54,401 matches
-
cât și pozitive. Confrom lui Burckhardt, este o trăsătură caracteristică a sufismului faptul că expresiile sale țin de cumpăna dintre iubire și cunoaștere. Expresia afectivă integrează mai ușor atitudinea religioasă, care este puncul de plecare al oricărei spiritualități islamice; limbajul dragostei permite enunțarea adevărurilor esoterice de cel mai înalt nivel, fără a intra în conflict cu teologia dogmatică. Sinceritatea este considerată o stație obligatorie pe calea sufită, Nursi considerând că determină indivizi să nu asocieze, în mod inconștient, alte entități divinității
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
la adresa unor aspecte ale sufsmului tradițional, considerând că tradițiile sufi ar putea să joace un rol restrâns în cadrul reformelor sociale într-o epocă modernă încărcată de scepticism. Printre aspectele spiritual-religioase ale sufismului se evidențiază, în viziunea lui Said Nursi, recunoștința, dragostea și "gnosisul", aducerea aminte si reflecția, "sharia" și "sunna". Nursi, S. (1996g) "Mu¨nazarat, in: idem, Risale-i Nur Ku¨lliyatı (Istanbul: Nesil Yayıncılık)", pp. 1937-1959.
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
făcute de ONU, în 1976, care îl numește Planetary Citizen, alături de personalități din lumea întreagă: Martin Luther King, Darius Milhaud, Pablo Casals, Arthur Miller, Yehudi Menuhin, Leopold Stokowski, Abatele Pierre, etc. Dar artistul nu a uitat niciodată pictura, precum o dragoste din tinerețe... Ultimele sale mari expoziții personale din 2006, la Château Royal de Collioure și la Caen, în prestigioasa Abbaye aux Dames, regrupează atât pânze, sculpturi cât și instalații. Proiectând până la ultima suflare realizarea unui Memorial al Gulagului românesc, concurs
Ion Nicodim () [Corola-website/Science/331116_a_332445]
-
făceau de asemenea parte din modul de inițiere al dervișilor Bektași. Tot în această breaslă, un rol important în timpul ritualului îl avea un membru numit akhi baba, care avea datoria de a le prezenta noilor maeștri ultimele atenționări, anume - respect, dragoste, compasiune și sinceritate și abținerea de la mâncarea interzisă. În alte bresle, asemănarea apărea sub forma perioadei de ucenicie, care trebuia sa dureze 1001 de zile, într-o formă asemănătoare cu cea a ucenicilor ordinului Mawlawiyya. În acest timp, ucenicul este
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
Actorul și regizorul Cosmin Șofron are o bogată activitate artistică atât în radio cât și în televiziune. Din colaborările sale în televiziune amintim: - prezentator al emisiunii „Jumătatea ta” 1999-2001, emisiune zilnică - T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „Cazuri și necazuri în dragoste” - 1996-1999, T.V.R.1; - prezentator al emisiunii „5 the best” - 1998, TVR 1; - "Cocoșul"în piesă de televiziune „Începutul sfârșitului” -regia Domnită Munteanu; - "Studentul" în piesa de televiziune „Capul de rățoi” -regia Constantin Dicu; - "Ștefan Vardia" în piesa de televiziune „Notă
Cosmin Șofron () [Corola-website/Science/331187_a_332516]
-
s Creed III: Liberation" au fost mixte. Metacritic i-a acordat jocului 70/ 100, indicând "recenzii mixte sau mediocre". Shaun McInnis, critic la GameSpot, i-a acordat jocului o notă de 6.5/10, lăudând protagonistul: "...o femeie născută din dragostea dintre un tată bogat și o mamă sclavă, cineva care a trecut peste situația dificilă și s-a alăturat Frăției Asasinilor". McInnis a apreciat și cadrul, zicând: "...o versiune briliantă a New Orleans-ului din secolul 18, una care reflectă minunat
Assassin's Creed III: Liberation () [Corola-website/Science/331192_a_332521]
-
ori a fi dependent de consilieri și de surse contemporane. Monarhul danez nu a făcut nimic pentru a risipi această noțiune. În memoriile sale, el și-a enumerat lucrurile de interes principal în viața sa, și anume "vânătoarea, a face dragoste, războiul și afacerile maritime". El a introdus Codul Danez în 1683, primul cod de legi pentru toată Danemarca. Acesta a fost urmat de către Codul Norvegian în 1687. De asemenea a mai introdus registrul funciar în 1688, prin care încerca să
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
românească interbelică (Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Iosif Iser, Nicolae Tonitza) și contemporană (Alexandru Ciucurencu, Comeliu Baba, Gheorghe Vânătoru, Ion Musceleanu, Lucian Grigorescu, Constantin Blendea, Henry Catargi, Ion Popescu Negreni, Ion Irimescu, Mihai Buculei, Vladimir Predescu, Traian Bradean, Jean AI. Steriadi). Dragostea pentru arta populară românească a pictorului Vasile Grigore și pasiunea de a aduna obiecte autentice au dus în final la alcătuirea unei colecții etnografice deosebite, la care au contribuit diferite genuri de artă: icoane pe lemn și pe sticlă, ceramică
