64,222 matches
-
Matricei. Am putea considera Matricea drept o metaforă a puterii științifice / economice care produce sistemul în care trăim 119. 4. Mutantul și extraterestrul: ipostaze ale alterității SF-ul încearcă explicit să concretizeze, prin scenarii imaginare, consecințele logice sau ale unor teorii. Am văzut cum a fost folosită cea a lui Darwin despre evoluție sau cele rezultate din progresele mai recente ale biotehnologiilor și ale agenților mutageni. Am întrevăzut câteva consecințe posibile ale eventualelor întâlniri dintre oameni și alte forme de viață
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de-a lungul timpului, le-au introdus, prin geniul lor, în domeniul realizabilului, continuând totodată să viseze. SF-ul ilustrează și/sau chestionează raporturile ambigue pe care civilizația, cea occidentală în primul rând, le proiectează asupra invențiilor de mașini și teorii reale sau imaginare. Inventează mecanisme extraordinare care permit transgresarea limitelor presupuse a încadra și a defini natura umană. Aceste narațiuni, cu multiplele invenții recente pe care le prezintă mecanice, electronice sau ținând de ingineria biologică sunt o reflecție a omului
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
drept scientific romances. Jules Verne, care pretindea pur și simplu că folosește știința, îi reproșa lui H. G. Wells că "inventează știința" pe care acesta din urmă o utiliza în romanele sale. De fapt, pe Wells îl interesau consecințele posibile ale teoriilor epocii sale asupra viitorului omenirii, și nu uimirea în fața reușitelor tehnologiei. Inventând mașina de călătorit în timp, trebuie spus că ea seamănă cu o simplă bicicletă, de care însă el se slujește pentru a prelungi în imaginarul social ipotezele darwiniene
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de a ști în mâinile cui se afla puterea. Astfel, trimitea întocmai la combinația de cuvinte și lucruri care lega, în ochii situaționiștilor, societatea de consum de "societatea spectacolului" și făcea din putere, în aparență democratică (Fondaneche, 1986), rezultatul unei "teorii a complotului", așa cum a descris-o K. Popper. Succesul acestei cărți a lui Philip K. Dick i-a împins pe editorii francezi să-i publice o mare parte din operă, ceea ce i-a permis să se bucure, fără să și-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
tip de cunoaștere cu privire la realitate"154. Mutant: termenul de mutație va fi folosit de Lamarck în 1809, cu sensul de variație continuă, apoi de Hugo de Vries în 1884. Acest termen denotă apoi brutalitatea variației discontinue, aleatorii, în relație cu teoriile darwiniste. Vocabula "mutant", care indică rezultatul sau produsul unei mutații, datează din 1909. În SF, mutantul se distinge de alte creaturi pe care le-a inventat literatura de acest gen prin faptul că poate apărea firesc, poate fi rezultatul unor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld În pregatire: Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile 1 Jean Searle, "Le statut logique du discours de la fiction", în Sens et expression: études théoriques des actes de
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Nemira, 1995 (LT). 97 Fremeni, numiți "pirații nisipurilor" de Dicționarul Imperial, sunt triburile libere de pe Arrakis, supraviețuitori ai migrațiilor Nomazilor zensunniți (LT). 98 E. K. Lorenz publică, în 1963, un articol în The Journal of Atmospheric Sciences, în care apără teoria conform căreia bătaia din aripi a unui fluture la Yokohama poate declanșa o tornadă în Texas. 99 Adaptare cinematografică de Peter Hyams, A Sound of Thunder, 2005. 100 Suspension of disbelief, concept preluat de la poetul englez S. T. Coleridge. 101
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto[Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
arabă s-au contopit aici în mod armonios. În această perioadă, învățământul medical era împărțit între spital și bibliotecă, existând un curriculum precis, prescris de profesor. În nici o altă universitate medievală nu a existat o atât de strânsă legătură între teorie (cursuri) și practică (spital). La absolvirea Școlii, elevul primea titlul de „magistru”, care conferea absolventului un mare prestigiu. În secolul XIII, împăratul Frederic al II-lea (1212-1250), rege, apoi împărat romano-german și rege al Siciliei, revigorează Școala medicală din Salerno
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
