64,222 matches
-
abundența de clișee elogiative (poetul ca preot, apostol, rege, luceafăr etc.). Toate sunt moduri prin care doxa unei culturi mici tematizează desfășurarea exorbitantă de forțe din jurul obiectului literar, atât pentru producerea, cât și pentru aprecierea lui. Consecința stringentă a acestei teorii estetic-antropologice e că putem fixa pentru cultura română un "loc" al literaturii, un spațiu al experienței în care circulația și funcționarea obiectelor literare e reglată social. Societatea stabilește în fiecare moment cum admiră, cum definește obiectul acestei atenții neobișnuite, ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
accepta abuzul de cuvinte mari al unei epoci fără valori. Partea a doua SACRALIZAREA 2.1. În căutarea poporului de poeți. Literatură și demografie Populația înseamnă bogăție. Ca să percepi această realitate nu e nevoie de specialiști în economie, nici de teorii economice complexe. E suficient să înțelegi mecanismul de colectare a veniturilor statului. Populația e cea care plătește impozit. Numărul locuitorilor, moderat prin starea socială și proprietățile lor, corespunde direct intrărilor din visteria țării. Specialiștii ne spun că primele statistici în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că nu vor fi scriitori în redacții sau în societăți, ci că vor fi prea mulți. Dacă e o expresie a unei crize sociale, atunci ea trebuie înțeleasă nu prin analogie cu tabloul deșertic al academiilor și universităților pictat de teoria formelor fără fond, ci cu mulțimea care inundă coridoarele puterii în timpul unei Revoluții, covârșind și bulversând structurile de guvernare, cu vocile multiple și eterogene care umplu coloanele ziarelor în vremuri de descoperire bruscă a democrației, cu abundența de scriitori și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
politică, multitudinea îi dă șansa să își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost utilizarea timpului liber ca timp productiv
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
își exploreze posibilitățile, să își realizeze simultan latențe multiple. În vreme ce "poporul" e o unitate stabilă, multitudinile sunt mereu în devenire, capabile, cu resurse de dezvoltare 51. De aceea, multitudinea nu ține numai de o teorie politică, ci și de o teorie economică: denumește un mod de producție a valorii legat de muncile eterogene, prin activități multiple și necoordonate. Una dintre ideile centrale propuse de reflecția asupra multitudinii a fost utilizarea timpului liber ca timp productiv 52. Pentru că timpul liber e acel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a experienței estetice. Textul "în pâclă", din care s-au pierdut materie și sensuri, e etalonul însuși al textului poetic, o condiție generică a operei care își încifrează pierderea așa cum celulele își conțin de la început moartea. Nu e propriu-zis o "teorie" a poeziei, cât o căutare: Bolliac încearcă să gândească o estetică în măsură să opereze cu absența, și cu forțele negative ale pasivității, demobilizării, uitării. În acest context, evocă, prin aluzie, un vers horațian celebru, " Chiar și bunul Homer mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Doar câțiva ani mai târziu aveau să apară pledoariile pentru autonomia esteticului, pentru separarea obiectelor frumoase de interesul egoist al cititorului și al creatorului, pentru desprinderea operei de circumstanțele vieții autorului. Prin școala junimistă, de la Maiorescu la Mihail Dragomirescu, aceste teorii vor pătrunde în societatea românească, vor determina percepția publică asupra operelor și vor asigura suportul dezvoltării culturii literare în România în următorii o sută de ani. De ce toate aceste idei nu s-au revendicat de la universul monumentalizării? De ce diversele lui
