534,793 matches
-
și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o Frâncu și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
și pe care a măritat-o cu un grec, Polihronie, i-a dat partea dinspre Plopul-Corbului. Fiindcă n-au avut copii, au ridicat un schit de maici, dăruindu-i moșia. Hârie a fost nemulțumit cu pământul care i l-a dat și, băgându-se peste Țuțcu, acesta l-a luat pe fugă și l-a ucis. Unde l-a îngropat a așezat o piatră, care-i și azi, și se cheamă PIATRA LUI HÂRIE. Acolo s-a găsit un iatagan, cu
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
apucat cu oștile către munți, gândind că i-a strâmtori, cumva, și să le tragă ungurilor un pui de bate, de să le meargă peticele. Și-au mers până ce-au ajuns la un boier mare, bogat și înțelept, căruia îi dăduse Ștefan multe moșii, pentru slujbele ce făcuse țării și lui Vodă. Dar boierul acesta, de o bucată de vreme, nu se prea înțelegea cu Vodă, ci mai pe lesne se înțelegea cu dușmanii lui Vodă. Cum a ajuns Peștiovici aici
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
bizuiau c-or fi viteji. Dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Cât s-a muncit, boierul, și cât s-a necăjit ca să-l celuiască pe Peștiovici, da nici că-l putea: până nu i-a dat bani de aur, de s-a prea îndestulat. Că nu degeaba zice românul: „banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
-l celuiască pe Peștiovici, da nici că-l putea: până nu i-a dat bani de aur, de s-a prea îndestulat. Că nu degeaba zice românul: „banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
de s-a prea îndestulat. Că nu degeaba zice românul: „banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de o parte și să deie boierului o clacă de secerat, căci cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
cele ce s-au zvonit nu-s adevăruri. Ostașii lui nu s-au pus de pricină, ba încă le părea bine la o samă, că i-a păzit Domnul de prădăciuni și câte stricăciuni și unde, măi tată, s-au dat flăcăii noștri la secerat, că precum știau să poarte cu ghibăcie pușca, așa știau să poarte și secera și plugul, căci acestea erau jucăria românului și uneltele de trai și vitejie. Boierul pe de altă parte, a luat puștile și
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Hatmanul, într-o vreme, își aruncă ochii în zarea dealului de către munți și când acolo ce să vadă? Ungurii veneau cât puteau în goana cailor asupra secerătorilor. Ostașii noștri, fără zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
zăbavă, iau puștile și fuga înaintea ungurilor, dar când să deie foc ... pace! iar ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ungurii pătuleau la pământ oastea moldovenească de te lua groaza. Nu multă vreme au trecut la mijloc și ungurii au împrăștiat pe moldoveni și s-au dat la prădat și jefuit până când s-au săturat și pe urmă s-au dat cu toții de petrecut, făcând chef și bucurie. Ștefan cel Mare a auzit de scârba asta și îndată a trimis alte oști și cu ajutorul lui Dumnezeu i-a bătut pe unguri, de numai hoituri de-ale lor erau pe unde secerase
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
Peștiovici a fost nechibzuit și lacom de aur, a poruncit, ca în fața lui, să-i toarne aur topit pe gât ca să se sature în veci și pururi de aur, dacă n-a vrut să se sature de vitejie, după cum îi dat românului.
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
ntrucâtva de interpretarea plină de culoare a lui Constantin Silvestri. Orchestra, un instrument prețios, extrem de flexibil și capabil de cele mai subtile nuanțe, l-a urmat perfect pe dirijor, artist rafinat și puternic totodată în lectura de o rară inventivitate dată „Tablourilor dintr-o expoziție” de Musorgski. În viziunea sa, tablourile s-au cristalizat în imagini sonore de o extremă diversitate luminate printr-o paletă coloristică surprinzătoare și cu un crescendo extrem de bine dozat (cum mai rar am auzit) până la finalul
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
o revistă de ținută, cu subiecte diverse ce acoperă întreg spectrul genurilor muzicale, de la cele ale muzicii sinfonice și de cameră, la cele ale muzicii ușoare și de jazz. Colaboratorii săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste singulare în peisajul publicisticii românești. Lăură
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
săi, în bună parte cronicari și muzicologi reputați, îi dau viață prin pertinenta opiniilor și dinamismul condeielor. Există însă și tineri în afirmare ce se șlefuiesc aici spre a deveni profesioniști. Nu în ultimul rând, bogăția ilustrației și calitatea graficii dau forță acestei reviste singulare în peisajul publicisticii românești. Lăură MANOLACHE
O revist? de ?inute by Laura Manolache () [Corola-other/Journalistic/83618_a_84943]
-
voinic, Să trăiască Măria- Sa Vodă. Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Dar Dumneavoastră cum mai trăiți? Toată laia i-au răspuns într-un glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
glas: - Cu bulibașa o ducem cum o ducem, dar cu jupân Pârcălabu nu ne-mpăcăm. - Dacă-i așa, faceți jalbă și-o dați la mine, ca s-o dau Măriei Sale, să vă facă dreptate. Țiganii fac îndată jalba și-o dau lui Șolcan. Când se-ntoarce Vodă acasă, Șolcan îi iese înainte și prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a bătut taica popa, la biserică. - De ce
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
ți-a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă, și l-a iertat de copilăria care-o făcuse, după cum l-a iertat
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
internaționale a crescut vertiginos în ultimul sfert de secol este deja o realitate, iar fenomenul, probabil, se înscrie pe aceeași pantă accelerată pe care se desfășoară întreaga viață a Planetei. După aproape 18 ani de la reînființare, Concursul internațional “George Enescu” dă semne vizibile de revenire la respectul de care s-a bucurat odinioară, constatare care se bazează pe numărul mare de participanți înscriși la cele trei secții și pe nivelul la care s-au prezentat competitorii. Pentru că domeniul viorii rămâne totuși
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
sclipitoare care te învăluiau, purtându-te spre înălțimi. Singurul regret la întâlnirea cu acest eminent dirijor, care totuși ne apasă, rămâne faptul că programele sale nu au abordat nici o pagină de Enescu. Miracolul întâlnirii cu polifonia enesciană i-ar fi dat cu certitudine fiori, iar miile de ascultători ce l-au ovaționat în picioare, fără menajamente, minute în șir, l-ar fi purtat pe Jansons «în paradis ». Viorel COSMA
Bavarezii lui Jansons ne-au tranSportat "?n paradis" by Viorel Cosma () [Corola-other/Journalistic/83546_a_84871]
-
întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară a Moldovei. D-apoi că ce au căutat au și găsit ei. Domnul Ștefan gata de luptă în toată clipeala, le-a dat o întâmpinare și o bună dimineață și o noapte bună, că era noaptea când i-a căsăpit, care au pomenit-o cât au trăit păgânii cei ce au mai scăpat teferi fugind în ruptul capului. Intrând Ștefan-Vodă cu curtenii lui
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]