5,886 matches
-
în gol, prelung. Închid și o iau de la capăt, în speranța că prima oară am greșit numărul, iar acum o să-mi răspundă, să-i pot spune: "Sărut mîinile! Sînt Vlădeanu. Vă rog să mă iertați și să uitați cuvîntul acela urît!" Dar telefonul sună în gol. Formez numărul și a treia oară. Același sunet prelung, a pustiu. Sigur! exclam eu, uitîndu-mă furios la receptor. Dacă nu-i Vlădeanu, altul! Doamna e singură și a ieșit în oraș!... Naiv ce sînt! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o cunoștință mai veche. Și m-am gândit să le las puțin singure. Din cabină se aude o bufnitură și încep să tușesc cât pot de tare. Cred că... stau de vorbă. Stau de vorbă. Christina îmi aruncă o privire urâtă. — Stau de vorbă! Ușa se deschide brusc și Laurel iese val-vârtej, cu o legătură de chei în mână. — Becky, acum voi face o scurtă vizită în apartamentul lui Amy, și ea ar dori să stea aici până mă întorc. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
parte de nici una! Orice aș alege, o groază de oameni o să fie foarte supărați pe mine. Orice aș alege, o să fie un dezastru. Suze, asta trebuia să fie cea mai frumoasă zi din viața mea, și o să fie cea mai urâtă. Cea mai, cea mai urâtă! — Bex, te rog, nu te stresa, spune, slăbindu-mă ușor. Ai trecut în revistă toate opțiunile? — Absolut toate. M-am gândit să devin bigamă, să angajez sosii... — Asta nu e o idee rea, spune Suze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
alege, o groază de oameni o să fie foarte supărați pe mine. Orice aș alege, o să fie un dezastru. Suze, asta trebuia să fie cea mai frumoasă zi din viața mea, și o să fie cea mai urâtă. Cea mai, cea mai urâtă! — Bex, te rog, nu te stresa, spune, slăbindu-mă ușor. Ai trecut în revistă toate opțiunile? — Absolut toate. M-am gândit să devin bigamă, să angajez sosii... — Asta nu e o idee rea, spune Suze gânditoare. — Știi ce aș vrea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
de săteni, ospătându-i și Îngrijindu-i. Străini se socotesc mai mult acei ce au o altă lege sau credință În Dumnezeu. Evreii sunt priviți de popor ca niște indivizi străini de nație, [de] religie și cu calitățile cele mai urâte” <endnote id="(3, pp. 14-15)"/>. Tot În acea epocă (1881), scriitorul Ioan Slavici observa că românul „este extraordinar de primitor, dar numai față de români ; străinilor le Închide casa și, În unele localități, merge până acolo Încât refuză străinului până și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei din București - cu nasurile lor coroiate - Îi apar „ca păsări de pradă cu pliscuri coroiate” <endnote id="(843, p. 117)"/>. În jurnalul său, Mihail Sebastian descrie chipul femeii pe care o iubește (actrița Leni Caler) În următorii termeni : „E urâtă. Fruntea Îngustă, nasul ovreiesc, gura mare [...], buza inferioară proemi nentă” <endnote id="(156, p. 133)"/>. Și prozatorul român Liviu Rebreanu face din chipul unui personaj al său - Ițic Ștrul, hangiu evreu din Fălticeni (nordul Moldovei) - o colecție de Însemne identitare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
O satiră politică interzisă de cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nevoia imperioasă de sânge pe care evreul, chipurile, și-o satisface prin infanticid și, pe de altă parte, „putoarea evreului” <endnote id="(688, pp. 36-39)"/>. De la această stare de murdărie patologică de care ar suferi evreul ar rezulta și mirosul urât degajat de acesta. Într-un comentariu juridic, Senatus Consulta Hispaniae, publicat În Spania În 1729, sentința este scurtă și clară : „Evreii sunt niște persoane rău mirositoare și obscene” <endnote id=" (455, II, p. 262)"/>. H.S. Chamberlain - propovăduitorul anglo- german al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală românească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros pe care - avându-l ea Însăși - nu Îl simțise Înainte de convertire <endnote id=" (83, p. 95)"/>. Dacă odată cu trecerea evreului la creștinism dispare mirosul urât al acestuia, evident, prin convertirea creștinului la mozaism, efectul este invers. Prin 1630, de pildă, mitropolitul Kievului, Petru Movilă, scria despre cneghina Anna Korețkaia că „s-a Îndepărtat de cre dința ortodoxă”, trecând la „necredința evreiască” și ținând „sabatul cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu apă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se spele cu sânge de copil creștin. Deicidul provoacă deci foetor iudaicus, iar acesta impune infanticidul. Încă din 1523, În perioada sa neantisemită, Martin Luther taxa drept „baliverne” legendele conform cărora evreii „utilizează sângele creștin pentru a-și ascunde mirosul urât” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. S-ar părea că asemenea credințe au fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința că „botezul Îl eliberează pe om de un miros [urât] pe care Îl are de la natură” <endnote id="(833, p. 70)"/>. Perspectiva teologică a jucat În astfel de cazuri un rol important. Și eroii mitologiei grecești, „păgâni” fiind, au fost supuși unei valorizări negative asemănătoare. De pildă, Într-o versiune
