55,379 matches
-
pentru a-și atinge un astfel de scop? Prin pilde încurajatoare, care întăresc sufletul omului și prin reguli de conduită, care îl îndrumă spre adevărata credință. Puritatea sufletească și cunoașterea sunt bunurile cele mai de preț ale omului; prima se dobândește prin eliberarea de patimi, cea de-a doua prin învățătură. Scopul ultim al fiecărui om este tămăduirea sufleteacă, căci ea vine în întâmpinarea dorinței de mântuire într-o lume viitoare. Educația creștină, în concepția Sfântului Clement Alexandrinul, pornește de la ideea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
În lucrarea De magistro, Sfântul Augustin abordează problema capacității de cunoaștere și de comunicare a adevărului de către învățător. Convingerea lui este că prin intermediul limbajului le reamintim altora sau nouă înșine, printr-un fel de vorbire interioară, cunoștințele despre lucrurile materiale dobândite prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a VII-a), elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor, conduce la progres în achizițiile de cunoștințe la religie și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
călăuzi pe elevi spre virtuțile demne de chipul lui Dumnezeu în om. Conștiința morală a copilului parcurge o etapă de trecere către autonomie morală, acest proces fiind puternic influențat de relațiile cu colegii și cu prietenii, în contextul cărora copilul dobândește experiența elaborării de norme și controlul îndeplinirii lor. În funcție de cărțile citite, bune sau rele, de modul de viață, cinstit sau mai puțin cinstit, variază și conștiința. La formarea conștiinței contribuie și exemplele frumoase de viață morală, văzute sau citite, contactul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
apariției unei gândiri religioase. Copilul prezintă o conduită a dependenței, deoarece pentru el mama este nu numai singura sursă de hrană, ci și una de liniște, de siguranță. Primele sentimente de venerație sunt îndreptate către mama sa, iar acestea vor dobândi cu timpul și un conținut supranatural. Copiii gândesc altfel decât adulții, observă altfel originea și finalitatea existenței. În Epistola către Corinteni, Sf. Ap. Pavel spune: „Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, judecam ca un copil
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a elevilor și să o dezvolte în asemenea măsură încât ei să fie capabili de profunde trăiri religioase. Prin studierea Fericirilor, la unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine”, elevul se confruntă cu un anume mod al identității creștine, învață să dobândească virtuțile morale pentru a se menține în comuniune cu Dumnezeu și cu semenii, și își întărește sufletul pentru înțelegerea unei concepții superioare de viață. Valorificarea virtuților prezentate în textul Fericirilor (smerenia, pocăința, blândețea, dreptatea, milostenia, curăția inimii, concilierea, dreptatea, statornicia
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Direcțiile și căile generale în și prin care ea acționează sunt însă dependente de conținuturile, caracteristicile fiecărui obiect de studiu și de posibilitățile pe care le are la un moment dat în direcția corelării și integrării cunoștințelor sale cu cele dobândite de elevi la alte discipline de învățământ. Cercetarea interdisciplinară trebuie să caute și să găsească cât mai multe elemente, care introduse în învățare, conduc la economie de timp și la sporirea eficienței învățării. Necesitatea interdisciplinarității în învățământul românesc este motivată
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
este motivată de următoarele aspecte: • volumul mare de cunoștințe, informații pe care copiii le primesc pe diferite căi și din diferite forme de activitate se impune a fi perceput, selectat, prelucrat și apoi valorificat; • interdisciplinaritatea permite valorificarea largă a informațiilor dobândite de elevi și pe alte filiere decât cele școlare și transformarea lor în structuri cognitive; • tratarea interdisciplinară a problemelor favorizează identificarea „unicității” copilului, cultivarea aptitudinilor lui creative, flexibilitate și originalitate; • corelarea dintre discipline stimulează interesul copiilor pentru cunoaștere. Conexiunile stabilite
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
de a dezvălui elevilor aspecte pe care alte discipline nu le pot atinge. Textele evanghelice oferă momente educaționale cu mare încărcătură emoțională. Un exemplu în acest sens îl reprezintă „Fericirile”. Pentru a putea interpreta cântările religioase, elevii apelează la cunoștințele dobândite la obiectul muzică (notele muzicale, solfegii, ritm, nuanțe). Sărbătorile religioase sunt oglindite în literatura populară într-un mod deosebit (colinde), în acest mod făcându se legătura cu muzica dar și cu etnografia și folclorul. O abordare interdisciplinară se poate realiza
