57,196 matches
-
(cunoscut ca Gheorghilaș sau Gheorghelaș) a fost un haiduc din zona munților Buzăului, în perioada 1821-1827. Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
sau Gheorghelaș) a fost un haiduc din zona munților Buzăului, în perioada 1821-1827. Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului în acea perioadă. Baladele populare spun că Gheorghilaș fura de la boierii din Gura Teghii (pe vremea aceea "Bâsca Penteleu") și
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
un haiduc din zona munților Buzăului, în perioada 1821-1827. Gheorghilaș a fost un haiduc din zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului în acea perioadă. Baladele populare spun că Gheorghilaș fura de la boierii din Gura Teghii (pe vremea aceea "Bâsca Penteleu") și de la boierii din Siriu
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
zona munților Buzăului. El a fost pandur în ceata lui Tudor Vladimirescu. După ce a fugit din ceată, s-a retras în munții Buzăului, în zona muntelui Podul Calului. Fiind originar din comuna Cislău, a colindat împrejurimile, ajungând un stăpân al munților Buzăului în acea perioadă. Baladele populare spun că Gheorghilaș fura de la boierii din Gura Teghii (pe vremea aceea "Bâsca Penteleu") și de la boierii din Siriu, și le împărțea țăranilor din satele din apropiere. Balada spune că pe vremea când era
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
partea dreaptă a șoselei ce duce de la Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
Iași la Vaslui. De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă priveliște asupra Bahluiului și a orașului Iași. Ca loc de contemplare a peisajelor geografice, Dealul Repedea stă alături de Muntele Cozla (Piatra Neamț), Dealul Cătălina (Cotnari) și Muntele Tâmpa (Brașov). În zilele luminoase de aici pot fi văzute Dealul Mare - Hârlău și chiar Ceahlăul. Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
regelui Bela al III-lea al Ungariei: Și pe sub mână, din lăcomie, a jefuit între altele, și orașele din părțile dinspre Anhialos, făcându-și, în acest chip sieși și romeilor, neîmpăcați dușmani pe acei barbari ce locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Haemus și care, înainte, se numeau mysi, iar acum vlahi se cheamă . În aceste împrejurări, în toamna anului 1185, vlahii Petru și Asan, doi frați din aceeași seminție care, nevrând să facă începutul fără cuvânt, se înfățișează la împărat pe când
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
facă începutul fără cuvânt, se înfățișează la împărat pe când acesta petrecea în Kypsella (azi Ipsella). Dânșii îi cer dreptul să fie oștiți alături de romei și, prin carte împărătească, să li se dea un loc de moșie cu venit puțin din muntele Haemus; dar, cererea lor a fost respinsă, fiind dumnezeiască putere mai presus de aceea a omului. Deci, văzându-se neluați în seamă, dânșii începură a cârti și, pe când din nou stăruiau în cererea lor, au îndrăznit, pe negândite, să rostească
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
Ei au început să cutreiere satele pentru a ridica la luptă pe români și bulgari împotriva bizantinilor opresori . Să lăsăm, deocamdată, la o parte, localizarea foarte precisă ce o cuprinde pasajul citat, cu privire la începutul răscoalei în partea de răsărit a munților Haemus spre țărmul Mării Negre, ca și indicația ce o dă asupra originii conducătorilor și să ne oprim asupra cuvintelor formulate de ei, a căror nesocotire le-a determinat nemulțumirea și i-a împins, în cele din urmă, la acțiune. În
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
de pildă, s-au descoperit, până în prezent, două sigilii care au însoțit scrisori trimise, desigur, unor înalți funcționari sau unor comandanți de oști bizantine aflate aici, într-o vreme în care alte trupe imperiale se confruntau cu româno-bulgarii din zona Munților Balcani (Haemus). Nu există, până acum, nici o dovadă literară sau materială potrivit căreia Dobrogea să fi făcut parte din statul Asăneștilor încă de la începutul nașterii lui. De altfel, o stăpânire a Dobrogei de către Asănești nu se putea realiza, atâta vreme cât orașele
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
din apusul și centrul Europei, a căror atenție pentru Peninsula Balcanică creștea pe măsura intensificării cruciadelor. În acest context trebuie înțeleasă hotărârea Asăneștilor de a-și stabili capitala, nu la Preslav, ci la Târnovo. Încercarea bizantinilor de a recuceri regiunea Munților Balcani și pe aceea care se întindea la nord de aceștia, intrate în componența statului Asăneștilor, a continuat și în ultimul deceniu al secolului al XII-lea. Dar, armata bizantină era din ce în ce mai slăbită, aprovizionarea cu alimente lăsa de dorit, iar
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
(Condurul doamnei, Caneluța sau Conduraș) este o plantă cu flori din familia Tropaeolaceae, originară din America de Sud din zona Munților Anzi fiind întâlnită din Bolivia până în Columbia.Iși are probabil originile, în specii precum"T. minus", "Ț. moritzianum", "Ț. peltophorum", and "Ț. peregrinum". Este o plantă anuală,agățătoare care ajunge în înălțime până la 2 m.Frunzele sunt mari, aproape circulare
Tropaeolum majus () [Corola-website/Science/316354_a_317683]
-