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ne dă răspunsuri în raport cu literatura română, dar cu siguranță ne ajută să identificăm mai bine locul în care ar trebui să le căutăm. Mai întâi, mi se pare important chiar faptul că mecanismul care ne interesează se găsește într-o teorie a imitației sociale. Toate temele dezvoltate de râvnă și implicate în fondarea literaturii române țin în esența lor de o sociologie generală (nu literară). În acest cadru vorbim de raportul simplu dintre două ființe umane, de afecțiunea care le justifică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
până în acel moment, capacitatea lecturii de a mobiliza un univers fictiv în existența unei comunități. Acest transfer dinspre operă spre realitate se sprijină pe o reprezentare a forței ficțiunii. Sintagma pe care o folosește Iulian Costache, "mimesis inversat", amintind de teoriile imitației de realitate, de la Aristotel la Käte Hamburger, despre asta vorbește: genialitatea e legată de reprezentarea unui univers închis în sine, o lume ideală constituită prin imaginație de un autor-demiurg. Ea implică puterea poetului de a subjuga societatea prin forța
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1973. Herder, Johann Gottfried von, Traité sur l'origine des langues (1772), traducere de Lionel Duvoy, Allia, Paris, 2010. Ispirescu, Petre, Legende sau basmele românilor, I, ediție îngrijită de Aristița Avramescu, Cartea Românească, București, 1988. Ivașcu, George (ed.), Din istoria teoriei și a criticii literare românești, I, 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967. Kogălniceanu, Mihail, Limba și literatura românească sau valahică (1837), traducere de Vasile Kogălniceanu, Carol Göbl, București, 1895. Kogălniceanu, Mihail, Opere, I, Scrieri istorice, ediție îngrijită de Andrei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2008. Cocchiara, Giuseppe, Istoria folcloristicii europene (1952), traducere de Michaela Șchiopu, Saeculum I. O., București, 2004. Compagnon, Antoine, Antimodernii. De la Joseph de Maistre la Roland Barthes, (2005) traducere de Irina Mavrodin și Adina Dinițoiu, Art, București, 2008. Compagnon, Antoine, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007. Cornea, Paul, De la Alexandrescu la Eminescu. Aspecte - figuri - idei, EPL, București, 1966. Cornea, Paul, Originile romantismului românesc. Spiritul public, mișcarea ideilor și literatura între 1780-1840
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1993. Fontanille, Jacques, Juliette Vion-Dury et Bertrand Westphal (éds.), L'Émergence. En réponse aux travaux de Jean-Marie Grassin, collection "Littératures de langue française", vol. 13, Peter Lang, Bern - Frankfurt - Paris - New York, 2011. Fotache, Oana, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013. Foucault, Michel, Arheologia cunoașterii (1966), traducere de Bogdan Ghiu, RAO, București, 2010. Foucault, Michel, Ce este un autor? Studii și conferințe, traducere de Bogdan Ghiu, Idea, Cluj-Napoca, 2004. Fraisse, Luc, "Le pittoresque développement
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la experimentul literar, Cristina Sărăcuț Fantasticul în literatură, George Bădărău Genul SF, Roger Bozzetto Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
literare, Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Topological Adaptations: From Text to Film / From Film to Text. A Theoretical Approach, Ileana Chiru-Jitaru Un veac de caragialism, Loredana Ilie Universul lui Edgar Allan Poe, Mihai Stroe 1 I.
