5,522 matches
-
din podgorie adesea urcă pe culmi până spre vârf. Ca pondere și specializare ale terenurilor cultivate, culturile sunt depășite de livezi (de nuc și migdal) și în special de viță de vie (pentru care solurile sunt excelente), astfel că pe versanți sudici și sud-estici se întind mai ales plantații viticole care aparțin Podgoriei Dealu Mare (în care predomină soiurile roșii), cu centre aflate la Zorești, Merei, Pietroasele, Breaza, Cricov, Tohani, Ceptura. În partea vestică a comunei Pietroasele se află o "Stațiune
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
sud-vestul municipiului Bălți. La nord și est cartierul este delimitat de r. Răuțel și Lacul municipal, iar la sud și vest de hotarul administrativ al orașului. Cartierul este situat pe o colină cu altitudine maximă de circa 154,2 metri. Versantul de nord-vest este puternic afectat de alunecări de teren din cauza defrișărilor. Pe panta nord-estică a colinei se afla un cimitir, însă din cauza alunecărilor cimitirul a fost lichidat în 1997 și teritoriul reamenajat . Solul este cernoziom tipic moderat humifer. În funcție de înclinație
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
defrișărilor. Pe panta nord-estică a colinei se afla un cimitir, însă din cauza alunecărilor cimitirul a fost lichidat în 1997 și teritoriul reamenajat . Solul este cernoziom tipic moderat humifer. În funcție de înclinație grosime solului variază de la 1 metru până la câțiva centimetri pe versanții mai abrupți. La este de cartier se află un carier de extracție a argilei pentru construcții. Clima este temperat continentală, precipitațiile fiind de 500-550 mm/an, temperatura medie anuală este 10°C. Flora și fauna este reprezentată de specii de
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
este 10°C. Flora și fauna este reprezentată de specii de plante și, respectiv, animale domestice. La vestul cartierului în anii 50-60 a fost plante o fâșie forestieră. La 1 km sud - est de , la sud de un lac, pe versantul ușor înclinat al unui bot de deal, la confluența a două pâraie, s-a descoperit o vatră datată cu sfârșitul mileniului IV î.e.n . Pe locul fostei așezări se disting urme de case din nuiele cu lut. Au fost colectate fragmente
Bălții Noi () [Corola-website/Science/323113_a_324442]
-
15 m) și au la bază marmite. Evoluția văii s-a produs pe traseul complex al unei rețele de falii și diaclaze, ce au deschis condiții pentru apariția unor tuburi de presiune din care se păstreaza marmitele laterale etajate pe versanți, de vârstă cuaternară .
Canionul Șapte Scări () [Corola-website/Science/323245_a_324574]
-
formată din aglomerate vulcanice (andezite cu amfiboli) și masive de sare. Aceasta include Lacul Ursu (declarat monument al naturii), un un important lac sărat helioterm format odată cu prăbușirea unei exploatări de sare, umplută ulterior cu apa păraielor ce coboară de pe versanții din apropiere. În arealul rezervației pe lângă Lacul Ursu, sunt incluse și: Lacul Aluniș, Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
microfisurilor și obținerea unor rosturi de rezistență practic egală cu aceea a betonului monolit, vacuumarea suprafeței betonului la parament care a dus la extragerea a 8-10 l apă/mc și creșterea rezistenței la compresiune cu 50%, ancorarea rocilor fisurate de pe versanții prin precomprimare. Între anii 1970 și 1974 a introdus teoretic și practic și a experimentat cu succes în activitatea curentă inovații referitoare la mecanizarea integrală a lucrărilor de betonare în subteran. În perioada 1974 - 1987 a creat și a utilizat
Radu Scutelnicu () [Corola-website/Science/324300_a_325629]
-
categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic) situată în județul Gorj, pe teritoriul administrativ al comunei Runcu. Aria naturală cu o suprafață de 20 hectere se află la ieșirea din Cheile Sohodolului, în nordul satului Runcu, în versantul drept al văii Sohodolului, un afluent de stânga al râului Tismana. a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă
Izbucul Jaleșului () [Corola-website/Science/326636_a_327965]
-
că pereții pronaosului au fost împodobiți de zugravul Ioan din Deva, celuilalt pictor, Nicolae din Pitești, revenindu-i decorația navei. Colaborarea pictorului transilvănean cu cel muntean este deosebit de importantă, ilustrând procesul de unificare artistică a provinciilor românești de pe cei doi versanți ai Carpaților. Mai mult, tehnica și stilul icoanelor tâmplei simple din lemn care separă spațiul navei de cel al absidei altarului indică în plus, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, prezența altui exponent al picturii muntene: Simion Zugravul din Pitești
Biserica Arhanghelul Mihail din Gurasada () [Corola-website/Science/326705_a_328034]
-
pantă, cu zone împădurite și fânețe. În arealul rezervației au fost identificate 5 de tipuri de habitate de interes comunitar (Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase; Grohotișuri și lespezi calcaroase și Peșteri în care accesul publicului este interzis); ce adăpostesc o gamă diversă de floră și fauna specifică lanțului carpatic al Occidentalilor. Vegetația lemnoasa are în componență arbori și
Cheile Siloșului () [Corola-website/Science/325576_a_326905]
-
și inferior este numit Pârâul Sfântu Ion (în ). Valea se varsă în Arieș la nord de cartierul Poiana din Turda. Izvorăște în preajma lacului nr.2 (lacul Durgău) din zona lacurilor de la Durgău colectează apele sărate ale părâiașelor de pe cei doi versanți ai masivului de sare, îndreptându-se inițial în direcție nord-est, apoi (după ce confluează cu un mic afluent de stânga ce curgea odinioară pe lângă fostul sat Kölyköd) își schimbă brusc direcția, curgând pe traseul său mijlociu și inferior spre sud-est, până la
Râul Valea Sărată, Arieș () [Corola-website/Science/325599_a_326928]
-
IUCN aflată în Județul Neamț în Munții Tărcau. Latitudine 46ș 42' 49" N Longitudine 26 s 12' 54" E Se află la o altitudine de 742-1141 m între culmea Goșmanu (Vârful Goșmanului 1310 m) și pârâul cu același nume, pe versantul stâng al acestuia înainte de confluenta cu Tarcăul. Codul sitului este ROSCI 0156 . Pădurea este proprietate de stat. Din anul 2004 este în custodia Direcției Silvice Piatră Neamț. Dacă inițial avea 173 ha, actual are 190 ha. Are o suprafață de
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
metri cu diametru la baza de 150 de cm (lucru rar întâlnit în pădurile virgine de molid din România), până la puieți mici abia instalați. Predominanți rămân însă arborii bătrâni cu înălțimi de 40-55 m și diametru de 30-70 cm. Specificul versantului gazdă îl constituie ondularea să precum și inclinarea între 25-45 grade Situl se află într-o stare bună de conservare și nu se află în pericol de eroziune sau activități antropice.
