53,927 matches
-
identice cu cei cu care interacționează, relația cu ei ar putea deveni mai degrabă un indiciu al capitalului relațional de închidere (bonding). Deși în sudul Europei prietenii sunt mult mai puțin importanți decât familia în comparație cu nord-vestul continentului, frecvența declarată a întâlnirilor tinde să fie în sud la fel de mare sau chiar mai ridicată decât în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în centru și în est (figura). Grecii, turcii, italienii, spaniolii și portughezii se numără printre europenii care își întâlnesc cel mai des prietenii. Norma socială este cea a sociabilității ridicate, mai ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ales în raport cu fostele societăți comuniste, semnificativ mai închise în ce privește întâlnirea grupurilor de prieteni. Croația și Slovenia tind, în mare măsură, spre modelul sudic, ca și - mai moderat însă - Bulgaria. Românii sunt cei mai „neprietenoși” europeni, considerând exclusiv frecvența declarată a întâlnirilor cu prietenii, fără a diferi totuși semnificativ de Rusia, Lituania, Ungaria și Polonia. Doar unul din trei români (34%) declară că își întâlnește prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prietenii măcar o dată pe săptămână, față de 46% dintre cehi, 49% dintre germani, 58% dintre francezi, 62% dintre italieni, 66-67% dintre suedezi, spanioli și olandezi, 70% dintre turci sau 72% dintre englezi. Același diferențe tind să fie reproduse și în ce privește frecvența întâlnirii colegilor de serviciu sau a colegilor din asociațiile în care indivizii sunt membri. Figura SEQ Figura \* ARABIC 1. Ponderea celor care declară că se întâlnesc săptămânal cu prietenii, (EVS’99; pentru țările colorate în alb și cu frontiera punctată nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor fonduri pentru proiecte comunitare urmând să completeze formularele de aplicație. În România, FRDS a realizat campanii de informare în mass-media (radio și presa scrisă), prin facilitatori, ONG-uri și prin intermediul consiliilor județene care diseminau aceste informații, în general, la întâlnirile lunare ale autorităților județene cu cele locale. Evaluarea propunerilor/aplicațiilor primite se face în două faze, și anume o evaluare de birou (evaluarea aplicației și a validității documentelor ce o însoțesc) și o evaluare în teren. specific, evaluarea urmărește să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trăiască fără a beneficia de minime atribute ale civilizației și modernității, rezultate tocmai ale acestei dezvoltări? Primul raport asupra situației sociale în lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trecând peste dependența tradițională a socialului de economic (Townsend, 2002; CSD, 2005). De altfel, referirea la perspectiva socială a dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept pe plan mondial la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro, în 1992. Întâlnirea de la Copenhaga a fost urmată și de alte întâlniri la nivel înalt, unde reprezentanți ai guvernelor naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
CSD, 2005). De altfel, referirea la perspectiva socială a dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept pe plan mondial la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro, în 1992. Întâlnirea de la Copenhaga a fost urmată și de alte întâlniri la nivel înalt, unde reprezentanți ai guvernelor naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării vine să nuanțeze unul dintre aspectele dezvoltării durabile, la rândul său impusă ca obiectiv și concept pe plan mondial la întâlnirea la nivel înalt de la Rio de Janeiro, în 1992. Întâlnirea de la Copenhaga a fost urmată și de alte întâlniri la nivel înalt, unde reprezentanți ai guvernelor naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ai guvernelor naționale au căzut de acord asupra oportunității proiectării și implementării unor planuri de combatere a sărăciei, cea severă cu deosebire, prin măsuri focalizate cu caracter incluziv, la nivel local, național, subregional și internațional. Printre rezultatele unor astfel de întâlniri se numără decizia de a proiecta și implementa planuri naționale de combatere a sărăciei și incluziune socială, în actualele și potențialele state membre ale UE, ca și formularea unui set opt de obiective sociale, cunoscute sub denumirea de obiectivele de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planuri naționale