53,927 matches
-
să le permită delegaților occidentali să facă propagandă pe tema țărilor-satelit. Negociatorii comuniști au refuzat să dezbată această problemă ca punct al ordinii de zi. Sovieticii erau mult mai interesați de reunificarea germană, care a și devenit punctul central al întîlnirii la nivel înalt. Problema statelor-satelit a fost inclusă în expunerile reprezentanților americani, dar cu delegații sovietici nu a fost discutată decît într-un cadru neoficial și fără prea mult succes 791. La ședința CSN din 29 februarie 1956, dedicată evaluării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de a ieși din impas 836. Reuniunea nu a oferit, însă, nici o soluție. Această problemă ținea numai de Națiunile Unite, dar o dată cu venirea primăverii și-a făcut simțită prezența și un nou curent de opinie. Datorită Conferinței de la Bandung, a întîlnirilor comemorative de la San Francisco dedicate celei de-a zecea aniversări a ONU și "spiritului" din cadrul summitului de la Geneva, atmosfera a devenit mai tolerantă. Secretarul general al Națiunilor Unite, Dag Hammarskjold voia ca la cea de-a 10-a sesiune a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și mai multă forță campania de construire a socialismului în România, prin mijloace neostaliniste 908. În noiembrie 1957, liderii celor douăsprezece partide comuniste aflate la putere s-au întîlnit la Moscova pentru a aniversa 40 de ani de la Revoluția Bolșevică. Întîlnirea nu a fost lipsită de dezbateri serioase. Mao Zedong, președintele Republicii Populare Chineze, considera ofensiva pacifistă a lui Hrușciov ca fiind una revizionistă. Beijingul concura cu Moscova pentru supremația asupra lumii comuniste încă de la conferința de la Beijing. Cel de-al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fără a neglija, însă, interesele securității naționale. La scurt timp după aceasta, Kennedy a supus aceeași problemă atenției Consiliului de Planificare Politică al Departamentului de Stat975. București și Washington În tot acest timp, climatul generat de evenimentele din Cuba, de întîlnirea la nivel înalt de la Viena și de Zidul Berlinului a afectat nu numai relațiile dintre președinte și Congres, dar și pe cele dintre Statele Unite și România. Avîntul pe care-l luaseră negocierile în ultimul an al Administrației Eisenhower nu s-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dominați fiind de sentimente anticomuniste. Propunerile oficiale pe care România le făcuse Occidentului au atras mai mult atenția Moscovei decît a Washingtonului. Eforturile zgomotoase ale Bucureștiului de a urma un drum independent l-au determinat pe Hrușciov să convoace o întîlnire la nivel înalt a CAER. Din 1949, de la înființarea sa, CAER funcționase în primul rînd ca un mijloc de propagandă petru contracararea Planului Marshall și a Pieței Comune 1002. Acum, liderul sovietic dorea să facă din CAER o organizație economică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe acei români sfidători "Principiile de bază" din 7 iunie includeau și o specificare prin care CAER era recunoscută ca o comunitate de "națiuni libere, suverane", angajate în "efortul voluntar de a-și coordona planurile economice naționale 1004. La această întîlnire s-a hotărît, de asemenea, înființarea unui comitet executiv care să acționeze ca un "organ comun de planificare", în vederea coordonării planurilor economice naționale ale statelor membre printr-un plan unificat CAER1005. Deși Bucureștiul acceptase ideea înființării unui comitet executiv, Gheorghiu-Dej
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unificat CAER1005. Deși Bucureștiul acceptase ideea înființării unui comitet executiv, Gheorghiu-Dej intenționa să permită amestecul acestuia în obiectivele economice ale României. După întoarcerea delegației române la București, un articol de fond al "Scînteii" de pe 11 iunie prezenta o sinteză a întîlnirii de la Moscova, arătînd că hotărîrile adoptate nu abrogaseră nici una din rezoluțiile celui de-al Treilea Congres al Partidului. România era liberă să-și conceapă propriile ei planuri economice, ceea ce însemna, implicit, că Gheorghiu-Dej respinsese funcțiile unui comitet executiv 1006. Contrar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deoarece acesta susținea poziția Bucureștiului privind independența economică.1032 Nu mai este nevoie să spunem că liderul sovietic se simțea penibil și aflăm dintr-un raport că acesta a făcut, probabil, o vizită secretă în România, pe 24-25 iunie. Chiar dacă întîlnirea a avut loc, nu se știe nimic despre discuții, decît că lui Hrușciov i-a fost imposibil să schimbe opiniile lui Gheorghiu-Dej1033. Hrușciov a convocat încă o întrunire CAER la Moscova. Delegații s-au întîlnit pe 24/26 iunie. La