să nu mai acorde „licențele de docent” (care să fie acordate numai de episcop) nu a reușit. Poate că una din represaliile ei a fost arderea pe rug de către Inchiziție, în 1237, a faimosului astrolog Cecco d’Ascoli, care preda teorii contrare Bisericii. Independența Bolognei față de Biserică a inspirat aceeași poziție din partea altor universități italiene, cum ar fi cele de la Padova, Modena și Vicenza. La Padova, de exemplu, Pietro d’Albano (1250-1312) a fost socotit „eretic” pentru motivul că își baza
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la animale” („Exercitatis anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus”). Încercările fizicianului și clericului englez Stephen Hales (1677-1761) de a măsura presiunea arterială în 1733, cu ajutorul unor tuburi introduse în venele unui cal, vin să aducă argumente în plus teoriei lui Harvey (31). Giovanni Battista Morgagni (1682-1771), anatomist și anatomopatolog italian, publică în 1761 o sinteză a unei activități de peste jumătate de secol (circa 700 disecții), intitulată „Despre sediul și cauza bolilor descoperite pe cale anatomică” („De sedibus et causis morborum
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Bartholomew (1616-1680) observă vasele chilifere la om, descriind „Vasa lymphatica...” (1653), lucrare în care apar primele planșe anatomice color. Ductul pancreatic este descoperit în 1644, ductul glandelor submaxilare în 1656 și al glandelor parotide în 1659. În urma descoperirii glandelor digestive, teoria lui Galen privind rolul central al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus Sylvius, (1614-1674) propune o teorie negalenică a digestiei. Susținător francez al lui Harvey, profesor la Leiden, Sylvius a sesizat importanța circulației sângelui în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
descoperit în 1644, ductul glandelor submaxilare în 1656 și al glandelor parotide în 1659. În urma descoperirii glandelor digestive, teoria lui Galen privind rolul central al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus Sylvius, (1614-1674) propune o teorie negalenică a digestiei. Susținător francez al lui Harvey, profesor la Leiden, Sylvius a sesizat importanța circulației sângelui în fiziologia generală. Preluând câte ceva din teoria alchimistă a lui van Helmont, de Böe concepe o apropiere între digestie și chimie. Digestia era
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
al ficatului în ecuația aliment-chil-sânge este zdrobită. Franz de la Böe, zis Franciscus Sylvius, (1614-1674) propune o teorie negalenică a digestiei. Susținător francez al lui Harvey, profesor la Leiden, Sylvius a sesizat importanța circulației sângelui în fiziologia generală. Preluând câte ceva din teoria alchimistă a lui van Helmont, de Böe concepe o apropiere între digestie și chimie. Digestia era privită ca un proces de fermentație care are loc în gură, stomac, inimă și sânge. Într-o altă direcție, în 1643, Vincenzo Viviani (1621-1703
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Robert Boyle (1627-1691) a constatat că în vasele golite de aer păsările nu pot zbura și nu pot trăi, după cum nici lumânarea nu rămâne aprinsă. Aerul conținea ceva important pentru viață. Experimentele lui Robert Hooke (1635-1702) au pus în dificultate teoria lui Galen privind rolul plămânului ca foale menite să răcească inima încălzită. Richard Lower (1631-1691) contestă credința galenică conform căreia aerul se unește cu sângele în ventricolul stâng al inimii. Lower era la acea vreme asistentul neuro-anatomistului Thomas Willis (1621-1675
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
1650, a făcut prima descriere „modernă” a bolii; „capsula lui Glisson” a rămas o structură anatomică descrisă în „Anatomia hepatis” (1654), lucrare în care avansează ideea unei „iritabilități” a țesuturilor dependente de nervi uneori, dar prezentă și în absența lor, teorie pe care o va dezvolta în lucrarea „De ventriculo” (1677). Teoria „iritabilității” va fi reluată cu mai mult succes de Albrecht von Haller (1708-1777), bazată pe studiul fibrelor musculare. 13. Renașterea Evului Mediu târziu Paracelsus Aureolus Theophrastus (1493-1541) este considerat
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a rămas o structură anatomică descrisă în „Anatomia hepatis” (1654), lucrare în care avansează ideea unei „iritabilități” a țesuturilor dependente de nervi uneori, dar prezentă și în absența lor, teorie pe care o va dezvolta în lucrarea „De ventriculo” (1677). Teoria „iritabilității” va fi reluată cu mai mult succes de Albrecht von Haller (1708-1777), bazată pe studiul fibrelor musculare. 13. Renașterea Evului Mediu târziu Paracelsus Aureolus Theophrastus (1493-1541) este considerat unul din exponenții Renașterii. Paracelsus a fost mai mult un personaj
