534,793 matches
-
care vine o persoană”, explică Dana Popa. Nu a fost un parcurs ușor: „Aveam 21 de ani; într-un an de zile am învățat limba, dar am studiat-o opt ore pe zi, în fiecare zi, iar la un moment dat chiar am predat limba olandeză unui grup de iranieni. Am putut să mă regăsesc cumva în povestea lor...”, povestește românca. Integrarea sa a venit treptat și, odată cu trecerea timpului, a reușit să îi cunoască mai bine pe belgieni și să
Ei au reuşit [Corola-website/Journalistic/296318_a_297647]
-
Reeducare prin Muncă), instituție care a administrat, începând cu 1930, toate lagărele și coloniile de muncă din fosta Uniune Sovietică. Astăzi, semnificația termenului depășește această latură. Scriitorul Alexandr Soljenițîn, în celebra carte „Arhipeleagul Gulag” introducând termenul în limbajul comun și dându-i un sens mai larg, pentru a reprezenta întregul sistem de muncă forțată. „Oricine putea fi «terorist», «sabotor», «dușman al poporului». Am simțit că această poveste a milioanelor de prizonieri ruși mă țintuiește pentru totdeauna”, scria autorul. ●„În Siberia, Kazahstan
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
fi «terorist», «sabotor», «dușman al poporului». Am simțit că această poveste a milioanelor de prizonieri ruși mă țintuiește pentru totdeauna”, scria autorul. ●„În Siberia, Kazahstan, Urali, Donbas, Karaganda au fost trimiși peste două milioane de cetățeni sovietici fugiți în Occident și dați pe tavă lui Stalin, precum și peste un milion de civili germani, francezi, spanioli, polonezi, iugoslavi...” (Willy Fautre, Guido De Latte - „Prizonierii noștri din Gulag”) În anii ’40 ai secolului trecut, munca forțată asigura 46.5% din producția de nichel a
Gulag – Lagărele morţii () [Corola-website/Journalistic/296307_a_297636]
-
să sacrifice totul pentru un scop mai înalt. Unele acte de eroism pot salva lumea, iar în alte cazuri este vorba despre eroi „locali”, care se pun în slujba unor cauze aflate în imediata vecinătate. Unul dintre eroii aclamați și dați drept pildă pe tot întinsul Statelor Unite este profesorul român dr. Liviu Librescu, care a predat la liceul „Virginia Tech”. Într-o zi a anului 2007, un adolescent dezaxat a deschis focul la întâmplare în incinta unității de învățământ. Dându-și
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
și dați drept pildă pe tot întinsul Statelor Unite este profesorul român dr. Liviu Librescu, care a predat la liceul „Virginia Tech”. Într-o zi a anului 2007, un adolescent dezaxat a deschis focul la întâmplare în incinta unității de învățământ. Dându-și seama că elevii săi sunt în pericol, Librescu a baricadat ușa, punându-și propriul corp în fața agresiunii. A primit cinci gloanțe și și-a pierdut viața. În schimb, cu o excepție, toți elevii pe care i-a apărat cu
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
viața. În schimb, cu o excepție, toți elevii pe care i-a apărat cu acest preț suprem au scăpat teferi. Un alt exemplu este cel al bogătașului american Alfred Vanderbilt, membru al celebrei familii cu același nume, care și-a dat viața, în 1915, pentru a salva pasagerii de pe vasul „Lusitania”, torpilat de o navă germană. Martorii au relatat că tânărul și-a oferit propria vestă de salvare unei mame cu un copil în brațe. Cazul este cu atât mai relevant
Sacrificiul eroilor anonimi () [Corola-website/Journalistic/296302_a_297631]
-
dacă nici societățile dezvoltate nu au reușit să-i integreze pe aceștia, cum ar putea est-europenii? În al doilea rând, opoziția Grupului vine și din convingerea că problema refugiaților trebuie tratată cu ajutor acordat acestora acasă la ei și nu dând peste cap întreaga Europă. De aici și ideea împărtășită de toți membrii „V4” că politicile de la Bruxelles sunt greșite. Mai departe, deși aceste state au semnat Acordul de la Geneva și știu exact ce obligații internaționale există față de refugiați, nu se
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
în totalitate, nu doar redus”, consideră primul ministru ungar Viktor Orban, care a anunțat un referendum în țara sa pe această temă; „Nu vedem nici o posibilitate de a primi refugiați în Polonia”, declară premierul Beata Szydlo (după ce la un moment dat această țară era de acord cu deciziile UE...). Pe acest fundal, oficialitățile europene păreau să-și piardă răbdarea cu Grupul de la Vișegrad, care acționează invers față de cuvintele frumoase cu care pornea la drum în urmă cu un sfert de secol
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
cu care pornea la drum în urmă cu un sfert de secol. Însă, imediat după „Brexit”, „V4” a căpătat o vizibilitate sporită și o influență mai mare, certificată de atitudinea binevoitoare a statelor fondatoare ale UE față de Grupul care a dat atâtea semne că vrea să-și implementeze propriile politici, dar care a devenit atât de necesar pentru... coeziunea europeană.