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova. El și Crawford erau prieteni vechi și ministrul avea mai tîrziu să spună că dorința lui Harriman de a-i susține concepțiile a făcut posibilă dezvoltarea rapidă a relațiilor americano-române și în anul ce a urmat 1056. În cursul întîlnirii, Malița a scos în evidență dorința României de îmbunătățire imediată a relațiilor economice cu Washingtonul. El dorea licențe de export pentru utilaje și tehnologie din șase domenii: chimie, petrol, cauciuc, celuloză, televiziune și radio. În vreme ce România trimitea, în mod normal
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a aborda problema comerțului era acela de a sublinia șansele comerciale pe care America le irosea cu Germania Federală, Franța, Italia și Marea Britanie 1059. Președintele voia ca Crawford să-și împărtășească ideile Departamentului de Comerț, fapt pentru care aranjă o întîlnire între acesta și Franklin Delano Roosevelt Jr., ministrul adjunct al Comerțului 1060. Crawford îl informă pe Roosevelt asupra ultimelor evenimente din România și a relațiilor acesteia cu CAER. El sublinie dorința Bucureștiului de a face comerț cu Occidentul, precizînd, însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru cîteva produse agricole. Sauer argumentă cu faptul că banca nu acorda, în mod natural, credite generale, ci studia fiecare proiect în parte. Mai mult decît atît, nu se putea extinde termenul de împrumut peste zece ani1108. După această primă întîlnire, delegații au reluat negocierile pentru credite mai tîrziu, în cursul aceleiași săptămîni. Pe 26 mai, românii au aflat că 11 din cele 15 fabrici de pe lista lor pot primi licențe de export. Înainte de a discuta posibilitatea cumpărării acestor uzine de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
confortabilă, ceea ce asigura continuitatea politicii economice și a celei externe americane. Cei ce creaseră această linie politică se întîlneau cu președintele, la prînz, în fiecare marți, de unde și denumirea "Cabinetul de Marți". Printre cei care participau, de regulă, la aceste întîlniri, se aflau secretarul de stat și cel al Apărării, directorul CIA, președintele Comisiei Șefilor de Personal și consilierul special pentru probleme de securitate națională 1132. Importanța "Cabinetului de Marți" creștea pe măsură ce războiul din Vietnam lua amploare. În esență, America avea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
specialiști selectați din diferite companii. Acest grup a devenit cunoscut sub numele Comitetul Miller 1144. Dezacordurile dintre membrii Cabinetului Johnson au devenit în scurt timp vizibile, în momentul în care Comitetul Miller și-a început cercetările, printr-o serie de întîlniri cu membrii de bază ai Administrației. Secretarul de stat, Dean Rusk, și secretarul Apărării, Robert McNamara, erau în favoarea dezvoltării comerțului, în mod necondiționat. După părerea lor, comerțul nu era atît de important pentru Europa de Est și Uniunea Sovietică încît să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legislație, în vederea reînnoirii Legii controlului exporturilor. Johnson le ceru secretarului Comerțului, John Connor și lui J. Irwin Miller să aibă o întrevedere cu Patman, pentru a susține recomandările raportului Miller. Președintele îi ceru, de asemenea, lui Miller să aibă o întîlnire cu Mike Mansfield și Wilbur Mills, șefii Senatului și Camerei Reprezentanților, pentru a discuta despre necesitatea ca președintele să dispună de dreptul de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate"1167. Pe 11 mai, Johnson a trimis Comitetului de Bănci
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hrușciov, din octombrie. Gheorghiu-Dej era, fără îndoială, încîntat de schimbarea conducerii sovietice, căci lupta lui cu liderul sovetic ajunsese, dincolo de o confruntare ideologică și politică, o antipatie personală. Prin căderea lui Hrușciov, Moscova a cîștigat timp să se pregătească pentru întîlnirea preliminară a partidelor, care se apropia. Noii lideri sovietici, Leonid Brejnev și Aleksei Kosîghin au reprogramat ședința pentru martie 1965. La deschiderea acesteia, însă, absența României a sărit imediat în ochi. 1171 Căderea lui Hrușciov pare să fi stimulat tendința
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
construiască propriile sale poduri către Est. În iunie, acesta s-a întîlnit cu premierul Kosîghin, în Glassboro, New Jersey și în următoarea zi, pe 26, a avut o întrevedere cu prim-ministrul român, Ion Gheorghe Maurer, la Casa Albă. Din cauza întîlnirii de la Glassboro, vizita lui Maurer a beneficiat de prea puțină atenție din partea presei, deși era pentru a doua oară cînd șeful unui guvern comunist avusese onoarea de a fi invitat la Casa Albă. Conform spuselor unui diplomat român, Maurer făcuse
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheiate o dată la doi ani cu România erau un mijloc de a întreține cordialitatea relațiilor americano-române. Dr. Donald Hornig, consilier special al președintelui pentru știință și tehnologie, a invitat în Statele Unite o delegație de oameni de știință români, pentru o întîlnire de cîteva săptămîni cu omologii lor americani. România a acceptat și, pe 18 iunie, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Consiliului Național de Cercetare Științifică a adus în SUA o echipă de șase savanți. Românii au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