Pădurea Goșman () [Corola-website/Science/325625_a_326954]
-
este un așezământ monastic situat la altitudinea de 1700 de m pe versantul vestic al Culmii Piatra Tăieturii din Munții Bistriței, aflat în arealul administrativ al Comunei Panaci din județul Suceava. "Avertisment: Unele surse situează eronat ansamblul în Munții Călimani." Căi de acces Punctul de intrare pe traseul rutier către , îl reprezintă centrul
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
Prima parte a drumului (circa 2 km) care urmează Valea Chirileni, este betonată și urcă lin printre gospodării. La sfârșitul acestei porțiuni drumul mai continuă să urce pentru câteva sute de metri pe firul văii, după care urcă abrupt pe versantul din dreapta al sensului de urcare pentru mai bine de un kilometru. Restul traseului urmează în mare parte curba de nivel până sub mănăstire, ultima parte fiind puțin mai solicitantă. Odată ajunși în dreptul mănăstirii, pe partea dreaptă veți întâlni o troiță
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
de nord Bistrița, care formează pe o lungime de 2,5 km. Se află pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte. Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
este amplasată la o altitudine absolută de 354m și 10m altitudine relativă în versantul drept al Dealului Cărnipoaia din Cheile Carașului, în Munții Aninei, pe teritoriul satului Iabalcea, județul Caraș-Severin, România. Accesul se face dinspre Cantonul Comarnic, prin Cheile Comarnicului până la confluența cu râul Caraș, drum care se continua apoi cu circa 600m la
Peștera Racoviță () [Corola-website/Science/325818_a_327147]
-
alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Banatului (în versantul sudic al Munților Semenicului), în partea central sud-estică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Prigor, în nord-vestul satului Borlovenii Vechi. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea "Planului
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
suprafață de 5.028 ha. Aceasta este inclusă în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezintă un relief alcătuit din micașisturi, granite și granodiorite; cu versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
în Parcul Național Semenic - Cheile Carașului, parc natural aflat pe suprafața teritorială a sitului de importanță comunitară "Cheile Nerei - Beușnița". Aria naturală prezintă un relief alcătuit din micașisturi, granite și granodiorite; cu versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geomorfologic), situată în județul Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ al comunei Mehadia. Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Mehadia, în zona Dealurilor Banatului, în versantul sudic și sud-estic al Dealului Darnovacea, are o suprafață de 9 ha, și reprezintă un "sill" constituit dintr-un zăcământ de "riodacit" format din rocă vulcanică de dacit și riolit, cu stâncării, grohotișuri, tufărișuri și pajiști naturale.
Valea Greațca () [Corola-website/Science/325833_a_327162]
-
conifere dau zonei un farmec aparte, de liniște și deconectare, susținute de un aer curat, ozonat, atractiv care ,cheamă’’ la plimbare și relaxare. Natura a fost darnică și cu o rețea hidrografică relativ bogată. Pârâiașele cu apă limpede, de pe toți versanții, sunt colectați de Pârâul Sucevița care străbate satul de la vest la est continuându-și apoi cursul în comuna Marginea, Volovăț, prin marginea Municipiului Rădăuți și apoi se varsă în Râul Suceava. Sucevița este un sat de munte, răsfirat, așezat de-
Sucevița, Suceava () [Corola-website/Science/325052_a_326381]
-
întorcea dintr-o încercare de a atinge Capul Crozier a rămas blocat pe un povârniș plin de zăpadă în timpul unui viscol. În încercările lor disperate de a se refugia, un tânăr din grup, George Vince, a alunecat pe marginea unui versant, murind. Cadavrul său nu a fost niciodată recuperat; o cruce ridicată în cinstea sa încă stă pe vârful promontoriului Hut Point. În timpul lunilor geroase de mai și aprilie oamenii de știință erau ocupați în laboratoarele lor, în timp ce în rest se
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
Delia este un afluent de stânga al râului Prut, situat pe teritoriul Republicii Moldova. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. Valea râului
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m. Valea râului este puțin șerpuitoare, cu o lățime de 2-3 km. Versanții au 60-90 m înălțime, predominant concavi, abrupți, puternic dezmembrați. Albia este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m.Emisar Prut
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]