Grupul de la Vişegrad şi coeziunea europeană () [Corola-website/Journalistic/296326_a_297655]
-
faptul că la „Matei Basarab” au predat nume mari ale educației românești și nu numai. Punctăm aici bucuria cu care Ioan Slavici își amintea de activitatea de dascăl la acest liceu, unde a predat Limba română și Filosofie: „A le da altora învățături a fost pentru mine întotdeauna o mulțumire și cele mai vii mulțumiri le-am avut (...) plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pâinea de toate zilele și nu-mi aduc aminte să
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
mulțumiri le-am avut (...) plimbându-mă cu elevii mei. Mai ales ca dascăl mi-am câștigat și pâinea de toate zilele și nu-mi aduc aminte să mi se fi întâmplat vreodată să fiu nemulțumit de învățăturile ce le-am dat”. La rândul său, acad. D. Panaitescu - Perpessicius a predat timp de 25 de ani la „Matei Basarab”, aducând instituției renumele său și valoarea operei sale de istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
drepturilor cetățenilor din această țară? Cum se vor putea armoniza teama în fața Islamului radical pătruns prin valul de migranți și efectul liberalizării vizelor pentru cetățenii turci? Va implementa Turcia o legislație în domeniu apropiată de normele europene? Urmările puciului nu dau semne încurajatoare. Europa a început deja să-și pună o serie de întrebări. Sunt toate acestea teme majore pe agenda majorității statelor UE, care încearcă să întrevadă în ce măsură absența UE de pe plan balcanic ar putea fi un stimul pentru Rusia
Diplomaţia balcanică în faţa pericolelor dezbinării Europei by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296317_a_297646]
-
întunecate, mai puțin cunoscute: potrivit unor surse din CNSAS...”. În altă pagină - „Partea întunecată din biografia unui mare actor”, este relatat parcursul politic din trecut al actorului. Se remarcă un citat: „Nu-mi reneg discursurile de atunci. Ceaușescu mi-a dat bani să fac Teatrul Național și nu pot să-l înjur”, declara Beligan în anul 2008. Un alt titlu postat într-un moment nefericit: „RADU BELIGAN, UN ARTIST AL POPORULUI PE CARE POPORUL ÎL PLÂNGE, DAR NU-I ȘTIE CARIERA
Un maestru în Panteonul culturii naţionale – Radu Beligan () [Corola-website/Journalistic/296328_a_297657]
-
și controverse aprinse. Unul dintre cele mai disputate procese de reformă constituțională este cel aflat în dezbatere în Turcia. După cum se cunoaște, Parlamentul de la Ankara a aprobat un pachet de reformă constituțională care îi sporește puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan, dându-i acestuia posibilitatea să-și prelungească menținerea în fruntea statului. Cum argumentează puterea actuală necesitatea acestor modificări? Președintele și susținătorii săi afirmă că este nevoie de un leadership mai puternic, pentru a se putea preveni crizele guvernamentale, care au zdruncinat
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
măsură are largul suport al populației, dar în Parlament a trecut cu greu, cu 162 de voturi la 148, după dezbateri aprinse, ceea ce reflectă faptul că există o tabără solidă care se opune acestei noi reglementări, cu ministrul Christian Taubira dându-și demisia în semn de protest. Care sunt, totuși, argumentele care susțin această poziție aflată în contradicție cu opinia majorității cetățenilor? Unul dintre cele mai importante este chiar faptul că modificarea încalcă un principiu al societății franceze, acela de a
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
unei mai mari puteri în mâinile Guvernului. Deși promotorul principal al reformei, fostul premier Matteo Renzi, a susținut că acest proces ar conferi țării o mai mare stabilitate, italienii nu au fost de acord. Ca urmare, primul ministru și-a dat demisia, iar acest vot negativ a constituit un semnal puternic pentru celelalte democrații europene. Probleme constituționale există de asemenea și în cazul unor state est-europene, cum sunt Ungaria și Polonia.