Muzeul de Artă „Vasile Grigore - pictor și colecționar” () [Corola-website/Science/331328_a_332657]
-
cunoscând starea materială grea a boierului, Tănase devine tot mai îndrăzneț și încearcă să-l convingă să i-o dea de soție pe fiica sa, Tincuța, pentru a dobândi astfel întreaga moșie. În același timp se înfiripă o relație de dragoste între Matei Damian și Sașa Comăneșteanu, cei doi tineri convenind să se căsătorească în aceeași toamnă, după întoarcerea în țară a fetei. Sașa îl conduce la Paris pe fratele ei mai mic, Mihai, ce urma să-și desăvârșească acolo studiile
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
și sufletul eroilor, și a o pune totodată în legătură cu ceea ce este omenesc și deci etern” și scriindu-i lui Iacob Negruzzi că își dorește să realizeze „o puternică și sănătoasă notă a pământului nostru românesc”. Romanele sale trebuiau să întărească dragostea de glie a românilor și să fie o frescă a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, aspecte considerate de autor ca o datorie patriotică. Duiliu Zamfirescu credea că romancierul nu trebuie să ignore elementele timpului său, ci să
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
Matei Damian, adolescenții Tincuța și Mihai) se comportă cuminte și politicos potrivit normelor de bună purtare din societatea românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Gesturile sunt cuminți, simpla atingere a mâinii făcând personajele să roșească și să se emoționeze. Dragostea rămâne mai mult la nivelul căutărilor, fiind lipsită de împlinire fizică. Criticul Pompiliu Constantinescu susține că femeile sunt cele mai interesante personaje din proza lui Duiliu Zamfirescu, având un amestec de senzualitate și omenesc, adică de poezie și realism. Scriitorul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian Botez , Daniel Corbu , Cezarina Adamescu etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de dragoste”. În 2014 publică volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan, Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie și alții. În septembrie
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
romanului a fost precedată de un anunț publicat în numărul 295 al revistei (22 septembrie 1932) care-i informa pe cititori că opera literară realizează "„cea mai frumoasă evocare a viitorului, așa cum va fi în realitate, cu mașinismul și cu dragostea lui, cu ambițiile și desamăgirile lui”". Autorul se ascundea sub pseudonimul Leone Palmantini, un pretins romancier italian ce debuta în România, dorind să-și asume un nume exotic pentru a evita neîncrederea pe care cititorul român cu tendințe xenofile ar
Orașele scufundate () [Corola-website/Science/334109_a_335438]
-
Școlii Populare de Artă Bacău. A depus în paralel o activitate literară intensă, a publicat poezii, proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de teatre profesioniste și de amatori din țară sau străinătate: Comoara, Dragostea Nevestelor, Fata tatii cea Frumoasă, Cearta în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala: Fata, Lacrima și Râsul. La împlinirea vârstei de 75 ani autorul este relansat în atenția publicului spectator cu una dintre comediile în versuri “Când
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]
-
noapte în care o îngropase acolo cu un an înainte. Spre deosebire de poemul „Annabel Lee”, acest poem prezintă un narator care nu este conștient de întoarcerea sa la mormântul iubitei sale pierdute. Acest lucru relevă dependența naratorului de Ulalume și de dragostea ei; pierderea ei nu-l lasă doar trist, ci absolut devastat și, vizitându-i mormântul, el se expune inconștient unui chin auto-provocat. Poemul pune un accent puternic pe degradare și deteriorare: frunzele sunt „ofilite” și gândurile naratorului sunt „paralizate”. Ca
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
alee de arbori mari pe care trecea ore întregi plimbându-se dela un capăt la altul, gândind la singurătatea lui mai presus de orice și întrebând viitorul dacă depărtările mai păstrau pentru el vre-o rază de nădejde sau de dragoste, în sinistra adâncime a umbrelor. Într'una din aceste plimbări singuratice făcute în acel Octomvrie dezolat al celui mai imemorial an al său, miezul nopții trecuse de mult fără să bage de seamă, și cadranele stelelor începuseră să-și vorbească
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