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
fapt ce i-a atras o mare adversitate și chiar o prigoană din partea colegilor săi, motiv pentru care unii l-au considerat un fel de „Luther al medicinii”. Exclus din corpul profesoral, colindă prin diferite țări europene unde își expune teoriile proprii, printre altele ajungând în Transilvania noastră. Moare la Salsburg în 1541, la numai 48 de ani (31, 35). Plasarea lui printre exponenții Renașterii este parțial justificată. A rămas după el conceptul că la baza vieții și a proceselor biologice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
compuși chimici. Privind ființa umană ca rezultat al unei anumite compoziții chimice, Paracelsus a considerat că și bolile rezultă din modificări chimice, iar tratamentul trebuie să îmbrace o formă chimică. Opunându-se conceptului antic galenic care punea în centru biologiei „teoria pneumatică” (a spiritului), noua concepție indica o nouă direcție de investigare, cea a componentelor chimice ale organismului. Paracelsus Pe direcția gândirii lui Paracelsus s-a dezvoltat „medicina iatrochimică” („chimică”), bazată pe remedii naturale sau prelucrate după obscure formule. Tourquet de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
este responsabil de apariția diabetului. În 1877, cu un an înaintea morții sale, mai tânărul Etienne Lancereaux (1829-1910), l-a convins pe baza unor confruntări anatomo-patologice riguroase că, totuși, pancreasul este implicat în apariția diabetului. A acceptat să verifice această teorie în laboratoarele sale, dar timpul nu a mai avut răbdare. Claude Bernard moare în anul următor (1878). După cum remarca mai târziu Paulescu, în acest fel medicina franceză a fost privată de împlinirea până la capăt a unei mari descoperiri. Altfel ar
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a mai avut răbdare. Claude Bernard moare în anul următor (1878). După cum remarca mai târziu Paulescu, în acest fel medicina franceză a fost privată de împlinirea până la capăt a unei mari descoperiri. Altfel ar fi avut răsunet în mediile științifice teoria diabetului pancreatic, dacă ar fi venit din partea lui Claude Bernard. De altfel, metoda propusă de Lancereaux concorda cu afirmația lui Claude Bernard, și anume că „medicul nu trebuie să recurgă numai la anatomia patologică pentru explicarea bolii, ci să pornească
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
și că se poate astfel, ca urmare a efortului, utiliza o cantitate mai mare de alimenta glucidice. Acum că experiența s-a pronunțat, nimic nu este mai simplu, dar vreau să spun că am ajuns la aceste rezultate nu prin teorie, ci prin observație.” „Nu este un lucru ușor să convingi un om care a pierdut toate forțele sale că pentru a le recupera el trebuie să recurgă la exerciții forțate.” (7) Natura diabetului (a glucozuriei); Bouchardat folosește, de regulă, termenul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a medicinii: descoperirea sediului diabetului zaharat. 20. Etapa stabilirii relației cauzale diabet-pancreas: Etienne Lancereaux (1829-1910) Cea mai vehiculată idee privind originea diabetului zaharat a fost cea avansată de Galen, care asocia boala cu afectarea rinichiului. Majoritatea autorilor au acceptat această teorie întrucât nu găseau argumente solide pentru o altă explicație. Etienne Lancereaux (1829-1910) După cum spuneam, în 1761, G. B. Morgagni (1682-1771), fondatorul anatomiei patologice, nu a putut confirma existența unor modificări specifice la nivelul rinichilor pacienților decedați cu diabet. El nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
Pentru acest motiv, a preferat să spună că diabetul zaharat este o boală cu sediu necunoscut („morbus in sede incerta locus”). De o atenție sporită s-a bucurat ficatul, ca organ posibil cauzator al diabetului. Richard Med (1673-1754) a susținut teoria hepatică a diabetului, întrucât ficatul multor pacienți diabetici era mărit în volum. Stabilirea de către Claude Bernard a rolului ficatului în reglarea glicemică, prin intervenția „funcției glicogenice” a acestui organ, a readus în discuție originea hepatică a bolii. Rolul sistemului nervos
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]