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
compune scurte rugăciuni de slavă, de mulțumire, de cerere care să corespundă nevoilor lor sufletești. Meditația religioasă este o lucrarea sufleteacă prin care creștinul reflecteză profund asupra unei probleme religioase, cu speranța de a-și întări viața religioasă, de a dobândi liniște și pace lăuntrică. Confruntarea cu propria conștiință, prin meditația religioasă, poate conduce la clarificarea neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
neliniștilor interioare, la spiritualizarea vieții religioase și la cunoașterea lui Dumnezeu. În lecția: Faptele bune - roade ale virtuților, profesorul poate solicita elevilor, ca utilizând această metodă, să răspundă la următoarele cerințe: „ Numiți o virtute pe care ați dori să o dobândiți mai întâi. Motivați răspunsul.” „ Am făcut în toate împrejurările binele pe care aș fi putut să-l fac?” Lecția: Sărbătoarea Învierii Domnului „Cum trebuie să mă pregătesc pentru a aștepta cum se cuvine sărbătoarea Învierii Domnului?” La sfârșitul fiecărei ore
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
recunoaștem că în primii ani de viață, petrecuți în familie, nu se pot însuși toate cerințele unui comportament civilizat. Multe dintre aceste cerințe vor fi întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
în familie, nu se pot însuși toate cerințele unui comportament civilizat. Multe dintre aceste cerințe vor fi întâlnite în viață mai târziu și pot fi însușite „din mers”. Așa cum înțelepciunea nu se dobândește dintr-o dată, tot astfel și politețea se dobândește în timp, cu răbdare. Școala, și prin orele de dirigenție, poate aborda în mod special această problematică la modulul din programa de Consiliere și orientare, intitulat „Comunicare și abilități sociale”, ce are ca obiectiv principal dezvoltarea abilităților de comunicare și
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al comportării civilizate” (Anexa 4). 3.4. Activitățile extracurriculare - implicații în formarea personalității moral-religioase a elevilor Activitățile educative școlare și extrașcolare reprezintă dimensiunea fundamentală a procesului instructiv educativ. Aceasta constituie spațiul aplicativ care permite transferul și aplicabilitatea cunoștințelor, abilităților, competențelor dobândite în procesul instructiv-educativ. Activitățile extrașcolare prezintă unele particularități prin care se deosebesc de activitatea din cadrul lecțiilor. Aceste trăsături specifice se referă la conținutul activităților și la durata lor, la metodele folosite și la formele de organizare a activității. Conținutul lecțiilor
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
voința de a căuta soluții, de a nu se resemna, de a acționa dincolo de limitele posibilităților efective de acțiune umană. Recurgând la ea, nu se obține un rezultat efectiv. În condiții ridicate de înaltă incertitudine însă, colectivitatea și/sau individul dobândesc sentimentul că au acționat și în cazul acestei situații, despre care nu au de unde ști că este insolubilă. Atitudinea activă a fost reafirmată. În acest sens, magia poate fi interpretată ca o acțiune simbolică cu funcția de recuperare a speranței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pregătirea tinerilor pentru apărarea țării. Totodată însă, stagiul militar are importante funcții integrative pentru tineri. Ei își însușesc un spirit de disciplină, de respect pentru normele sociale, se călesc fizic și moral, își îmbogățesc cuantumul de cunoștințe și deprinderi, uneori dobândesc chiar și o profesie. Desigur, armata nu a fost creată și nu este menținută pentru a facilita integrarea socială a tineretului. Aceasta este o funcție laterală. Închisoarea reprezintă un instrument de sancțiune socială a delincvenței, de reintegrare socială a delincvenților
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Parsons, este compatibil cu familia nucleară și incompatibil cu familia extinsă. În societățile tradiționale, în care stratificarea socială se realiza pe principiul castelor, relațiile de rudenie reprezintă instrumentul principal al dobândirii statutului social. Într-un sistem industrial, statutul social este dobândit prin performanțele individuale, fapt incompatibil cu familia extinsă și cu importanța mare acordată relațiilor de rudenie care presează asupra dobândirii poziției sociale prin mecanisme contrare, independente de performanța individuală („nepotismul”). În plus, sistemul industrial presupune o mobilitate geografică ridicată a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