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginea este complet răsturnată, ea pare menită să contracareze legenda „evreicei frumoase și ele gante”. Este cazul unui personaj, baroneasa Ada von Stein, din povestirea Voința de fericire scrisă de Thomas Mann În 1895 : „Era pur și simplu o evreicuță urâtă, Îmbrăcată Într-o rochie gri lipsită de gust”. Proză de tinerețe, În care romancierul german (pe atunci În vârstă de 20 de ani) Își dezvăluie unele „incipiente accente antisemite”, În formularea lui Ion Ianoși <endnote id="(785, p. 373)"/>. Tot
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antisemite”, În formularea lui Ion Ianoși <endnote id="(785, p. 373)"/>. Tot la sfâr șitul secolului al XIX-lea, Jacob Riis susținea că, În cartierul evreiesc din New York, printre evreii proveniți din Europa Est-Centrală s-ar afla, „laolaltă, cele mai urâte și cele mai frumoase femei din lume”. „Contrastul este izbitor - conchide Riis -, femeile [evreice] bătrâne fiind ca Baba- Cloanța, cele tinere - niște frumuseți nepământene” <endnote id="(897, p. 59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
secolului al XIX-lea, studiind Înfățișarea evreicelor sefarde din Salonic (mai ales a celor Înstărite), Ion Nenițescu observă la ele cam aceleași calități ca ale celor din centrul și estul Europei : „Femeile evreice din acest oraș nu sunt de loc urâte - scrie Nenițescu În 1895, În urma unei călătorii prin țările balcanice - și nu rar se Întâlnesc pe stradele Salonicului evreice În adevăr frumoase, Îmbrăcate În haine tăiete și Împodobite cu mult gust și pline de originalitate, și Încărcate cu juvaeruri, la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754, p. 14)"/>. „Fost-au evreii din Moldova siliți vreodată a purta un costum deosebit ?” - se Întreba Elias Schwarzfeld În 1891. „Iată o chestie ce ne-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îmbogățesc fără grabă și nu duc peste graniță economiile lor. Ei au valorificat câteva produse naționale. [...] Evreii acestei țări au moravuri deosebite, care Îi deosebesc de toți ceilalți evrei din Turcia și restul lumii. Lăcomia lor nu este atât de urâtă, nu sunt atât de pișicheri, atât de necurați și nu sunt atât de Înjurați ca În altă parte. Se pare că vecinătatea Poloniei le dă această emulație de bună purtare, care contribuie la buna lor stare În amândouă provinciile” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Speranția În 1888 : Într-un an, cândva-ntr-o vară, Nu știu unde, În ce sat, Un ovrei mergând cu marfă Într-o curte a intrat. Și cum intră el pe poartă Cu bagajul la spinare, Hop, Îi sare Înainte Un dulău urât și mare. Boccegiul Ițic este Înspăimântat de câinele Grivei, care latră Întruna. E nevoit să intervină țăranul român, care : Dă c-o piatră după câne Și-apoi zice : - Nu te teme ! Ține-ți inima, jupâne ! Nu știi vorba românească De la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rasismului modern, J.A. Gobineau, care a proclamat „inegalitatea raselor umane” și supre mația rasei ariene, a susținut că Dumnezeu a creat „rasa galbenă” Într-o Încercare ratată de antropogeneză. De aceea, oamenii din „rasa galbenă” ar fi ieșit extrem de urâți, lipsiți de curiozitate intelectuală și preocupați doar de satisfacerea nevoilor de bază (Essai sur l’inégalité des races humaines, 1853 ; <endnote id="cf. 541, p. 296"/>). Dacă se iau toate cuvintele-cheie referitoare la evreu din legendele și poveștile populare de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi capitolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-ar manifesta și produce acestea” <endnote id=" (97)"/>. Două exemple, date În paralel, vor fi, sper, concludente. La 16 februarie 1847, ziarul transilvănean de limbă română Gazeta de Transilvania, care apărea la Brașov, publica o relatare privind unele „ecscesuri urâte” Înfăptuite de români asupra comunității evreiești din Galați În timpul sărbătorilor de Crăciun din 1846. Pe un ton dezaprobator, articolul descria acest pogrom, care a durat mai multe zile și s-a Încheiat cu câțiva evrei morți, mai mulți răniți și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pogromuri, cu morți, răniți, case jefuite, prăvălii devastate, sinagogi profanate. Așa s-a Întâmplat, de exemplu, la Galați, În zilele de Crăciun ale anului 1846, În timpul și după jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestea la un loc” (439, p. 82). Mihail Sadoveanu a descris și el În termeni negativi - Într-o povestire din 1905 - cârciuma ținută de un evreu Într-un sat din Moldova : „Crâșma lui domnu’ Iosub era o șandrama neagră și urâtă, cu niște ferestre chioare și zoioase, și sta pe o coastă, sprijinită În proptele mari de stejar. De-abia sta ; te mirai cum n-o dă vântul jos” (377, p. 99). 362. Străinii au ocupat, de regulă, zona de mijloc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]