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Minerva, București, 1972, p. 373. 5 D. Popovici, La Littérature roumaine à l'époque des Lumières, Centrul de Studii și Cercetări privitoare la Transilvania, Sibiu, 1945, pp. 75-76. 6 Gheorghe Peșacov, "O scrisoare literară" (1829), în George Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1967, pp. 109-112. 7 În marginea emergenței culturilor literare s-a constituit în anii '90 o bibliografie critică, pe de-o parte în prelungirea unui interes al anilor '70
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, pp. 125-128. 11 Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www.bcucluj.ro/lexiconuldelabuda/ site/login.php. 12 Cezar Bolliac, "La Doamna C. Ghica" (1841), în Scrieri, II
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Herder, Scrieri, pp. 77-78. 37 D. Caracostea, Expresivitatea limbii române, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, 1942, pp. 149-161. 38 Roman Jakobson, Essais de linguistique générale, traducere de Nicolas Ruwet, Minuit, Paris, 1963, p. 244. 39 Antoine Compagnon, Demonul teoriei. Literatură și bun simț (1998), traducere de G. Marian și A.P. Corescu, Echinox, Cluj-Napoca, 2007, p. 46. Înainte de Compagnon, și Gérard Genette a revenit asupra textelor lui Jakobson cu o perspectivă critică asupra "funcției poetice" și asupra literarității constitutive în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Ion Pop, Univers, București, 1994, pp. 100-113). 40 Cf. Edward W. Said, "Traveling theory" (1982), în The World, the Text and the Critic, Harvard University Press, Cambridge, 1983, pp. 226-228; Oana Fotache, Moșteniri intermitente. O altă istorie a teoriei literare, Editura Universității din București, București, 2013, pp. 140-141. 41 Roman Jakobson, Krystyna Pomorska, Dialogues, traducere de Mary Fretz, Paris, Flammarion, 1980, p. 100. 42 Ibidem, p. 102. 43 Roman Jakobson, "Le parallélisme grammatical et ses aspects russes" (1966), traducere
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
histoire, II, Gallimard, Paris, 2007, pp. 796-797. 62 Schlanger, La Mémoire des œuvres, pp. 15-38 (capitolul "Le revers de la mémoire"). 63 Ibidem, pp. 35-36. 64 Ibidem, p. 33. 65 Andrei Mureșanu, "Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 453. 66 În acest sens, mi se pare utilă pledoaria lui Domínguez, "Literary Emergence as a Case Study of Theory in Comparative Literature" pentru o abordare multidisciplinară a emergenței literare. Sprijinindu-se pe noțiunea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l'attention" § 1393. 86 Jean-Marie Schaeffer, Théorie des signaux couteux, esthétique et art, Tangence éditeur, 2009. 87 Rebeca Bliege Bird, Eric Alden Smith, "Signaling Theory, Strategic Interaction, and Symbolic Capital", Current Anthropology, vol. 46 (2005), nr. 2, April, p. 222. Teoria reia unele idei mai vechi, care leagă excesul și cheltuiala de încercarea de a obține prestigiu. Pe traseul acestei idei se găsesc reflecțiile unui sociolog american de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Thorstein Veblen, eseul lui Marcel Mauss despre dar
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
35-37, apud D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935, p. 164. 10 Cezar Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]" (1836), în Scrieri, II, p. 10. 11 G. Barițiu, "Scriitorii clasici" (1838), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 270-272. Acest argument numeric nu e întâmplător la G. Barițiu, care s-a preocupat constant de problema statisticilor demografice în paginile Foii pentru minte, inimă și literatură. În 1844, articolul "Din statistica Transilvaniei" (Foaie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 98. 90 Ibidem, p. 12. 91 Ibidem, p. 16. 92 Ibidem, p. 70. 93 Ibidem, p. 136. 94 Ibidem, p. 138. 95 Ibidem, p. 7. 96 Ibidem, p. 68. 97 I. Heliade Rădulescu, "Critica" (1847), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 405-408. 98 I. Heliade Rădulescu, "Versificație" (1868), în Critica literară, pp. 193, 194. 99 Jacques Rancière, La chair des mots, Gallilée, Paris, 1998, pp. 98-99. 100 Erich Auerbach, Figura, traducere de Diane Meur, Macula
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
548. 126 Cristophe Pradeau, "Albert Thibaudet, la dynamique du mémorable", Littérature, 2001, nr. 124, pp. 47-48. 127 Heliade Rădulescu, "[Despre dramă]", pp. 296-297. 128 Așa cum s-a demonstrat, această confuzie stă în centrul unei lungi serii de metafore biologice aplicate teoriei genurilor. În acest sens, există studiul clasic al lui David Fishelov, Metaphors of Genre. The Role of Analogies in Genre Theory, The Pennsylvania State University Press, Pennsylvania, 1993. 129 Julius Petersen, Generațiile literare (1930), traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]