64,222 matches
-
Press, Pennsylvania, 1993. 129 Julius Petersen, Generațiile literare (1930), traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013, p. 186. 130 Pentru o prezentare succintă a câtorva momente de reactualizare a temelor generaționale în cultura română, Gheorghe Perian, " Ideea de generație în teoria literară românească", în Petersen, Generațiile literare, pp. 5-66. 1 Cezar Bolliac, Excursiuni arheologice, ediție îngrijită de N. Georgescu, Floare Albastră, București, 2005, p. 83: "Piatra de care este vorba o avea un bulgar drept treaptă pe care se urca în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 47. 6 Ibidem, p. 45. 7 Constantin Negruzzi, Păcatele tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986, pp. 14-15. 8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
geniul poporului... Giudece ori cine, fără părtinire, sublimul unui tablou atât de măreț și hotărască. Dacă se poate, cât e de adâncă, cât e de bogată comoara poeziei românilor..." (V. Alecsandri, "Românii și poezia lor" (1849), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 433-469). Sau la Andrei Mureșanu: "Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a criticii literare românești, pp. 433-469). Sau la Andrei Mureșanu: "Genii din sânul poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românii, pp. 33-35. 53 Ibidem, p. 35. V. și Ion Breazu, "Michelet și folklorul românesc", în Anuarul Arhivei de Folclor, II (1933), pp. 181-193. 54 C.A. Rosetti, "Doine și lăcrimioare de Domnul V. Alecsandri" (1856), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 522-523. Rosetti citează fragmentul din Michelet, Légendes démocratiques du Nord. 55 Jules Michelet, Le Peuple, Hachette-Paulin, Paris, 1846 (în special capitolele "L'amitié", "De l'amour et du mariage", "De l'association", pp. 271-305
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion démocratique au XIXe siècle, Presses de l'Université Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Paris-Sorbonne, Paris, 2013. 23 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 276. 24 G. Asachi, "Omul literat" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 288. 25 Spinoza a devenit o referință a unei sociologii contemporane aflate în căutarea de noi instrumente pentru înțelegerea efectului de contagiune care organizează acțiunea indivizilor în societate. Apropierea de gândirea filosofului materialist îmi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îmi e mediată de lectura propusă de Yves Citton (în Yves Citton et Frédéric Lordon (dir.), Spinoza et les sciences sociales. De la puissance de la multitude à l'économie des affects, Amsterdam, Paris, 2008, pp. 120-136), în contextul unei reevaluari a teoriilor mimetismului social, unde Spinoza e pus în relație cu Gabriel Tarde. V. în acest sens dosarul dedicat de revista Multitudes, (nr. 7, decembrie 2001), web: http://www.multitudes.net/, consultat la 19.02.2016. 26 Spinoza, Etica, traducere Al. Posescu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Raisons d'Agir, Paris, 2011, pp. 10-31. 35 Marcel Mauss, "La Nation" (1920), în Œuvres, 3, Cohésion sociale et division de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, p. 603. 36 I. Heliade Rădulescu, "Despre autori" (1840), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 294; Asachi, "Omul literat", p. 286; G. Barițiu, "Cărți, cititori" (1843), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 320. 37 Vasilie Popp, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de la sociologie, Minuit, Paris, 1969, p. 603. 36 I. Heliade Rădulescu, "Despre autori" (1840), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 294; Asachi, "Omul literat", p. 286; G. Barițiu, "Cărți, cititori" (1843), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 320. 37 Vasilie Popp, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 111. 38
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995, p. 111. 38 Cezar Bolliac, "Către scriitorii noștri" (1844), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 339. 39 Nicolae Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul, ediție îngrijită de Andrei Rusu, Minerva, București, 1970, pp. 13-14. 40 Ibidem, p. 14. 41 Un comentariu al raportului dintre Bălcescu și Fichte, mai exact între
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 131. 94 Pop, Conspect, I, p. 122. 95 Ibidem, p. 113. 96 Ibidem, p.143. 97 Ibidem, p. 90. 98 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 300. 99 G. Sion, "Pleiada poeților români" (1861), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à l'époque romantique, Honoré Champion, Paris, 2007. 101 Despre imaginea de boem al lui H. Grandea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
p. 132. 127 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 507. 128 Ibidem, p. 512. 129 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 300. 130 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 104. 131 Pantazi Ghica, "Despre literatura țărei" (1860), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, pp. 553-563. 132 G. Sion, "Prefață", în D. Bolintineanu, Opere, I, Socec, București, 1872, p. VIII. 133 Odobescu, "V. Cârlova", p. 41. 134 Despre mitul lui Alecsandri și despre rezistența lui până la începutul secolului al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