mai imemorial an al său, miezul nopții trecuse de mult fără să bage de seamă, și cadranele stelelor începuseră să-și vorbească despre dimineață, când văzu urcându-se la orizontul răsăritean planeta Venus, steaua cu corn a speranței și a dragostei, și intrând în constelația Leului. Trecu vizuina Leului / Cu dragoste în luminoșii ei ochi. Numai o clipă binecuvântată, sperând împotriva speranței, o salută în numele unei fericiri care ar mai fi putut fi: până ce băgă de seamă că planeta se ridică
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
fără să bage de seamă, și cadranele stelelor începuseră să-și vorbească despre dimineață, când văzu urcându-se la orizontul răsăritean planeta Venus, steaua cu corn a speranței și a dragostei, și intrând în constelația Leului. Trecu vizuina Leului / Cu dragoste în luminoșii ei ochi. Numai o clipă binecuvântată, sperând împotriva speranței, o salută în numele unei fericiri care ar mai fi putut fi: până ce băgă de seamă că planeta se ridică chiar deasupra mormântului Virginiei. Atunci împovărat de acea superstiție a
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
fi putut fi: până ce băgă de seamă că planeta se ridică chiar deasupra mormântului Virginiei. Atunci împovărat de acea superstiție a remușcărilor care se pare că l-a vizitat totdeauna când gândurile se întorceau dela visurile unei fericiri la amintirea dragostei pierdute, strigă: „Ah! ce demon m'a dus pe aceste locuri?”. Poe a scris poemul la cererea reverendului Cotesworth Bronson, care i-a cerut Poe o poezie pe care să o poată citi la una din prelegerile sale despre vorbitul
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
„” este ultimul poem complet al scriitorului american Edgar Allan Poe. Ca multe dintre poemele lui Poe, el explorează tema morții unei femei frumoase. Naratorul, care se îndrăgostise de atunci când ambii erau tineri, are o dragoste atât de puternică pentru ea încât chiar și îngerii sunt invidioși. El își păstrează dragostea lui pentru ea, chiar și după moartea ei. Au existat dezbateri cu privire la femeia care a fost sursa de inspirație pentru „Annabel Lee”. Deși au fost
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
Poe. Ca multe dintre poemele lui Poe, el explorează tema morții unei femei frumoase. Naratorul, care se îndrăgostise de atunci când ambii erau tineri, are o dragoste atât de puternică pentru ea încât chiar și îngerii sunt invidioși. El își păstrează dragostea lui pentru ea, chiar și după moartea ei. Au existat dezbateri cu privire la femeia care a fost sursa de inspirație pentru „Annabel Lee”. Deși au fost sugerate mai multe femei, soția lui Poe, Virginia Eliza Clemm Poe, este una dintre candidatele
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
sugerate mai multe femei, soția lui Poe, Virginia Eliza Clemm Poe, este una dintre candidatele cele mai credibile. Scris în 1849, poemul a fost publicat abia la scurt timp după moartea lui Poe în același an. Naratorul poemului își descrie dragostea lui pentru Annabel Lee, care a început cu mulți ani în urmă într-un „regat lângă mare”. Deși ei erau tineri, dragostea lor unul pentru celălalt ardea cu atâta intensitate încât îngerii au devenit invidioși. Acesta este motivul pentru care
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
a fost publicat abia la scurt timp după moartea lui Poe în același an. Naratorul poemului își descrie dragostea lui pentru Annabel Lee, care a început cu mulți ani în urmă într-un „regat lângă mare”. Deși ei erau tineri, dragostea lor unul pentru celălalt ardea cu atâta intensitate încât îngerii au devenit invidioși. Acesta este motivul pentru care naratorul crede că serafimii au cauzat moartea ei. Chiar și așa, dragostea lor este suficient de puternică ca să treacă dincolo de mormânt și
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
urmă într-un „regat lângă mare”. Deși ei erau tineri, dragostea lor unul pentru celălalt ardea cu atâta intensitate încât îngerii au devenit invidioși. Acesta este motivul pentru care naratorul crede că serafimii au cauzat moartea ei. Chiar și așa, dragostea lor este suficient de puternică ca să treacă dincolo de mormânt și naratorul crede că cele două suflete sunt încă nedespărțite. În fiecare noapte, el o visează pe Annabel Lee și vede strălucirea ochilor ei în stele. În fiecare noapte, el se
Annabel Lee () [Corola-website/Science/334233_a_335562]
-
al scriitorului american Edgar Allan Poe. O versiune timpurie a fost publicată în 1831 sub titlul "Irene". Aceasta a fost refăcută de poet, iar versiunea modificată a fost publicată la 3 mai 1845 în "Broadway Journal". Este un poem de dragoste pentru o femeie decedată și a fost, probabil, inspirat de poemul "Cristabel" (1797-1800) de Samuel Taylor Coleridge (1772-1834). Poe a considerat-o până la moartea sa ca fiind una dintre cele mai reușite poezii scrise de el. Criticul Vladimir Streinu îl
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]