53,927 matches
-
Economice Europene era primul demers de acest gen făcut de o țară comunistă. În lunile ce au urmat, Ceaușescu a folosit denumirea de "țară în curs de dezvoltare" de cîte ori aceasta îi aducea avantaje 1504. Ceaușescu privea cu suspiciune întîlnirea la nivel înalt dintre Nixon și Brejnev. Liderul român se temea că Bucureștiul ar fi putut fi folosit ca marionetă în relațiile sovieto-americane. Interesul lui Nixon pentru tactica diplomatică Beijing-Moscova-Washington punea în pericol recentul progres în relațiile cu Statele Unite, pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și cîteva avioane IL-62 de la Moscova. În iunie, Piața Comună a asigurat exporturilor românești un regim preferențial, România fiind primul stat din "Pactul de la Varșovia" care a beneficiat de această concesie. Cu o lună mai tîrziu, Ceaușescu a participat la întîlnirea anuală din Crimeea a statelor "Pactului de la Varșovia". El a acceptat să autorizeze desfășurarea unor aplicații cartografice în România și a întreținut, mai tîrziu, niște convorbiri particulare cu Brejnev. Unul din subiectele abordate a fost interesul României pentru importul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în acest sens l-au determinat pe Peter Frelinghuysen, reprezentant de New Jersey, să declare în Camera Reprezentanților că România este îndreptățită să beneficieze de Clauză 1615. Nu toată lumea a fost, însă, impresionată de președintele român. Bogdan a aranjat o întîlnire între Ceaușescu și senatorul Jackson, la Blair House, și l-a sfătuit pe președintele român să nu ajungă "la chestiuni de detaliu, precum vizele. Discutați despre subiecte mai ample". Președintele nu a urmat, însă, sfatul lui Bogdan și întîlnirea "n-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o întîlnire între Ceaușescu și senatorul Jackson, la Blair House, și l-a sfătuit pe președintele român să nu ajungă "la chestiuni de detaliu, precum vizele. Discutați despre subiecte mai ample". Președintele nu a urmat, însă, sfatul lui Bogdan și întîlnirea "n-a decurs prea bine". Ceaușescu "avea prea multă încredere în Nixon și nu voia să asculte de nici o persoană care-i spunea că Nixon este în pericolul de a fi pus sub acuzație"1616. Între timp, în prima zi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prin care Washingtonul să-și exprime înțelegerea față de procedurile sovietice. Astfel s-ar fi atins același scop, fără a fi nevoie de vreo garanție scrisă din partea Moscovei. Kissinger se hotărî să-i facă această propunere lui Gromîko, în aprilie, la întîlnirea programată pentru pregătirea celei de-a treia întruniri la nivel înalt Nixon-Brejnev1645. Washington și București, 1974 Relațiile româno-americane au continuat să fie degajate, însă nu au progresat prea mult. În urma desemnării lui din decembrie 1973, ca ambasador în România, Harry
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acord ca secretarul de Stat să-i spună lui Jackson că rata emigrării ar putea ajunge cam la 45.000 anual, dar nu se putea garanta acest lucru, de vreme ce sovieticii nu aveau cum să anticipeze cifra solicitanților 1663. După această întîlnire, Kissinger spera să se întoarcă la Washington într-un interval de 10 zile. Eforturile de a reinstaura pacea în Orientul Mijlociu i-au ocupat, totuși, aproape toată luna ce a urmat. A reușit să ajungă în Capitală abia pe 4 iunie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
se întîlnise deja cu noul președinte în august. Bogdan îl adusese la Casa Albă pe Vasile Pungan, "un trimis special al lui Ceaușescu", pentru a discuta cu Ford despre modul în care acesta privea relațiile dintre cele două țări1686. La întîlnirea de pe 27 august, președintele a acceptat invitația lui Ceaușescu de a vizita Bucureștiul, asigurîndu-i pe români că și el dorește dezvoltarea și îmbunătățirea relațiilor între cele două țări1687. Cuvintele lui Ford l-au mulțumit pentru un timp pe Ceaușescu, dar
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a înțelegerilor privind emigrarea forțase Moscova să anuleze acordul. Comisia pentru Comerț nu voia ca și acordul cu România să aibă aceeași soartă. Atacurile critice ale Congresului împotriva derogării lui Ford l-au alarmat pe Bogdan. El a solicitat o întîlnire cu vicepreședintele Nelson Rockefeller, pe data de 14 mai1720. Ambasadorul voia să cunoască părerea Administrației despre progresul tratatului românesc. Comerțul bilateral cu America atinsese o valoare de 400 milioane de dolari în 1974 și Bogdan voia Clauza pentru a spori
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