manipulative. Poziția obiectivă nu înseamnă, pentru sociologie, neangajare, ci, dimpotrivă,o bază solidă pentru aceasta. Este ceea ce Dimitrie Gusti (1965, p. 157) exprima în termeni deosebit de clari cu referire la monografia sociologică: „Monografia, deși străbătută de o ideologie sever științifică, dobândește astfel valoarea unui act de credință. Cine întocmește o monografie științifică scrie o carte de iubire și de neclintită încredere”. Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistătc "Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă" Într-un studiu asupra aplicării sociologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în care se află oamenii, de forțele de producție deja dobândite, de forma socială existentă înaintea lor, pe care nu ei o creează, dar care este produsul generației anterioare. Prin simplul fapt că fiecare generație nouă găsește forțele de producție dobândite de generația anterioară, ce-i servesc drept materie primă pentru o producție nouă, se creează în istoria oamenilor o înlănțuire, se formează istoria omenirii, care este cu atât mai mult istoria omenirii cu cât se dezvoltă mai mult forțele de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Devine imposibilă În aceste condiții compararea costului pentru fiecare individ cu avantajul global ce se distribuie neuniform după criterii diverse (serviciile din sfera educației publice au efecte de formare a individului cu perspectiva de valorificare În interes personal a câștigului dobândit În școală, dar cu avantajul indirect pentru firmele care utilizează forța de muncă pregătită În școală). În același sens, se constată că utilitățile sociale furnizate de stat, În mod gratuit sau subvenționat, se adresează nu numai plătitorilor de impozite, ci
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de Girardin afirma că impozitul este „o primă voluntară de asigurare, proporțională cu valoarea obiectelor asigurate”14, În această viziune criteriul după care ar trebui dimensionat impozitul, nu mai este costul serviciilor, ci mărimea proprietății, concretizată În venituri și averi, dobândite de individ, de unde și ideea de a lua ca bază de așezare a impozitelor capacitatea de plată a contribuabililor, reflectată prin mărimea veniturilor pe care le realizează și averile pe care le dețin. Pe de altă parte se constată că
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mai este „războinică și entuziastă”, ci este Înlocuită de o sarcină financiară de care individul este imediat interesat să scape, dar și aceea că impozitul frânează progresul economic. De asemenea, În perspectiva datoriei față de societate și a solidarității, definirea impozitului dobândește o altă dimensiune În sensul că nu mai este privit doar ca un produs necesar al raportului dintre putere și supuși, ci și ca un mijloc de influențare asupra evoluției societății, inclusiv de Înfăptuire a protecției sociale pentru categoriile de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de aici (ținând seama de comportamentul de economisire) o creștere a economiilor dorite care să corespundă injecției de capital realizate inițial. Din analiza keynesiană a rezultat și posibilitatea transformării statului Într-un agent economic activ și interesat, motivat și prudent, dobândind o mentalitate asemănătoare particularilor. Aceasta a modificat radical politica financiară ce poate fi adoptată de către stat, ducând și la elaborarea de către W. Beveridge a teoriei deficitului bugetar sistematic, ce implică posibila sporire a cheltuielilor publice cu menținerea constantă sau reducerea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
impozabilă; subiecții sau actorii sistemului fiscal; asieta, etc. De asemenea, este de remarcat, În acest context, că Însăși materia impozabilă, reprezentată de venituri, averi, activități, constituie un element complex, și cuprinde, la rândul său forme specifice ale veniturilor și averilor dobândite de către contribuabili. În ceea ce privește actorii implicați În funcționarea sistemului fiscal, se poate aprecia că autoritățile publice acționează În mod activ În 67 Ibidem, p. 23 68 cadrul acestui sistem instituind impozite și asigurând mobilizarea la buget a sumelor datorate de contribuabili
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de finanțare, o sursă independentă și stabilă, având În vedere că În anumite situații conjuncturale Întreprinderea Întâmpină greutăți În colectarea capitalurilor de pe piața financiară, oferindu-i acesteia un plus de libertate de acțiune a Întreprinderii, În sensul că autonomia financiară dobândită prin autofinanțare Îi Îngăduie și o independență deplină de gestionare a resurselor față de organismele financiare și bancare. În mod implicit, se conferă Întreprinderii un mare grad de libertate privind alegerea investițiilor (de exploatare, imobilizări de expansiune, de Înlocuire), cu condiția
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]