând 90 de locuitori (72 unguri și 18 români). Alte date apar după câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
doar 3 familii de iobagi (două de unguri și una de român) ce totalizau 27 locuitori (18 unguri și 9 români). În 1720 aici erau deja 6 familii de iobagi și 4 de jeleri (zilieri) totalizând 90 de locuitori (72 unguri și 18 români). Alte date apar după câțiva ani, în 1733, în Conscripția episcopului Inocentiu Klein ale cărei date au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea sa ,"Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocentiu Klein"”, publicată în 1908
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
98 necăsătoriți, 45 căsătoriți și 3 văduvi) și 140 de femei (74 nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
nemăritate, 48 măritate și 18 văduve) 1869: 332 locuitori, toți de religie greco-catolică 1880: 61 de case, 325 locuitori (320 greco-catolici și 5 izraeliți); 309 erau români, 5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În acel an satul Ciglean deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
piersici, 960 pruni și 163 nuci. Denumirea terenurilor din hotarul satului în acele timpuri a fost: "Ciglenel, Băroneasa, Dumbrava, Lupșe Lata și Vie." 1898: 361 locuitori (pag. 159) 1900: 83 de case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din care 430 români (429 greco-catolici și un ortodox) și 2 unguri de religie izraelită. 1914: 466 locuitori (pag. 202-203) După
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
case și 397 locuitori (394 români greco-catolici și 3 unguri de religie izraelită) 1903: 374 locuitori (pag. 162) 1906: 474 locuitori (pag. 161) 1910: 92 de case, 432 locuitori din care 430 români (429 greco-catolici și un ortodox) și 2 unguri de religie izraelită. 1914: 466 locuitori (pag. 202-203) După unirea Transilvaniei cu România din 1918 și până azi, datele statistice sunt luate din recensămintele efectuate de-a lungul timpului de către autoritățile române (excepție face anul 1941 când satul s-a
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
România din 1918 și până azi, datele statistice sunt luate din recensămintele efectuate de-a lungul timpului de către autoritățile române (excepție face anul 1941 când satul s-a aflat din nou sub ocupație maghiară). 1920: 416 locuitori (413 români, 3 unguri), 92 de case 1930: 462 locuitori români din care 455 erau greco-catolici și 7 ortodocși 1941: 545 locuitori (540 români greco-catolici și 5 unguri izraeliți) 1956: 500 locuitori 1966: 402 locuitori români 1977: 336 locuitori români 1992: 210 locuitori români
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
Acsády Ignácz în lucrarea ",Magyar" "statistikai közlemények”" apărută la Budapesta în 1896. De aici aflăm, la pagina 65 că în 1715 existau 4 familii de iobagi și o familie de jeleri(zilieri), două familii fiind de români și 3 de unguri. La pagina 66 a lucrării mai sus pomenite se arată că după 5 ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau deja 3 de jeleri. Petri Mor în lucrarea sa, ”Monografia comitatului Săjaj” completează aceste date
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
ani, în 1720, aici erau tot 4 familii de iobagi dar erau deja 3 de jeleri. Petri Mor în lucrarea sa, ”Monografia comitatului Săjaj” completează aceste date arătând că în anul 1715 erau 45 de suflete (27 români și 18 unguri) iar în 1720 erau deja 60 de locuitori, toți români. După câțiva ani, în 1733, episcopul Inocentiu Klein realizează prima conscripție a bisericii privind localitățile din Transilvania. Rezultatele acestei conscripții au fost publicate în 1908 de către Augustin Bunea în lucrarea
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
din anii 1894( pag. 158), 1898(pag. 159), 1900(pag. 181), 1903( pag, 162), 1906( pag. 161) 1914( pag. 202). Sunt și date din recesămintele din 1895 și 1900. 1850: 119 case, 127 locuințe, 737 locuitori (727 români și 10 unguri); 378 erau bărbați (217 necăsătoriți, 146 căsătoriți, 15 văduvi, 34 încorporabili); 359 erau femei (194 necăsătorite, 146 căsătorite, 19 văduve). În acel an, în sat erau 30 de cai și 367 bovine. Din punctul de vedere al confesiunii religioase erau
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]