de dezvoltare și prin planuri de acțiune pentru promovarea incluziunii sociale. În România un prim plan antisărăcie a fost elaborat în 2002. Cele mai importante reuniuni care au precizat cadrul de acțiune comun în domeniul social sunt, în afară de întâlnirea de la Lisabona, reuniunile de la Nisa, Stockholm, Gothenburg și Barcelona (pentru relevanța strategiei de incluziune socială a UE pentru ideea de dezvoltare socială, vezi evoluția preocupărilor sociale pe parcursul reuniunilor Consiliului European - de la Porte, 2002). Dezvoltarea durabilă, concept care s-a afirmat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realizate în 2003 și 2004. Prin urmare, majoritatea strategiilor relevante sunt actuale și sunt în linie cu procesul de integrare europeană. Pentru majoritatea strategiilor (23 dintre cele 28), instituțiile guvernamentale au inițiat un proces consultativ. Consultările au fost realizate prin întâlniri cu partenerii implicați în elaborare (în toate cele 23 de cazuri), prin difuzarea materialului în vederea obținerii unor sugestii și observații (în 17 cazuri) și, mai rar, prin organizarea unor dezbateri publice (în 14 cazuri) sau publicarea unor informații pe site
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
planurile de acțiune care vizează subobiectivele PNAinc sunt foarte actuale, fiind majoritar elaborate sau actualizate în anii 2003 și 2004. De asemenea, elaborarea planurilor de acțiune, în marea majoritate a cazurilor, a fost bazată pe un proces consultativ realizat prin întâlniri cu partenerii implicați în elaborare, prin organizarea unor dezbateri publice, prin difuzarea materialului în vederea obținerii unor sugestii și observații și, mai rar, prin publicarea unor informații pe site-ul instituției. Părțile consultate în cele mai multe cazuri au fost alte instituții guvernamentale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inclusiv Banca Mondială, e compusă din mai multe orientări, tendințe și viziuni concurente sau inegale. Valoarea discuțiilor cu antropologii nu este, probabil, percepută la fel de către toți membrii acestei instituții. Această observație corectă a fost făcută de Cătălin Zamfir la o întâlnire de lucru a celor care au contribuit la acest volum. Ambele povestiri sunt preluate din Rao și Walton (2004a). Prezentare preluată din Kottak (1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
erau „destul de importante”, „puțin importante”, „neimportante”. Mai mulți colegi (Gheorghe Socol, Mihai Surdu etc.) mi-au propus sărăcia populației drept explicație alternativă pentru România. Atrag atenția că frecventarea prietenilor nu înseamnă în mod necesar ieșitul la restaurant. Aceasta poate însemna întâlnirea pe băncuța din fața porții, jocul de table pe balcon sau chiar în fața blocului etc. Nici una dintre aceste activități nu are de-a face cu consumul de bani. Am putea, în schimb, să remarcăm faptul că românii care lucrează tind să
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
celor afectați, opiniile studenților cu privire la îmbunătățirea evaluării etc.). Ca și populația vizată în cadrul cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă următoarele aspecte în alegerea participanților: -Participanții trebuie să fie exponenți ai unor grupuri relevante pentru scopurile cercetării
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cercului de prieteni/cunoscuți ai cercetătorului și aplicarea principiului tradiționalei eșantionări aleatorii. -După stabilirea primului contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se expună termenii în care se va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea ghidului de interviu. Ghidul unui interviu cu focus-grup trebuie să vizeze direcționarea discuțiilor spre subiectul de interes al cercetării. Acesta nu este echivalentul unui instrument de înregistrare a opiniilor și nici nu trebuie urmat întocmai, dacă circumstanțele impun
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
șase personaje în jurul unui autor, București, 1989; Capricii și treceri cu gândul prin spații, București, 1994; Caragiale, București, 1996; Oameni și umbre, glasuri și tăceri, București, 1996; ed. 2, postfață Matei Călinescu, Iași, 2003; Șapte povestiri fără una, București, 1997; Întâlniri, București, 1997; În istorie, în politică, în literatură, București, 1997; Reveniri, restituiri, revizuiri, București, 1999; Pro libertate, București, 1999; Confesiuni împotrivă, București, 2000; Alte întâlniri, București, 2000; În treacăt, văzând, reflectând, Târgoviște, 2001; O altă scrisoare pierdută, București, 2002; Consemnări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
