64,222 matches
-
reuși; 3. înțelegerea mecanismelor de protecție (factorii de protecție) care împiedică realizarea unor rezultate slabe, conforme cu așteptările. Patterson (2002) ne atrage atenția că aceste condiții ale rezilienței familiei pot sta la baza analizei familiei și că, în acest sens, teoria stresului familiei reprezintă cadrul optim pentru a înțelege conceptele de rezultate la nivelul familiei, riscurile familiei, mecanisme de protecție. Reziliența familiei, cadru al construirii rezilienței individului, constă în abilitatea familiei de a face față adversităților și a se adapta. Aceasta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
proceselor cognitive care reușesc să orienteze soluții, dar au la bază o motivație pozitivă de a nu ceda, de a face față, de a-și mobiliza resursele și a avea încredere în succes. Numeroase intervenții eficiente posttraumă sunt ancorate în cadrul teoriilor cognitiv behavioriste și au ca scop dezvoltarea strategiilor de coping ale persoanei. Se consideră că terapiile de orientare cognitiv-behavioristă sunt cele mai utile în intervențiile posttraumă. Șerban Ionescu (2010, p. 142) sintetizează strategiile de coping în două mari categorii: 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
persistent vulnerabil de-a lungul întregii vieți a individului și declanșează sau susțin apariția unor lanțuri de evenimente adverse dezvoltării copilului „printr-o oarecare alterare a organismului și/sau prin promovarea impactului experiențelor ulterioare” (Stroufe, Coffino, Carlson, 2010, p. 36). Teoriile neurobiologice arată că dezvoltarea normală a creierului copilului, conformă cu potențialul nativ, reclamă prezența anumitor experiențe optime în anumite momente precise ale dezvoltării. Este vorba despre ceea ce în literatura de speciliatate se numește „experiențele așteptate”(Glaser, 2007). Experiențele care au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ai fi luat-o?”. Prin aceste întrebări, părintele sau educatorul dezvoltă la copil conștiința complexității lucrurilor, valoarea relațiilor cu ceilalți, capacitatea de a analiza din perspective diferite o situație înainte de a pune în practică o soluție. 3. Repararea rupturilor. în teoria rezilienței se accentuează importanța rețelei sociale, a sprijinului emoțional pe care copilul sau adultul-victimă îl poate avea atunci când se află sub impactul unor adversități majore. Sindromul de stres posttraumatic aduce cu sine, ca manifestare, o izolare socială a persoanei, o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și membrii comunității, față de viață și momentele importante ale vieții (naștere, căsătorie, moarte). O dificultate ce se manifestă într-un anumit domeniu (de exemplu, în domeniul valorilor și al normelor de conduită în comunitate) se va răsfrânge, în acord cu teoria ecosistemică, în toate celelalte arii ale vieții comunității și va diminua potențialul de adaptare al comunității. Astfel, atitudinea de marginalizare a grupurilor etnice sau a altor grupuri sociale (copii, femei, bătrâni etc.) conduce la pierderea unui potențial al comunității, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relațiile cu cei apropiați, fie în familie, fie la locul de muncă, între prieteni sau chiar între profesioniști și beneficiari. Explicația comportamentului de copiere a călăului de către victimă, formulată mai întâi în psihanaliză poate fi bine argumentată și în lumina teoriei ecologice a lui Bronfenbrenner. Teoria ecologică arată că o familie sau o persoană nu se poate izola și se contaminează de contextul în care funcționează și care se structurează la nivele tot mai largi. în urma descrierii condițiilor de viață impuse
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în familie, fie la locul de muncă, între prieteni sau chiar între profesioniști și beneficiari. Explicația comportamentului de copiere a călăului de către victimă, formulată mai întâi în psihanaliză poate fi bine argumentată și în lumina teoriei ecologice a lui Bronfenbrenner. Teoria ecologică arată că o familie sau o persoană nu se poate izola și se contaminează de contextul în care funcționează și care se structurează la nivele tot mai largi. în urma descrierii condițiilor de viață impuse de regimul comunist (vezi capitolul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