2000] consideră, în esență, că malnutriția este un factor de risc numai atunci când se asociază cu inflamația și că, în acest caz, malnutriția reprezintă mai degrabă consecința inflamației și, de fapt, un simplu marker al complicațiilor cardiovasculare. în completarea acestei teorii, Kalantar-Zadeh și Kopple consideră că (1) relația malnutriție-inflamație poate fi biunivocă adică și malnutriția poate induce un răspuns inflamator și că (2) malnutriția este un factor predictiv independent de morbiditate și mortalitate. Ei susțin că nutriția adecvată poate corecta albuminemia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
săteni. Aceste dispozițiuni care dacă se aplicau cu strictețe, puteau să dea mari foloase sătenilor și să ridice într-un mod simțitor nivelul instrucției practice în teritoriu, ele însă au primit numai în parte aplicarea necesară și mai mult în ceea ce privește teoria". Cu toate acestea se socotea că ele au adus oarecare îmbunătățiri învățământului rural față de cum era înainte de această reformă. Legea nouă prevedea la art. 44 și 61 că în toate comunele urbane se va stabili câte una sau mai multe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
s-ar măsura după reacția pe care lectura operei lor o stârnește în publicul de azi. Dacă aceasta este entuziastă, actualitatea, adică perpetua tinerețe a clasicului, e asigurată. Dacă nu, nu... În ce mă privește, n-aș acorda atâta credit teoriilor receptării, renunțând la imanentismul valorii estetice. Să nu uităm că sunt poeți mari, dar ermetici, ori vizionari ale căror fantasme creatoare s-au lovit ca de un zid de percepția comună, de gustul nu îndeajuns de rafinat al contemporanilor. Aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
dincolo de înțelegerea unor evenimente, circumscrierea nemediată de lucrări a contextului catolic al perioadei. c. Consider un merit general al lucrării, tipul de analiză propus de dl. Ghercă: unul analitic, din care lipsesc entuziasmele gratuite, ipotezele și concluziile pripite. Apelul la teorie, din perspectivă metodologică, nu este în cazul lucrării domnului Ghercă un simplu mimetism; restituirea presei catolice din România primei jumătăți a secolului XX utilizează schema lui Jerzy Topolski, amendabilă, dar utilă, cu explicația descriptivă a publicațiilor catolice, explicația genetică (atunci când
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a concepției Bisericii asupra mijloacelor de comunicare socială, în perioada propusă spre cercetare. Deși la prima vedere se poate crea impresia dublării informației, am decis să structurăm în acest mod primele două subcapitole (adică să prezentăm inițial informațiile legate de teoria asupra mijloacelor de comunicare, adoptată de Biserică în perioada modernă, stadiul evoluției concepției asupra presei, modul în care ea s-a clădit și miza acesteia) înainte de a prezenta evoluția istorică referitoare la intervențiile pontificale asupra comunicării (unde inevitabil întâlnim completări
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra realităților temporale; în viața civilă, s-a exercitat în interiorul puterilor legislative, executive și judecătorești. Viziunea pontificală privea întreaga umanitate, nu doar popoarele catolice sau pe cei botezați catolic, extinzându-se la indivizi, familii, state 53. Reflexul ecleziologic al acestei teorii era următorul: Biserica în calitate de continuatoare a misiunii lui Cristos și instituită de acesta sub formă organică de "societate perfectă"54 reclama în "mod legitim independența față de puterea civilă și dreptul de a emite legi și îndemna credincioșii către acele sectoare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în revista Unirea de la Blaj492,. Auner a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura Tritonic, București, 2007. Arhip, Odette, Teoria argumentării. Retorica modernă: structuri și strategii argumentative în discursul juridic, politic și literar, Sedcom Libris, Iași, 2003. Bauer, Eddy, Espias, Enciclopedia del Espionaje, vol 8, Editura Idees&Editions, Paris, 1971. Bălan, Ioan, "Raporturile noastre diplomatice cu Vaticanul", în Cultura creștină
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4 Teorie opusă celei susținute de protestanți, care afirmau că Biserica era un collegium în interiorul statului (P. Granfield, "Nascita e declino della societas perfecta", în Concilium, nr. 18, 1982, pp. 955-964). 5 Șerban Turcuș, Sfântul scaun în relațiile internaționale. Între societatea perfectă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă[Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din ea. Iată așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
colectivă, Maurice Halbwachs Omul dezrădăcinat, Tzvetan Todorov Partea blestemată, Georges Bataille Prin țările unei utopii apuse. Pledoarie pentru Europa Centrală, Rose-Marie Lagrave Revelațiile morții, Lev Șestov Scrisoare despre Insule, Costache Olăreanu Semnele Timpului, Thomas Carlyle Suferința ca identitate, Esther Benbassa Teoria rîsului, Henri Bergson Unduire și moarte, Dan Botta Viața și moartea imaginii, Régis Debray În pregătire: Povestiri și nuvele, F.M.Dostoievski 1* Peste tot în prezentul volum, notele autorului vor fi numerotate cu cifre arabe, cele ale traducătorului cu cifră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]