54,815 matches
-
Diviziei a 10-a Panzer și Regimentului de infanterie Großdeutschland să apere captele de pod de la Sedan, în vreme ce diviziiile de tancuri 1 și 3 trebuiau să atace spre nord-vest, spre Canalul Mânecii. Motivul principal al lui Guderian era acela că blindatele germane avansau puteau avansa printr-o „ușă deschisă” spre interiorul teritoriului francez total neapărat. Capatele de pod de la Sedan nu erau complet sigure. Forțe franceze importante se concentrau la sud. Guderian a hotărât că este mai potrivită organizarea unei defensive agresive
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
hotărât că este mai potrivită organizarea unei defensive agresive, dată fiind lipsa armamentului antitanc corespunzător. Prin urmare, cea mai bună opțiunea ar fi fost atacul, nu apărarea. Înaintarea Diviziilor 1 și 2 Panzer au sprijinit direct acțiunile sale defensive. Blindatele germane au atacat elementele dezorganizate ale Corpului al X-lea francez de lângă Chemery. Prin acest atac, orice amenințare a flancului vestic german fusese înlăturată definitiv. Una dintre operațiunile planului original al lui Guderian propunea executarea unei manevre de diversiune spre sud
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
ar fi fost atacul, nu apărarea. Înaintarea Diviziilor 1 și 2 Panzer au sprijinit direct acțiunile sale defensive. Blindatele germane au atacat elementele dezorganizate ale Corpului al X-lea francez de lângă Chemery. Prin acest atac, orice amenințare a flancului vestic german fusese înlăturată definitiv. Una dintre operațiunile planului original al lui Guderian propunea executarea unei manevre de diversiune spre sud și în spatele Liniei Maginot pentru mascarea principalului atac spre Canalul Mânecii. Generalul Franz Halder a scos această manevră din planul oficial ("Fall
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
superioritatea de necontestat pe câmpul de luptă. Tancul comandat de Pierre Billotte a fost invulnerabil la loviturile antitanc germane, continuând lupta după ce a fost lovit de 140 de ori. În același timp, echipajul comandat de Billoette a distrus 13 blindate germane - 2 PzKpfw IV și 11 PzKpfw III - și mai multe tunuri antitanc. Motivul pentru care francezii concentraseră unitățile de blindate dotate cu tancuri grele a fost organizarea unui nou atac împotriva capetelor de pod de la Sedan. Bătălian de la Stonne s-
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
între 15 și 17 mai, timp în care orașul a fost cucerit, pierdut și recucerit de 17 ori. Faptul că francezii nu au reușit să păstreze controlul asupra orașului a echivalat cu eșecul operațiunii de eliminarea a capetelor de pod germane de la Sedan. Ofensiva franceză de la Stonne avea o importanță capitală. Orașul era o bază de acțiune situată pe dealurile care dominau regiunea joasă a Sedanului. Francezii ar fi putut folosi orașul ca o bază a atacurilor pe termen lung împotriva
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Lipsite de spirjinul infanteriei, tancurile franceze au atacat dar au fost respinse. În momentul atacului francez, germanii aveau la Stonne doar un batalion al regimentului Großdeutschland sprijinit de doar nouă tunuri antitanc. Atunci când francezii au luat cu asalt pozițiile defensive germane, au întâmpinat o resitență puternică. Atuncui când germanii au reușit să distrugă trei tancuri Char B1, echipajele franceze au intrat în panică și s-au retras spre sud. Această victorie tactică le-a ridicat moralul germanilor, încurajându-i să continue
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
au reușit să recucerească definitiv orașul pe 17, la ora 17:45 mai pentru a patra oară în decurs de nouă ore. Înfrângerea suferită de francezi la Sedan a lăsat forțele aliate din Belgia cu apărarea flancului mult slăbită. Atacul german, în mod special străpungera de la Sedan și penetrarea în adâncime de pe capetele de pod stabilite aici, a fost atât de rapid, încât a fost executat aproape fără nicio vreo rezistență din partea francezilor. Mulți soldați francezi au fost într-o asemenea
Bătălia de la Sedan (1940) () [Corola-website/Science/333854_a_335183]
-
Bordelurile militare germane au fost făcute de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în mare parte din Europa ocupată pentru a fi utilizate de Wehrmacht și soldații SS. Aceste bordeluri au fost, în general, creații noi, dar în Occident au
Bordeluri militare germane din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/333948_a_335277]
-
care călătoresc și a celor care se retrag de pe front, conform unui autor evreu. Se estimează că, împreună cu cele din bordelurile tabără de concentrare, cel puțin 34.140 de femei europene au fost obligate să servească drept prostituate în timpul ocupației germane. În multe cazuri, din Europa de Est, femeile implicate au fost răpite de pe străzile orașelor ocupate în timpul raziilor armatei și poliției germane, în conformitate cu un alt autor evreu.