restabilire a scării de valori și a priorităților ținând seama de finitudinea vieții. în același sens al modificării filosofiei de viață, unele persoane devin credincioase în urma evenimentului traumatic căruia au reușit să-i facă față. Pe de altă parte, în cadrul teoriei atașamentului, se consideră că reziliența adultului expus în copilărie la adversități, în relațiile cu adulții semnificativi (părinții), este dovedită de capacitatea lui de a deveni părinte securizant pentru propriii copii (Manciaux, 2002; Steele, 2002). Putem considera că această dovadă a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România, 2006) și a numeroase studii în publicații științifice din țară și străinătate. A coordonat volumele colective Identitatea națională: realitate, istorie, literatură (în colaborare cu Ioana Bot, 2008) și Dus-întors: rute ale teoriei literare în postmodernitate (în colaborare cu Oana Fotache și Magda Răduță, 2016). A îngrijit mai multe ediții din opera Ioanei Em. Petrescu: Studii de literatură română și comparată (2005), Studii eminesciene (2009), Studii despre Ion BudaiDeleanu (2011) și a tradus
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o literatură prin ideea de geniu / 16 1.3. Tehnicile spontaneității / 22 1.3.1. "Geniul limbii franceze" și poetica prozei / 23 1.3.2. "Geniul național" (Volksgeist) și poetica poeziei / 27 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" / 31 1.4. Sărăcie și literatură / 36 1.5. O economie a oportunităților / 43 1.6. Despre metoda acestei cărți / 48 Partea a doua. SACRALIZAREA / 59 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie / 59 2.2. 1839
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a regăsi starea de disponibilitate plurală, multidirecționată și echivocă a cuvântului. Poezia emanată de limbă se va înscrie într-un spațiu al densității semantice și morfologice (multe sensuri în același cuvânt, multe cuvinte în aceeași formă) și al dedublării. În teorie, așa cum autorii francezi se gândeau că se poate face literatură din simpla enunțare a unor fraze, Herder crede că se poate face poezie din simpla ocurență a unui cuvânt. În practică, se pot distinge două poetici inspirate din acest program
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
individualiza resorturile productive ale limbajului. "Poezia" spontană este, în sens strict, o poezie a configurațiilor ascunse ale limbii - ceea ce Roman Jakobson avea să numească două sute de ani mai târziu "poezie a gramaticii". 1.3.3. De la "geniul național" la "demonul teoriei" Conceptul de "poezie a gramaticii" apare în gândirea lui Roman Jakobson abia după război, în momentul în care ajunsese deja în SUA. Articolul, publicat sub titlul "Poetry of grammar and grammar of poetry" în 1968, a fost prezentat într-o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chineză sau ebraică) care face din aceste configurații lingvistice un procedeu poetic elementar. Importanța acestor idei depășește anvergura lor științifică: faptul că sunt cele mai cunoscute și mai citate propoziții jakobsoniene se datorează fascinației pe care au exercitat-o asupra teoriei literare din secolul al XX-lea. În critica pe care avea să o facă discursului teoretic în Demonul teoriei, Antoine Compagnon observa că "funcția poetică" a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității: "Neînțelegerea vine în mare parte din noul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
științifică: faptul că sunt cele mai cunoscute și mai citate propoziții jakobsoniene se datorează fascinației pe care au exercitat-o asupra teoriei literare din secolul al XX-lea. În critica pe care avea să o facă discursului teoretic în Demonul teoriei, Antoine Compagnon observa că "funcția poetică" a jucat un rol decisiv în esențializarea literarității: "Neînțelegerea vine în mare parte din noul nume pe care Jakobson, mult mai târziu, în articolul său de mare răsunet, Lingvistică și poetică (1960) l-a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
organizarea sistemică a semnelor în paradigme și în serii paralele, ele constituie poeticitatea ca nucleu dur, imuabil, al textului literar. Astfel, constelația de concepte din anii '60 convertește moștenirea formalistă, conferindu-i radicalismul dar și forța de circulație a unei teorii 40. Interesantă e arheologia acestei construcții conceptuale târzii. Jakobson avea să mărturisească în interviurile cu K. Pomorska din 1980 că încă de la începuturile activității a fost urmărit de ideea paralelismului: "Tematica paralelismului e inepuizabilă, și cred că nu a existat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul dintre pilonii teoretizării literaturii. Poate că "demonul teoriei" despre care vorbea Antoine Compagnon era de fapt geniul literaturilor naționale... Există și un revers al acestei istorii. Când Jakobson preia temele paralelismului gramatical de la Herder, primul element pe care îl abandonează sunt explicațiile lui narative, care raportează tehnica repetiției
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
