53,562 matches
-
Totuși în octombrie 1916 la insistențele guvernului român, guvernul țarist a acceptat să permită trecerea în Regat a 15.000 de prizonieri etnici români, în schimbul a 15.000 de prizonieri germani și austrieci. În urma unor circulare date de comandamentul rus, ofițerilor, subofițerilor și intelectualilor cu grade inferioare aflați în lagăre (nu și simplilor soldați), li s-a permis încadrarea în Armata Română. Lagărul de prizonieri de război de la Darnița a fost desemnat de STAVKA la data de 1/13 septembrie 1916
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aflau prizonieri în Rusia și 15.000 ca refugiați în Regatul României. Activitatea de concentrare a prizonierilor a început în a doua jumătate a lunii noiembrie 1916, astfel că la sfârșitul lunii decembrie erau deja adunați la Darnița 220 de ofițeri și 1.200 de intelectuali cu grade inferioare. Un Comitet cu atribuții executive al românilor refugiați din Austro-Ungaria s-a constituit în ziua de 7 ianuarie 1917. Acesta a fost format din Dr. Victor Deleu (prim-senior), Vasile Chiroiu, Ioan
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Pe data de 19 mai 1917 - ca urmare a aprobării Guvernului Provizoriu Rus, sediul voluntarilor s-a mutat la Kiev în localul Liceului de fete din cartierul Podoli. Locotenent-colonelul Gh. Pietraru a coordonat în capitala Ucrainei - ajutat de 34 de ofițeri, "Serviciul voluntarilor de origine română din Rusia". Restul voluntarilor au fost cazați în cazarma din cetatea Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Kievului, organizându-se și utilându-se în scurt timp, ateliere de croitorie și cizmărie necesare echipării. Guvernul rus a pus la dispoziția voluntarilor echipamentul cu care voluntarii au fost dotați. La Darnița, aflați sub conducerea lui Victor Deleu, 250 de ofițeri și 250 de subofițeri și soldați voluntari au redactat între 11/24-13/26 aprilie 1917 o "Declarație" pe care au trimis-o tuturor guvernelor puterilor Antantei, precum și reprezentanților presei naționale și internaționale sau partidelor românești. Acest memoriu a readus în fața
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
această cale unirea Transilvaniei cu România. În afară de comisia mixtă inițială, s-au creat în total alte 6 comisii: la Bahmut (I), Lazovka (II), Borisoglebsk (III și IV), Eleț (V și VI). Aceste comisii au inclus, de regulă, trei membri (un ofițer al armatei române și, dintre voluntari un ofițer și un subofițer. Comisiile - cărora li s-au atribuit regiuni întinse, au avut indicație de a acoperi cât mai multe localități și de a propaga prin viu grai și prin difuzarea publicațiilor
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
mixtă inițială, s-au creat în total alte 6 comisii: la Bahmut (I), Lazovka (II), Borisoglebsk (III și IV), Eleț (V și VI). Aceste comisii au inclus, de regulă, trei membri (un ofițer al armatei române și, dintre voluntari un ofițer și un subofițer. Comisiile - cărora li s-au atribuit regiuni întinse, au avut indicație de a acoperi cât mai multe localități și de a propaga prin viu grai și prin difuzarea publicațiilor naționale, obiectivele voluntariatului. La 16 iunie ajunseseră pe
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
De asemenea, situația prizonierilor care trăiau în gospodăriile țărănești era destul de comodă și nu mulți dintre aceștia erau dispuși să-și asume riscurile înrolării. Funcționând până în luna noiembrie, respectivele comisii au reușit totuși să trimită pe teritoriul românesc 374 de ofițeri și 8.261 de soldați (11 batalioane), în timp ce 22 de ofițeri și 1.460 de soldați au rămas în Rusia pentru servicii auxiliare de pază ale depozitelor Armatei Române. Recrutarea s-a sfârșit la 8 ianuarie 1918, fiind trimiși să
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
comodă și nu mulți dintre aceștia erau dispuși să-și asume riscurile înrolării. Funcționând până în luna noiembrie, respectivele comisii au reușit totuși să trimită pe teritoriul românesc 374 de ofițeri și 8.261 de soldați (11 batalioane), în timp ce 22 de ofițeri și 1.460 de soldați au rămas în Rusia pentru servicii auxiliare de pază ale depozitelor Armatei Române. Recrutarea s-a sfârșit la 8 ianuarie 1918, fiind trimiși să lupte în rândul trupelor românești un total de 8.513 voluntari
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a nu sfârși spânzurați, în cazul în care vor fi făcuți prizonieri. Împotriva acestei soluții, care ar fi alterat mesajul voluntariatului, s-a ridicat, însă, însuși Victor Deleu. Între 25 mai și 3 iunie 1917 un prim detașament de 116 ofițeri si 1.250 gradați și soldați (1.200, respectiv 1290 - după alte surse) au fost echipați și pregătiți să plece spre România. În 3 iunie acest detașament s-a urcat în tren pentru a merge spre România, ajungând la Iași