Bordeluri militare germane din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/333948_a_335277]
-
bordelurile tabără de concentrare, cel puțin 34.140 de femei europene au fost obligate să servească drept prostituate în timpul ocupației germane. În multe cazuri, din Europa de Est, femeile implicate au fost răpite de pe străzile orașelor ocupate în timpul raziilor armatei și poliției germane, în conformitate cu un alt autor evreu.
Bordeluri militare germane din al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/333948_a_335277]
-
1752, același nume și în alte variante, precum și cel de Linguraru. O serie de articole ale preotului luteran Samuel Augustini Ab Hortis din 1775-1776 tratează și despre romi lingurari care se ocupă cu aurăritul în timpul verii. În 1778, un călător german, Friedrich Wilhelm von Bauer, îi amintește ca un subgrup al romilor pe rudarii din Țara Românească, care se ocupă cu colectarea aurului și cu dulgheria. În 1788, Stephan Ignaz Raicevich, aflat în slujba curții imperiale austriece, îi semnalează într-o
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă calificându-i drept „cei mai civilizați”. Primul autor croat care menționează prezența unor băieși în Slavonia este învățătorul Ferdo Hefele, într-un articol din revista "Vienac" din Zagreb, în 1890. Un călător german, Heinrich Renner, pomenește despre caravlahii (unul din etnonimele băieșilor) din Bosnia în cartea sa din 1897. Cele dintâi cercetări propriu-zise despre băieși apar la începutul secolului al XX-lea și continuă doar sporadic până în anii 1990. S-au ocupat de
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
din fosta Iugoslavie în Germania, Austria, Franța, Spania, Portugalia, Italia și Cipru. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și băieșii au suferit persecuțiile la care au fost supuși romii în general. Sunt documentate execuții în masă săvârșite de ocupanții germani în Serbia, precum și de autoritățile Statului Independent Croația. În Serbia, unii cercetători au consemnat relatări conform cărora unii băieși deținuți în lagăre din Belgrad au scăpat cu viață fiind sfătuiți de deținuții evrei să se declare români, sau, în sate
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
(n. 18 decembrie 1987 - d. 24 martie 2015, Prads-Haute-Bléone, Franța) a fost un pilot german, care a lucrat pentru compania low-cost Germanwings. A fost copilotul Zborului 9525, care s-a prăbușit la 24 martie 2015 în Alpii francezi, soldându-se cu moartea tuturor celor 149 de persoane aflate la bord. Ancheta preliminară a autorităților franceze
Andreas Lubitz () [Corola-website/Science/333967_a_335296]
-
a lucrat pentru compania low-cost Germanwings. A fost copilotul Zborului 9525, care s-a prăbușit la 24 martie 2015 în Alpii francezi, soldându-se cu moartea tuturor celor 149 de persoane aflate la bord. Ancheta preliminară a autorităților franceze și germane a găsit indicii concludente că Lubitz ar fi provocat intenționat accidentul, pe fondul unor probleme psihice. a copilărit în Neuburg an der Donau (Bavaria) și în Montabaur (Renania-Palatinat). Mama lui este profesoară de pian, iar tatăl său om de afaceri
Andreas Lubitz () [Corola-website/Science/333967_a_335296]
-
limbile sârbă, română și turcă. S-a mutat de la Ineu la Bălgrad, intrând sub îndrumarea fratelui său mai mare, Sava Brancovici, după ce acesta a fost hirotonisit mitropolit al Ardealului în 1656. În această perioadă, Gheorghe a mai învățat limbile maghiară, germană, latină și slavonă. În 1663, tânărul Gheorghe Brancovici a intrat în slujba principelui Mihai Apafi, care avea nevoie de traducători pentru corespondența sa cu otomanii și tătarii. În luna aprilie a acelui an, a fost trimis într-o delegație care
Gheorghe Brancovici (cronicar) () [Corola-website/Science/333973_a_335302]
-
la pensie. Ca fost activist în Mișcarea național religioasă Mizrahi, a fost o vreme, numit fiind de către ministrul Hâim Moshe Shapira, responsabil pentru problemele emigrației evreiești la Ambasada Israelului la București. David Ghiladi stăpânea din copilărie limbile ebraică, idiș, maghiară, germană, română și cehă. El a tradus în ebraică poezii de Rainer Maria Rilke, (Cartea imaginilor), de Charles Baudelaire, poezii din romantismul francez, precum și din literatura maghiară. A scris cărți dedicate picturii, istoriei evreilor din Transilvania, precum și versuri. David Ghiladi a
David Ghiladi () [Corola-website/Science/333981_a_335310]
-