economice. "Clauza națiunii celei mai favorizate" era foarte importantă în acest sens și Bogdan voia ca Rockefeller să știe că România va face tot ce-i stă în putință pentru a înlesni adoptarea acordului comercial de către Congres. În cursul acestei întîlniri, Rockefeller a încercat să-l asigure pe Bogdan că, în ciuda tuturor criticilor, Congresul avea să aprobe pachetul de măsuri comerciale. Vicepreședintele a confirmat, de asemenea, și faptul că intenționa să le vorbească delegaților la prima ședință de la Washington a Consiliului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe liderul român că audierile se vor axa pe emigrare mai mult decît ar fi de așteptat 1729. Bogdan voia ca Ceaușescu să intervină personal și să discute cu președintele american. Pe 4 iunie, Ford a acceptat să fixeze o întîlnire. Ceaușescu vizita America de Sud și, în drum spre casă, avea să facă o escală la Washington, pe 11 iunie, pentru o vizită de două ore1730. Ceaușescu împărtășea temerile lui Bogdan. Prin dezvoltarea comerțului cu America, el voia să contracareze presiunile crescînde
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
datoriei externe a României 1732. "Clauza națiunii celei mai favorizate" avea să deschidă calea consumatorilor americani către produsele românești și, după cum spunea Bogdan, "în Statele Unite poți vinde aproape orice, indiferent de valoare, de la vechituri pînă la lucruri de calitate"1733. Întîlnirea a fost succint comentată în presă. Oricum, în cursul discuției, Ford a arătat că dacă vrea ca acordul comercial să fie adoptat, România trebuie să permită unui număr mai mare de evrei să emigreze. Deși tăgăduia orice legătură între Clauză
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cîteva săptămîni după aceasta, Departamentul Agriculturii a anunțat că din lipsa fondurilor participarea lui în comitetul de lucru avea să fie minimă. Și România întîmpina dificultăți în privința alocării de personal pentru comitetul de lucru și Bucureștiul și-a anulat prima întîlnire programată pentru februarie 19761763. Grupul avea să se întîlnească, în cele din urmă, la București, în 19771764. Protocoalele agricole s-au dovedit a deschide seria unor acorduri între București și Washington, care au pornit de la Acordul comercial româno-american. Pe 21
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chipuri noi. Carter a desemnat-o pe Juanita Kreps în funcția de secretar de comerț, în locul lui Elliot Richardson, iar Bucureștiul l-a trimis pe Nicolae Nicolae în locul lui Bogdan, în iunie 19761862. În februarie 1977, Nicolae a avut o întîlnire oficială cu Kreps, la care cei doi au discutat despre mijloacele de dezvoltare a comerțului. Nicolae a arătat, de asemenea, că România susține preocuparea lui Carter pentru drepturile omului 1863. Evenimentele din București au infirmat însă declarația lui Nicolae. Un
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
vizitează pe Carter În acest timp, Administrația se pregătea pentru vizita președintelui Ceaușescu la Casa Albă. Invitația pe care Carter i-o adresase lui Ceaușescu pornise de la vizita președintelui Ford în România, din 1975. Pregătirile începuseră de cîteva luni1933, căci întîlnirea din aprilie avea să fie deosebit de importantă pentru Ceaușescu. Carter omisese România la primul său turneu în Europa de Est din decembrie 1977, cînd vizitase Polonia. Apoi îl primise pe președintele maghiar, și încheiase, pe 17 martie, un acord bilateral cu Ungaria
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
volum al comerțului bilateral echivalent cu un miliard de dolari 2044. La cîteva ore după aceea, Ceaușescu l-a primit pe Jack Spitzer, președinte al B'nai B'rith și al Conferinței Liderilor Principalelor Organizații ale Evreilor din SUA. La întîlnire a luat parte și dr. Moses Rosen, rabinul șef al României și discuția s-a axat pe respectarea asigurărilor din luna iulie a anului precedent, cu privire la emigrarea evreilor în Israel 2045. Pe 28 ianuarie, în semn de apreciere față de poziția
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
favorizate" pentru România și să recomande reînnoirea acordului comercial, care avea să expire în 1981. Andrei voia, de asemenea, sprijinul lui Reagan pentru a obține mai multe împrumuturi din partea Statelor Unite 2097. În urma acestei discuții, Haig i-a aranjat acestuia o întîlnire cu președintele. Pe 16 mai, ministrul român de Externe i-a dat lui Reagan o invitație, din partea lui Ceaușescu, de a vizita Bucureștiul 2098. A încercat apoi să-l convingă pe președintele american să emită o hotărîre prin care să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care plecau primiseră vizele de ieșire înainte de 1 noiembrie. Reagan voia, însă, ca Ceaușescu să știe că recomandarea sa privind scutirea de condiția emigrării, prevăzută de Amendamentul Jackson-Vanik, depinde de suspendarea taxei de învățămînt propuse de conducerea de la București. La întîlnirea cu Ceaușescu și cu ministrul de Externe, Andrei, Eagleburger "a pus cărțile pe masă". Reagan nu intenționa să recomande prelungirea Clauzei în cazul în care decretul ar fi fost pus în aplicare. Aceasta nu însemna că Ceaușescu trebuia să abroge