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
poștale. La 4/17 noiembrie, atribuțiile Biroului au fost preluate de către "Serviciul Central al Voluntarilor Ardeleni Bucovineni". La o lună după sosirea în țară a primului eșalon, din Kiev a plecat spre Iași al doilea detașament - format din 100 de ofițeri și 544 soldați, iar între 27 iunie și 20 august, comisiile de recrutare aflate în circumscripția militară a Moscovei au mai trimis în România încă 1.500 de voluntari. În contextul tulburărilor politice și sociale care au avut acolo loc
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Ghiță Popp, precum și bucovineanul Filaret Doboș. Pe fondul greutăților cu aprovizionarea, cu tifosul exantematic și cu urmărirea stării trupelor ruse și a mișcării acestora, autoritățile române nu prea au avut timp să se ocupe de voluntarii sosiți. Doar pentru cercetarea ofițerilor și clasarea lor s-a instituit o comisie formată din colonelul Mărăscu, maiorii Aldescu, Cristescu și Romalo. Aceasta a supus aprobării rezultatele obținute, generalilor Petala și Vasilescu. Sub amprenta rapidității cu care s-a desfășurat refacerea capacității de luptă a
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
supus aprobării rezultatele obținute, generalilor Petala și Vasilescu. Sub amprenta rapidității cu care s-a desfășurat refacerea capacității de luptă a armatei, instruirea a fost redusă la 3 săptămâni. Tinerii intelectuali cu termen redus au fost trimiși la Școala de Ofițeri din Botoșani, deoarece se simțea o acută lipsă de cadre ofițerești corespunzătoare (acesta fiind, de altfel, și unul dintre motivele care au stat la baza amânării formării unei unități de sine stătătoare de ardeleni și bucovineni). Toate cele 3 detașamente
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
plasarea în muncă a voluntarilor demobilizați. Aceste servicii deconcentrate au început să funcționeze din 1 iunie, dar, deja, în data de 26 martie, Comandamentul "Corpului Voluntarilor" notificase că se reușise să fie plasată aproape întreaga trupă (la acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O parte dintre ofițeri au fost reținuți în armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au fost plasați la munca câmpului, fiind repartizați mai ales pe marile moșii. În momentul ajungerii
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
servicii deconcentrate au început să funcționeze din 1 iunie, dar, deja, în data de 26 martie, Comandamentul "Corpului Voluntarilor" notificase că se reușise să fie plasată aproape întreaga trupă (la acea dată plasarea ofițerilor fiind în pregătire). O parte dintre ofițeri au fost reținuți în armată, după specializările fiecăruia și nevoi, iar aproximativ 20.000 de voluntari demobilizați au fost plasați la munca câmpului, fiind repartizați mai ales pe marile moșii. În momentul ajungerii Partidului Bolșevic la cârma statului rus, situația
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
s-au adunat în jurul unor comuniști precum Mihail Gheorghiu Bujor, Cristian Rakovski și alți câțiva fugiți în Rusia, într-o încercare de a constitui unități de voluntari care să lupte alături de comuniștii ruși. Alți voluntari au fost - cu complicitatea unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care și un grup de ofițeri aflați
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
unor ofițeri patrioți din armata austro-ungară - ascunși și ajutați să ajungă în țară. În drum spre Franța, Misiunea Militară Franceză a atras și ea prizonieri transilvăneni, bănățeni și bucovineni aflați încă pe teritoriul rus (printre care și un grup de ofițeri aflați la Samara), pentru a lupta pe Frontul de Vest. A existat un organ de presă al Corpului de Voluntari Români din Rusia, sub forma unei gazete cu numele de România Mare. Aceasta a apărut săptămânal în perioada iulie-decembrie 1917
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
finanțare prin intermediul cehilor și Misiunii Franceze. Două centre de adunare a voluntarilor români s-au format: unul pe Volga la Samara și altul la Celeabinsk în Urali. Ca urmare a unei conferințe desfășurate la Moscova, s-a luat decizia ca ofițerii români să se întâlnească pe data de 5 iunie 1918 la Samara, întâlnire care nu a putut avea loc decât pe 3 august 1918 la Celeabinsk, din cauza luptelor dintre cehoslovaci și bolșevici. Conferința a decis, cu scopul continuării luptei alături de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