renunțe la reforma politică și economică și a convins România să nu meargă mai departe cu politica ei rebelă 1280. La sfîrșitul lunii septembrie, mareșalul Yakubovski, comandantul sovietic al forțelor Pactului de la Varșovia, a făcut o vizită la București. În urma întîlnirii lui cu Ceaușescu, România a acceptat să pună capăt boicotului asupra întrunirilor ministrului Apărării Pactului de la Varșovia și să participe la manevrele Pactului 1281. Ceaușescu a refuzat, însă, să renunțe la suveranitatea României. Pe 29 noiembrie, el a spus Adunării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și o vizită la București La scurt timp după victoria sa din noiembrie 1968, președintele ales Richard M. Nixon a avut o întrevedere cu Henry Kissinger, la Hotelul Pierre, din New York. Spre deosebire de predecesorul său, care instituise "Prînzul de marți", o întîlnire cu principalii lui consilieri, pentru a pune la punct strategiile de politică externă ale Americii, Nixon era hotărît să fie el însuși principalul arhitect al acestora 1288. El i-a spus lui Kissinger că nu prea are încredere în Departamentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ajute America să se implice mai mult în problemele din estul Europei, ci și dr. Lee DuBridge, consilierul științific al lui Nixon. Înainte ca Nixon să viziteze Bucureștiul, DuBridge îi ceruse acestuia să intensifice cooperarea științifică cu România 1360. La întîlnirea de la București, atît Nixon, cît și Ceaușescu, căzuseră de acord ca cele două țări să coopereze din punct de vedere științific și tehnologic. Ca urmare, pe 17 septembrie, Nixon i-a amintit liderului român de această conversație și l-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru România nu se număra printre ele. Prioritățile lui Nixon erau vizita la Beijing și întrunirea la nivel înalt de la Moscova, ca să nu mai vorbim despre realegerea pentru un nou mandat 1483. Între timp, Consiliul de Consultanți Economici acceptase o întîlnire cu Mănescu 1484. Bogdan voia, totuși, ca economistul român să discute cu președintele 1485. Spera ca, în urma unei conversații directe, Nixon să accepte să-l cheme pe Mills, pentru a-i cere să aducă în discuție proiectul de lege Mondale-Brooke
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sosit, pe 18 martie, la aeroportul internațional Dulles. După ce au fost întîmpinați de Herb Stein, aceștia au pornit către hotelul Row al Ambasadei din Washington D.C., pentru a-și începe vizita de 11 zile în SUA. Pe itinerariul lor figurau întîlniri cu Consiliul de Consultanță Economică și reprezentanți ai Departamentelor de Finanțe, de Stat și al Agriculturii, precum și vizite la I.B.M., Manufacturers-Hanover Trust, Standard Oil, Control Data și Institutul de Cercetări Standard din San Francisco 1486. Pe 21 martie, la ora
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru trei ani de achiziționare a unei cantități substanțiale de grîne și boabe de soia. La plecare, pe 12 aprilie, Butz a lăsat continuarea negocierilor pentru cereale pe seama delegației comerciale. El nu se aștepta să se încheie vreun acord înainte de întîlnirea la nivel înalt de la Moscova 1493. Richard Nixon a sosit, pe 20 mai, la aeroportul Vnukovo, din Moscova. Președintele spera ca întîlnirea sa cu Brejnev să ducă la un acord comercial sovieto-american, care să prevadă și acordarea "Clauzei națiunii celei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lăsat continuarea negocierilor pentru cereale pe seama delegației comerciale. El nu se aștepta să se încheie vreun acord înainte de întîlnirea la nivel înalt de la Moscova 1493. Richard Nixon a sosit, pe 20 mai, la aeroportul Vnukovo, din Moscova. Președintele spera ca întîlnirea sa cu Brejnev să ducă la un acord comercial sovieto-american, care să prevadă și acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru exporturile sovietice 1494. Punctul culminant al întrunirii a fost semnarea acordului SALT (de Reducere a Armelor Strategice), pe 29
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acordului SALT (de Reducere a Armelor Strategice), pe 29 mai1495. Deși realizările acestei întrevederi se consideră a fi acordul SALT și Declarația Principiilor de Bază, prin care ambele țări se obligau să facă tot posibilul pentru a evita confruntările militare, întîlnirea s-a remarcat și printr-un progres semnificativ în ce privește problemele comerciale 1496. Ministrul Comerțului Exterior din Uniunea Sovietică, Potolichev și secretarul Comerțului, Peterson, au discutat despre Clauză, împrumuturi și înlesniri comerciale. Concomitent s-au desfășurat și negocieri separate pentru un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]