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Madrid sînt transpuse în practică, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, inclusiv contactele umane și emigrarea"2253. Cel ce se opusese cel mai mult vizitei fusese ambasadorul Americii în România, David Funderburk. Administrația refuzase să-i asculte sfatul. La o întîlnire din august 1983, de la Casa Albă, Funderburk le recomandase lui Reagan și lui Bush ca Statele Unite să adopte o linie dură față de Ceaușescu. Președintelui român îi păsa prea "puțin de drepturile omului sau de libertatea religioasă"2254. O dată sosit la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
parte la noi acțiuni de asociere cu vecinii est-europeni. Simțindu-se ușurat după moartea lui Andropov, din februarie 1984, și fără a-l considera o amenințare pe succesorul acestuia, Constantin Cernenko, Ceaușescu a acceptat, în martie, să participe la o întîlnire la nivel înalt a CAER, prima după 13 ani. Întîlnirea de pe 12-14 iunie nu s-a soldat, însă, cu schimbări semnificative, cu excepția insistenței Moscovei ca țările CAER să-și plătească petrolul achiziționat la prețul actual al pieței internaționale 2265. Eforturile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
-se ușurat după moartea lui Andropov, din februarie 1984, și fără a-l considera o amenințare pe succesorul acestuia, Constantin Cernenko, Ceaușescu a acceptat, în martie, să participe la o întîlnire la nivel înalt a CAER, prima după 13 ani. Întîlnirea de pe 12-14 iunie nu s-a soldat, însă, cu schimbări semnificative, cu excepția insistenței Moscovei ca țările CAER să-și plătească petrolul achiziționat la prețul actual al pieței internaționale 2265. Eforturile sovieticilor în vederea unei mai strînse integrări economice au dat din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților a condus o delegație a Congresului la București. După o vizită de două zile, pe 2 martie 1984, Gibbons le-a prezentat un amplu raport membrilor Comitetului de Mijloace și Resurse. El descria întîlnirea cu președintele român ca fiind "foarte pozitivă și optimistă în ceea ce privește viitorul relațiilor bilaterale". Ceaușescu a explicat politica adoptată de România în privința libertății religioase, precizînd că cele 14 culte religioase recunoscute de guvern beneficiau de o "libertate totală". Răspunzînd îngrijorării lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
internă"2267. Un alt subiect major de discuție a fost economia românească. Președintele român a tras concluzia că nu numai criza mondială, dar și Bucureștiul însuși contribuise la propriile datorii. Guvernul permisese prea multor întreprinderi să împrumute de la creditori străini. Întîlnirile ulterioare cu Andrei și cu ministrul Comerțului Exterior, Vasile Pungan, nu au îndepărtat temerile Congresului privind relațiile comerciale româno-americane. În raportul său, Gibbons concluziona că oportunitățile comerciale oferite companiilor americane sînt din ce în ce mai mici, ceea ce se datorează, parțial, "prezenței și amestecului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întemeia numai pe considerente pur comerciale și economice. Într-o tranzacție, Bucureștiul avea în vedere alți factori, precum achitarea restanțelor, balanța comercială bilaterală și implicațiile politice ale afacerii. Un alt motiv de nemulțumire era acela că reprezentanții Bucureștiului anulau adesea întîlnirile stabilite, anunțînd aceasta cu doar cîteva ore înainte 2318. Deși multe din aceste probleme se iveau deseori în relațiile cu țările fără economie de piață și cu cele din Lumea a treia, ele erau, totuși, spinoase, mai ales în condițiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Văduva 2347. La încheierea întrevederii, Shultz a descris discuțiile cu președintele român ca fiind "deschise și sincere"2348. El era de acord cu declarațiile date anterior presei de către Ceaușescu, și anume că relațiile bilaterale "ar putea fi mai bune". Scopul întîlnirii lui cu liderul român a fost acela de "a discuta despre cîteva din motivele pentru care (situația) nu este mai bună și de a vedea dacă nu se poate face ceva în acest sens"2349. Shultz a reușit, cel puțin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să răspundă convorbirilor telefonice solicitate de Departamentul de Stat. În cele din urmă, acesta a trimis un curier la ambasadă, pentru a-l determina pe ambasadorul Stoichici să accepte o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat, Lawrence Eagleburger. La această întîlnire, Casa Albă și-a exprimat în mod oficial protestul împotriva brutalității de care se făcea vinovată conducerea de la București 2565. După încheierea întrevederii, Departamentul de Stat a precizat că se gîndește la modul cel mai serios să reducă și ceea ce
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]