parte din Austro-Ungaria un "Corp de Voluntari Români", care să fie sub îndrumarea "Comitetului Național" sau a unui alt organism al Guvernului României. De asemenea, "Comitetul Național Român" a elaborat regulamentul intern, a organizat instanțele de judecată și școlile de ofițeri. Ofițerii urmau să fie avansați de către "Comitetul Național Cehoslovac", la propunerea și cu participarea paritară a "Comitetului Național Român". De partea lor, cehoslovacii urmau să sprijine efortul comun - acela de distrugere a Dublei Monarhii. Aceștia s-au angajat să ofere
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
din Austro-Ungaria un "Corp de Voluntari Români", care să fie sub îndrumarea "Comitetului Național" sau a unui alt organism al Guvernului României. De asemenea, "Comitetul Național Român" a elaborat regulamentul intern, a organizat instanțele de judecată și școlile de ofițeri. Ofițerii urmau să fie avansați de către "Comitetul Național Cehoslovac", la propunerea și cu participarea paritară a "Comitetului Național Român". De partea lor, cehoslovacii urmau să sprijine efortul comun - acela de distrugere a Dublei Monarhii. Aceștia s-au angajat să ofere prin
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
avansați de către "Comitetul Național Cehoslovac", la propunerea și cu participarea paritară a "Comitetului Național Român". De partea lor, cehoslovacii urmau să sprijine efortul comun - acela de distrugere a Dublei Monarhii. Aceștia s-au angajat să ofere prin departamentul lor militar ofițeri - în cazul în care românii nu ar fi avut suficienți, să furnizeze alimente, efecte militare și armament, să aibă grijă de unitățile tehnice auxiliare și să acopere cheltuielile de propagandă și . Ambele părți urmau însă să-și pună forțele la
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
români au proclamat despărțirea Banatului, Transilvaniei, Maramureșului și Bucovinei de Austro-Ungaria, cu scopul de a se alipi acestea la România. În aceeași zi "Comitetul Național Român" a trimis Regelui Ferdinand două telegrame: Confruntat cu dificultăți interne pe fondul lipsei unor ofițeri bine pregătiți și cu autoritate deoarece la peste 5.000 de soldați existau doar ceva mai mult de 100 de ofițeri, românii au cerut ajutor cehoslovacilor conform convenției semnate cu aceștia. În acest scop a fost detașat temporar colonelul ceh
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
aceeași zi "Comitetul Național Român" a trimis Regelui Ferdinand două telegrame: Confruntat cu dificultăți interne pe fondul lipsei unor ofițeri bine pregătiți și cu autoritate deoarece la peste 5.000 de soldați existau doar ceva mai mult de 100 de ofițeri, românii au cerut ajutor cehoslovacilor conform convenției semnate cu aceștia. În acest scop a fost detașat temporar colonelul ceh Eduard Kadlec, pentru a suplini carențele de instruire militară și tehnică ale "Corpului". Acesta s-a achitat și de sarcina de
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
a Consiliului Suprem Aliat, generalul i-a solicitat lui Nițescu să se prezinte la Omsk pentru ca acesta să furnizeze explicații și să i se explice contextul frontului siberian. În timpul plecării lui Nițescu, Kadlec și-a format un Stat Major din ofițeri cehi și ruși și a implicat trupele sale în lupte care nu au fost de interes pentru voluntarii români. Ca atare relațiile dintre Kadlec și români s-au agravat. În urma întâlnirii cu Nițescu însă, generalul a pus "Corpul de Voluntari
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
pentru voluntarii români. Ca atare relațiile dintre Kadlec și români s-au agravat. În urma întâlnirii cu Nițescu însă, generalul a pus "Corpul de Voluntari Români" sub comanda directă a Misiunii Militare Franceze, intenționând să-l înlocuiască pe Kadlec cu un ofițer francez. Conflictul devenind ireconciliabil, un memoriu scris de Voicu Nițescu l-a informat ulterior pe general, despre solicitarea fermă a românilor de a le fi schimbat comandantul, astfel că Janin și-a materializat decizia trimițând pe ofițerii francezi Malgrat și
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]
-
Kadlec cu un ofițer francez. Conflictul devenind ireconciliabil, un memoriu scris de Voicu Nițescu l-a informat ulterior pe general, despre solicitarea fermă a românilor de a le fi schimbat comandantul, astfel că Janin și-a materializat decizia trimițând pe ofițerii francezi Malgrat și Buinsse. Aceștia însă în opoziție cu românii l-au susținut pe ofițerul ceh, insistând ca acesta să conduc, în continuare "Corpul de Voluntari Români". Având drept obiectiv urmarea ordinelor venite din România de a evita orice implicare
Corpurile Voluntarilor Români din Rusia () [Corola-website/Science/335979_a_337308]