țării, denumită Irodalmi Jelen Könyvek. După trecerea în noul mileniu, publică o serie de volume de versuri, impunându-se în literatură și ca un prozator de prestigiu. Scrierile sale au fost traduse în numeroase limbi (printre altele în engleză, franceză, germană, română, rusă și poloneză). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1983, al Ligii Scriitorilor Maghiari din Ardeal (E-MIL), al Uniunii Scriitorilor din Ungaria. Drept recunoaștere a meritelor sale literare, în 2012 obține din partea statului maghiar premiul
Böszörményi Zoltán () [Corola-website/Science/333983_a_335312]
-
pe albumul sau "TOCA 128.0 FM" și la "12 Wives În Tehran" cu Serge Devant, care a fost lansat pe albumul sau, "Wanderer". Prima piesă lansată de Nadia în 2010 a fost „Try”, la care a colaborat cu producătorul german Schiller. Piesă a fost single-ul principal al albumului "Atemlos", iar videoclipul piesei a fost lansat pe YouTube în februarie 2010. În aprilie 2010, Ali a lansat „Fantasy”, al patrulea single de pe albumul "Embers". Fanii au ales ca piesa să
Nadia Ali () [Corola-website/Science/333971_a_335300]
-
Herbert "Hacki" Wimmer (n. 9 noiembrie 1944, Eupen, Belgia) este un fost fotbalist german care a jucat întreaga sa carieră la Borussia Mönchengladbach. În afară de câștigarea a cinci titluri de campion național și două Cupe UEFA cu Borussia Mönchengladbach, el a câștigat și Campionatul Mondial de Fotbal 1974 și Euro 1972 cu naționala Germaniei. și-
Herbert Wimmer () [Corola-website/Science/333984_a_335313]
-
muzicolog, fondatorul în 1897 a societății corale "Doina" , prima de acest fel în România dinainte de Primul Război Mondial. A fost director al Liceului „Traian” din Drobeta Turnu Severin, între anii 1892 -1901. Pentru activitatea sa, a fost deportat de autoritățile germane de ocupație din timpul Primului Război Mondial, în lagăre din România și Bulgaria. După absolvirea liceului a fost admis la Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București, pe care o frecventează între 1892-1894, la absolvire primind gradul de sublocotenent, în
Constantin Paulian () [Corola-website/Science/334007_a_335336]
-
Wilhelm „Willi” Zacharias (n. 7 martie 1914, Sibiu, Austro-Ungaria, d. 29 aprilie 2006, Graz, Austria) a fost un handbalist de etnie germană care a jucat pentru echipa națională a României. Zacharias a fost component al selecționatei în 11 jucători a României care s-a clasat pe locul al cincilea la Olimpiada din 1936, găzduită de Germania. El a jucat în două din
Wilhelm Zacharias () [Corola-website/Science/334017_a_335346]
-
conflagrație mondială. Operațiunea a fost executată de Royal Navy și comandourile britanice sub comanda Cartierele Generale ale operațiunilor combinate pe 28 martie 1942. Misiunea a vizat șantierul naval St Nazaire deoarece distrugerea docului uscat ar fi forțat vasele de război germane care aveau nevoie de reparații, (precum cuirasatul Tirpitz), să facă drumul spre apele teritoriale germane în loc să folosească un adăpost sigur pe malul Atlanticului. Un distrugător depășit moral, HMS Campbeltown, însoțit de 18 vase mai mici au traversat Canalul Mânecii spre Saint-Nazaire
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
Generale ale operațiunilor combinate pe 28 martie 1942. Misiunea a vizat șantierul naval St Nazaire deoarece distrugerea docului uscat ar fi forțat vasele de război germane care aveau nevoie de reparații, (precum cuirasatul Tirpitz), să facă drumul spre apele teritoriale germane în loc să folosească un adăpost sigur pe malul Atlanticului. Un distrugător depășit moral, HMS Campbeltown, însoțit de 18 vase mai mici au traversat Canalul Mânecii spre Saint-Nazaire de pe coasta Atlanticului. Ajuns în fața docului uscat Normandie, distrugătorul a fost condus să execute o
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]
-
și care a fost detonat cu întârziere în aceeași zi. Explozia a scos docul din funcțiune pentru restul războiului și pentru următorii cinci ani de pace. Membrii ai comandourilor britanice au debarcat pentru distrugerea instalațiilor și structurilor portuare. Artileria grea germană a scufundat, incendiat sau împiedicat deplasarea vedetelor destinate transportării soldaților britanici debarcați. Comandourile au fost obligați să lupte ca să își croiască drum spre interiorul teritoriului. Ei au fost obligați să se predea atunci când au fost încercuiți și și-au terminat
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]