București, 1996; ed. 2, postfață Matei Călinescu, Iași, 2003; Șapte povestiri fără una, București, 1997; Întâlniri, București, 1997; În istorie, în politică, în literatură, București, 1997; Reveniri, restituiri, revizuiri, București, 1999; Pro libertate, București, 1999; Confesiuni împotrivă, București, 2000; Alte întâlniri, București, 2000; În treacăt, văzând, reflectând, Târgoviște, 2001; O altă scrisoare pierdută, București, 2002; Consemnări în curs și la fine, Târgoviște, 2002; Alte reveniri, restituiri, revizuiri, București, 2003; Tot pentru libertate, București, 2003. Ediții: V. A. Urechiă, Scrieri literare, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Mihai Dragolea, „Sunt un om al revenirilor” (interviu cu Alexandru George), VTRA, 1995, 11-12; Micu, Scurtă ist., IV, 106-108; Barbu Cioculescu, Un roman între romane, CNP, 1997, 1; Doru Burlacu, La sfârșitul lecturii e... Caragiale, ST, 1997, 4-6; Cornel Regman, Întâlnire cu Alexandru George, JL, 1997, 27-30; Z. Ornea, Eseurile d-lui Alexandru George, RL, 1998, 11; Daniel Cristea-Enache, „Pe cheltuială proprie”, ALA, 1998, 447; Barbu Cioculescu, Alexandru George sau un Concert de muzică de cameră, VR, 1998, 7-8; Ioan Stanomir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
a retras permisiunea și a trimis cîteva camioane cu muncitori comuniști, pentru a-i batjocori pe demonstranți. Violența a răbufnit și trupele guvernamentale au apărut imediat, pentru a restabili ordinea. Reprezentanții anglo-americani ai Comisiei Aliate de Control au solicitat o întîlnire tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva zile mai tîrziu, ziarele comuniste îi acuzau pe Maniu și Brătianu de faptul că demonstrația degenerase în violență și decese 291
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Externe, Ana Pauker, prezida comisia, dar operațiile de rutină erau lăsate în grija doctorului Simion Oeriu. Comisia era un organism menit să rezolve orice reclamație de încălcare a Tratatului. Schoenfeld o considera doar o "fațadă de corectitudine"406. La întîlnirile sale cu Oeriu, Schoenfeld nu putea discuta decît despre chestiuni procedurale. Doctorul accentua mereu că el nu are căderea de a rezolva problemele legate de tratat pînă cînd nu se întrunește comisia și că dreptul de decizie nu-l are
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu numai pentru încălcarea drepturilor omului, ci și pentru faptul că se sustrăgea de la implementarea clauzelor economice ale Tratatului. Aceste critici porneau, parțial, de la strădaniile României de a-și centraliza economia. Obiectivul centralizării fusese fixat, se pare, cu ocazia unei întîlniri dintre autoritățile sovietice și comuniștii români, de pe 7 martie 1945, la o zi după venirea la putere a regimului Groza. După spusele directorului Institutului Român de Cercetări Economice, dr. Herbert Silber, la această întrunire, Ana Pauker acceptase să adopte o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au un efect potențial și indirect asupra forței militare a Blocului Sovietic. Statele Unite au insistat pe problema securității, iar Marea Britanie pe oportunitățile comerciale ratate. Întrucît la Camera Comunelor s-au întețit criticile la adresa americanilor, guvernul SUA a acceptat organizarea unei întîlniri tripartite la Londra. La întrunirea din 29-30 martie 1954756 au participat Harold Stassen, administratorul Legii Battle, Peter Thorneycroft, din Marea Britanie și Maurice Schumann, din Franța. Washingtonul s-a pregătit pentru întrunire analizînd implicațiile destinderii relațiilor comerciale cu Blocul Sovietic. Serviciul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a-și schimba imaginea, sovieticii au lansat o campanie pacifistă. Aceasta a presupus împăcarea cu Iugoslavia, un tratat de pace cu Austria, o ofertă de desființare a NATO și a noului Pact de la Varșovia, precum și participarea lui Nikita Hrușciov la întîlnirea la nivel înalt cu reprezentanții Marii Britanii, ai Franței și Statelor Unite, prima de acest gen după Yalta. Eforturile sovieticilor au dat roade, iar aliații vest-europeni ai Americii au solicitat instituirea unor legături mai strînse cu Europa de Est784. Ca urmare, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]