Constituţiile – în pas cu vremurile? () [Corola-website/Journalistic/296333_a_297662]
-
de fapt, nu mai trebuie ajutat în plus. În această sfadă generală, care nu ține seama de ideologii sau de buna cuviință, sunt aruncate în luptă „soluții” dintre care nu lipsesc arestările, închisorile, amenințările și atotdominatorul șantaj: „Dacă spui asta, dai de belea”, „Dacă nu declari asta, dai de belea”, într-o atmosferă de prigoană și ură care nu a mai fost cunoscută pe meleagurile românești de mult de tot. Dar mai există o „bubă”, la fel de atroce ca și cele de
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
plus. În această sfadă generală, care nu ține seama de ideologii sau de buna cuviință, sunt aruncate în luptă „soluții” dintre care nu lipsesc arestările, închisorile, amenințările și atotdominatorul șantaj: „Dacă spui asta, dai de belea”, „Dacă nu declari asta, dai de belea”, într-o atmosferă de prigoană și ură care nu a mai fost cunoscută pe meleagurile românești de mult de tot. Dar mai există o „bubă”, la fel de atroce ca și cele de mai sus. Și aici vom apela la
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
de partide au spus, la unison, că dușmanul lor este un anume partid, ar însemna că aceste onorabile partide și-au propus o bătălie pe viață și pe moarte, iar prin extensie figurativă, „ciuruirea” milioanelor de oameni care i-au dat votul formațiunii. Alta ar fi fost chestiunea dacă sfada dintre partide, ce s-ar cuveni să aibă ideologii clare și răspicate, i-ar denumi pe actualii „dușmani” a fi rivali, competitori, chiar adversari politici. Dar nu dușmani! De ce dușmani? O
Duşmănia nu este constructivă by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296336_a_297665]
-
și de a feri Malaezia de „contagiunea comunistă” din Tailanda (neoficial). Totodată, de tristă notorietate este și zidul de sârmă ghimpată dintre Coreea de Sud și Coreea de Nord, existent de circa 60 de ani și care este considerat „ultima frontieră a războiului rece”, dat fiind faptul că simbolizează separarea clară dintre două ideologii opuse.Peste ocean, Statele Unite ale Americii au construit din 2006 încoace un zid care separă țara de Mexic, după nenumărate episoade de violențe, criminalitate, trafic de droguri și imigrație ilegală. De
Ziduri între ţări by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296339_a_297668]
-
de mici sau mari întâmplări, fie banale, fie mai aprige. Pe „ring”, se preumblă tot soiul de „invitați”. Numai că acești oameni care se pare că au o pregătire universală și sunt un fel de Pico della Mirandola multiplicat își dau cu părerea în toate și ne îndreaptă gândul - ce ar putea fi strâmb - în domenii cum ar fi politica, zootehnia, pedagogia, legislația, igiena personală... și nu este perimetru în care să nu încapă aceștia, cu competența lor. Suportăm mai demultișor
„Translatorii” de serviciu by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296331_a_297660]
-
s-a dovedit și un bun cunoscător al Marii Britanii și al rolului ei în constructul european, previzionând că Regatul Unit „este alături de Europa unită, dar nu parte din ea”. După șapte decenii, rezultatul referendumului britanic din această vară i-a dat dreptate... Încă din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, premierul britanic își mărturisea viziunea asupra unității europene: „Sunt nerăbdător să văd crearea Statelor Unite ale Europei, în care barierele dintre țări să fie limitate la maximum și circulația fără restricții
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
patrioți nu vedeau cu ochi buni o alianță cu un grup de state care conținea și Rusia, un Imperiu care primejduia identitatea românească și care dovedise de atâtea ori că nu avea bune intenții și nici nu-și respecta cuvântul dat față de români. Acești autentici patrioți vedeau o reîntregire a românilor prin înglobarea țării noastre într-un sistem federal al Imperiului habsburgic, în care toți românii s-ar regăsi administrativ și politic. Era o teorie formulată de bănățeanul Aureliu Popovici și
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
un fundament - alianța nu doar politică, economică sau militară cu țările democratice, ci și o alianță ideologică, în spiritul unei Europe parlamentare și naționale cu acestea, în special cu Franța. Un lucru este sigur - clasa politică a anului 1916 a dat dovadă de patriotism adevărat, dincolo de convingeri și interese; de patriotism și spirit de sacrificiu pentru cauza națională. Am putea regreta că asta se întâmplă rar și în mod excepțional în viața politică românească.
August 1916 – Marea cumpănă by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296350_a_297679]
-
lumii, analiștilor politici, mass - media interne și internaționale. Umărind presa americană, dar și pe cea externă, atrage atenția încă din debutul campaniei prezidențiale americane un editorialist, Thomas L. Friedman, deținător a două premii Pulitzer, a cărui rubrică din „New York Times” dă, cumva, „deșteptarea” pe teme importante din politica internă și internațională. În ziua alegerilor, Friedman insera în editorialul său din publicație o poveste cu tâlc. Un prieten emigrat din Zimbabwe în anii ’80 i-a spus odată: „Voi, americanii, vă purtați
O speranţă. Pentru cine? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296346_a_297675]