element pe care îl abandonează sunt explicațiile lui narative, care raportează tehnica repetiției la instituția familiei și la gesturile intimității. "Nu mă interesează ce justifică paralelismele pe care le observ în poezie", avea să îi mărturisească lui K. Pomorska. Dacă teoria absoarbe teme ale genialității o face în măsura în care poate să separe tehnicile limbii și ale literaturii de instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Nu mă interesează ce justifică paralelismele pe care le observ în poezie", avea să îi mărturisească lui K. Pomorska. Dacă teoria absoarbe teme ale genialității o face în măsura în care poate să separe tehnicile limbii și ale literaturii de instituțiile sociale. Cumva, teoria se bazează pe posibilitatea de a izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
izola paralelismul de contextele lui, de a-l proiecta ca o figură pură a productivității limbii. Paradoxal, tocmai minusul "geniului național", absența unei mitologii care să stabilească raportul dintre practicile cotidiene și formele literare, îl face atât de adecvat pentru teorie. Această observație mă face să mă întreb dacă nu cumva cele două modele ale genialității, "geniul limbilor naționale" și "geniul limbii franceze", întrețin relații distincte cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Roland Barthes, sau, mai exact, odată cu primele semne ale unei viziuni teoretice asupra literaturii; altfel spus, geniul limbii franceze funcționează complementar și alternativ cu practicile teoretice. Putem trage concluzia că nu toate culturile genialității stabilesc o relație privilegiată cu teoria. Dar și că, în mod curios, secolul XX a fost disputat de cele două modele istorice ale genialității, că o polemică din zorii modernității s-a reactualizat foarte aproape de noi -, și că există forme recente de apreciere ale literaturii prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cotidiană, de a genera opere din obișnuințe și gesturi comune continuă să fie necesară și după ce instituțiile literaturii s-au consolidat, după ce s-a constituit un patrimoniu. Faptul că în acest punct ideea desuetă de geniu se întâlnește cu proiectul teoriei literare demonstrează măsura în care această capacitate a literaturii e importantă pentru noi. Ne arată că în tematizarea geniului se exprimă mai mult decât o excitație naționalistă: mai mult decât entuziasmul unui popor deposedat care primește brusc șansa unei realizări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a acordat un loc aparte acestei măsurări a atenției estetice în termeni "economici". Într-o conferință publicată ca broșură în 200986, reluată și dezvoltată în mai multe capitole din L'Expérience esthétique, cercetătorul francez a implicat în interpretarea raporturilor estetice "teoria semnalizării costisitoare" din antropologie. E o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a atenției estetice în termeni "economici". Într-o conferință publicată ca broșură în 200986, reluată și dezvoltată în mai multe capitole din L'Expérience esthétique, cercetătorul francez a implicat în interpretarea raporturilor estetice "teoria semnalizării costisitoare" din antropologie. E o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea umană: "teoria semnalelor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o teorie care, plecând de la observarea unor comportamente neeconomice din lumea animală (etalarea penajului în cadrul unor ritualuri sexuale, eforturi excesive de semnalare a puterii în cadrul unor înfruntări pentru dominație, împodobirea cuiburilor etc.), încearcă să înțeleagă unele practici din societatea umană: "teoria semnalelor costisistoare oferă o nouă interpretare pentru unele practici simbolice, precum elaborarea estetică, riturile de inițiere, stabilirea granițelor etnice, sărbătoririle ceremonioase, circulația bogăției, consumul opulent, arhitectura monumentală, dedicația religioasă și acumularea de bunuri colective prin eforturi individuale costisitoare"87. Semnificația
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a regla suprainvestiția estetică. Din această perspectivă, se poate vorbi despre o percepție socială a practicilor angajate de obiectele literare tocmai prin excesul "estetic" pe care acestea îl reclamă. În al doilea rând, e vorba de mizele specifice periferiilor culturale. Teoria semnalelor costisitoare se aplică cu precădere spațiilor marginale slab dotate: excesul de cheltuire e cu atât mai valoros cu cât resursele sunt mai limitate. "Cu cât aceste calități sunt mai mari, cu atât semnalul este mai puțin costisitor pentru el
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]