avut misiunea să distrugă podurile în timpul retragerii în Moldova. De asemenea, a construit centre medicale și instalații sanitare, în momentele în care tifosul exantematic făcea ravagii în sânul armatei române. În 1917, s-a alăturat unui batalion de vânători de munte. Retragerea armatei române în Moldova i-a permis să descopere arta țărănească, dar și cea bisericească, din regiuni românești diferite. Având tot timpul cu el caietul de schițe și notițe, a realizat numeroase desene reprezentând arta populară și stilurile arhitecturale
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
din Secolul al XVIII-lea - al XIX-lea". Colaborator în domeniile politic și cultural al lui Nicolae Iorga, arhitectul participă activ din 1920 la "Cursurile de vară" (denumite "Universitatea Populară Nicolae Iorga"), stabilite de către marele istoric român la Vălenii de Munte în 1911. Pe lângă întocmirea planurilor pentru sălile de curs, arhitectul a susținut în mod regulat conferințe, alături de numeroși profesori și nume importante ale vieții culturale și politice românești. Devenite celebre și căpătând o amploare din ce în ce mai mare, cursurile "Universității de vară
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
proprietatea conacului Socolescu. Toma T. Socolescu a fost preocupat și de pictură. A realizat numeroase acuarele care au fost considerate de un real succes. Printre prietenii săi apropiați se număra și pictorul român Toma Gh. Tomescu, originar din Vălenii de Munte din județul Prahova, pentru care a construit o casă în aceeași localitate în 1926-1927. El a achiziționat numeroase lucrări ale lui pe care le-a donat "muzeului Prahovei". Membru al unei importante familii românești, fost lider politic din județul Prahova
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
de șindrilă are poală dublă. Pictura murală este executată pe pânză lipită pe peretele de lemn. Printre picturi se remarcă în naos Sfânta Treime încadrată de îngeri și două imagini ale Sfintei Maria: prima, „când s-a rugat Maria pe Muntele Măslinilor” iar a doua când a vindecat mâinile tăiate ale unor femei. În altar este de reținut imaginea lui Iisus spălând picioarele Sf. Petru, „Cina cea de Taină”, „Sf. Gheorghe omorând balaurul cu sulița”, „carul de foc al Sfântului Ilie
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
Domnului 1752, meseța maiu 25 de zile”". Pisania bisericii după mutarea și montarea ei la Florica, în 1908: "„Această sfântă biserică, cu hramul sfinților Arhangheli, au fost durată prin smerenia și cu arginții credincioșilor țărani români, în satul Albac din Munții Apuseni, la anul de la Hristos 1746. Ci in curgerea anilor, înmulțindu-se norodul, s'au zidit biserica mai mândră în locul acestei sfioase bisericuțe de lemn, care, așa, ajunse în prag de pieire. Și. aflând-o spre pieire Ion I. C. Brătianu
Biserica de lemn din Albac () [Corola-website/Science/316497_a_317826]
-
Este folosită la baterea snopilor de spice (grîu, orz, ovăz, secară), a fasolei și altor produse agricole în scopul separării (dezghiocării) boabelor de spic, păstaie etc. Utilizată pe scară largă în trecut, se mai folosește în prezent în zona de munte unde cerealele (în general orz, ovăz și secară) se cultivă pe suprafețe mici (producția fiind destinată păsărilor de curte). Modul de folosire al acestei unelte ne-a fost descris de un martor ocular din Câmpia Transilvaniei, așa cum aceasta a văzut
Îmblăciu () [Corola-website/Science/316479_a_317808]
-
Sârbii albi () reprezintă numele proto-sârbilor. Potrivit unei serii de lucrări sârbe și grecești, aceștia erau un trib slavic polabian și trăiau în Șerbia Albă, teritoriu situat în jurul Munților Luzațieni (Sudeți), la est de Răul Elba (astăzi granița de sud-est a Germaniei, sud-vestul Poloniei și nordul Republicii Cehe) în Evul Mediu timpuriu. Descendenții direcți ai "sârbilor albi" sunt sârbii luzațieni (sorabii) și sârbii balcanici. Sârbii albi au fost inițiatorii
Sârbi albi () [Corola-website/Science/316500_a_317829]
-
Caloian și nepoata de țarului Borilă. Din această căsătorie nu au rezultat copii. Totuși, Henric ar fi avut o fiică de pe urma unei relații extraconjugale, care mai târziu se va căsători cu conducătorul unei mici formațiuni politice a vlahilor din zona Munților Rodopi, Alexei Slav.
Henric I de Hainaut () [Corola-website/Science/316492_a_317821]
-
se înființeze în cadrul unor filiale ale vânătorilor și pescarilor sportivi, mai multe cercuri de scufundători în mare parte dotați cu echipamente de construcție proprie. În perioada care a urmat se dezvoltă în special vânătoarea subacvatică cu arbalete în lacuri de munte, Delta Dunării și pe litoral. Vânătoarea subacvatică sportivă se practică cu echipamentul de scufundare liberă, la care se adaugă echipamentul specific de vânătoare, arbaleta. Arbaleta cu săgeată este principala armă utilizată în vânătoarea subacvatică. În general toate tipurile de arbalete
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetățuii, unde a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetățuii, unde a fost și războiul <...> acestu stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
muzicale bizantine scrise în România, fie donate, fie înstrăinate, cum sunt cele de la Mănăstirea Mahera din Cipru, mănăstirile din Ianina din Grecia, la Moscova și Leningrad, la Leipzig, Mănăstirea Leimokos din insula Lesbos, Viena, Sofia și Manchester, la Copenhaga, la Muntele Athos. O caracteristică aparte a muzicii bizantine de pe pământul țării noastre este unitatea ei. Ca și muzica populară, muzica bizantină a avut un caracter unitar la toți românii, chiar și la cei uniți cu Roma, desigur cu unele diferențieri stilistice
Muzica bisericească românească () [Corola-website/Science/322339_a_323668]