56,840 matches
-
nord-vest și cele 2 dinspre sud-vest rămîn a fi confirmarea urgiilor îndurate de strămoșii cotiujenenilor. Pină nu demult ele aveau înălțimea de 1,5-2 m și diametrul de 15-20 m. Locurile acestea sînt numite de localnici Podul lui Manole și Cîmpul Bașin. Movilele acum se ară, dispărînd cu încetul. Si e păcat, deoarece ele sînt argumente vii despre fostele invazii. O sursă veche, în care întîlnim denumirea Cotiujeni, este un document de la Iași din 15 apr. 1603, semnat de voievodul Ieremia
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
Populația comunității la 1 ianuarie 2000 era de 4480 locuitori. Numărul gospodăriilor individuale este de 1285. Localitatea este parțial gazificată (47%). Stema localității Crihana Veche se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în două părți. În dreapta, în câmp roșu, se află două cârlibane (toiege păstorești) încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur. În partea stângă, în câmp albastru, se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
se află trei pești. Scutul este timbrat de o coroană murală cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Împărțirea scutului în două semnifică unirea vechii așezări Crihana și a noii vetre Vâlcova, prima remarcându-se din vechime prin stăpânirea de câmpuri și pășuni întinse, iar a doua fiind un cătun de pescari situat pe malul bălților. Cele două cârlibane încrucișate, ambele având mânerele tradiționale în chip de stindard dacic: capul de lup și coada de balaur, semnifică atât una dintre ocupațiile
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
baltă), Motranul (baltă), Prut (râu), Surda (baltă) Râpi: Râpa Bulucului, Râpa de la Chilatu Repere: De vale, În deal, La conacul lui Manolescu, La curte, La șușă (La șosea), La șușmé (La cișmea), Șleahul Mănții, Șleahul Pelineiului Alte microtoponime: Fântâna de câmp, Hățașul (drumul ce marca vechea limită a satului până în 1921), Movila lui Gologan (tumul vechi), Movila Săpată (tumul vechi), Pachetul cu Chir (teren înțelenit între patru drumuri), Stejarul, Tișcana (digul de separare a Bălții Crihanei de Balta Mănții) alternanța F
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
1930, în comună au fost atestați 1200 de locuitori, dintre care 1100 români, 50 ruși și 50 țigani. În 1935 își începe activitatea biblioteca de carte românească și căminul cultural. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial au căzut pe câmpurile de luptă 101 bărbați. În anul 1956 este înființată școala medie, pe baza uneia din cele 2 școli de 8 ani, primul director fiind Petru Alexandrovici. În ambele școli 84 de pedagogi instruiau 763 de elevi. În 1961 biserica este
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
din arbuști se întânesc în special mecieșul și alunul, iar din plante, ghiocelul, toporașul, brândușa, romanița, și altele, în pădurile de pini se găsesc pe sezoane ciupercile, iar fauna este caracterizată prin prezența veverițelor, căprioarei, bursucului, vulpelor, cârtiților, iepurilor de câmp, bufnițelor, cocostârcului alb și alte specii. Satul Zăicana a fost pentru prima dată atestat documentar în iunie 1501, într-un hrisov emis de domnul Țării Moldove Ștefan cel Mare în care se spune, că întărește panului Iancovici spătarul, fiul boierului
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
de Suceava, votcina tatălui său, satul Ișnovăț, iar apoi sunt descrise hotarele acestei moșii și se spune: „"Iar hotarul începe pe vechiul hotar din primul hotar din veac folosit, hotarul care pe deal la vale la Zahaicani...tot prin mijlocul câmpului, trece spre unde este piatră de hotar, despărțitoare de votcina Grușova și de Valuani și de Zahaicani...și trece prin marginea Zahaicanilor...”" Satul Zăicana are incluse în registru monumentelor ocrotite de stat, următoarele obiective: Satul Zăicana este o adevărată comoară
Zăicana, Criuleni () [Corola-website/Science/305158_a_306487]
-
Izbiște este o localitate-centru de comună în Raionul Criuleni, Republica Moldova. Legenda provenienței denumirii: Se spune ca demult tare mai mulți țărani erau în căutare de apă fiind secetă mare în țară. Trecând peste câmpurile actualei localități Izbiște au descoperit mai multe izvoare cu apă limpede că lacrima. Bucuroși oamenii au umplut butoaiele cu apă și au făcut cale întoarsă, însă cum izvoarele erau într-o vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
o vale, numită azi "La Izvoare", boilor care cărau butoaiele le venea greu să ridice dealul și oamenii îi îndemnau zicând "Dii boilor! Izbește-te apă!". După un timp țăranii au revenit în acea localitate pentru că au observat că erau câmpuri mănoase și apa multă. Și-au construit căsuțe din lemn (din rusă Izba) și au rămas să locuiască acolo. Nu se știe exact de la ce provine denumirea de Izbiste sau de la vorbele oamenilor "Izbeste-te apă!" sau de la cuvântul rusesc
Izbiște, Criuleni () [Corola-website/Science/305154_a_306483]
-
22 iunie 1941 încep luptele pentru eliberarea Basarabiei și la 10 iulie comuna este eliberată. În toamna anului 1941 administrația românească realizează un recensământ și înregistrează 4151 persoane și 1061 clădiri. Din înrolații baraboieni în armata sovietică au rămas pe câmpurile de luptă ale Europei 130 de persoane, ale căror nume sunt gravate pe lespezile de granit ale monumentului din centrul satului și pe cel ridicat de curând în curtea bisericii. În 1944 U.R.S.S. reinstaurează regimul sovietic de ocupație. Fiind
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
Logan Axentie. În același an ci mai mari proprietari de moșii sunt Popovici Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici Șt. Pitchis (110 ha). În perioada sovietică în Răuțel se afla o brigadă de câmp, ferme de păsări, de vite, de porcine ale colhozului „Prietenia” (cu sediul la Pîrlița, Fălești). În sat funcționa o școală medie, club cu instalație de cinematograf, bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, magazine, creșă, grădiniță. În 1995
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
germane. Satele Țipala, Bălțați și Budăi, fondate de voievozii Moldovei, mazili și răzeși, își deapănă existența din adâncul secolelor, trecând prin războaie, epidemii și calamitați naturale. În 1940 au căzut jertfă invaziei sovietice. În primul război mondial au decedat pe câmpul de luptă 24 bărbați din Țipala, potopul de foc din 1941-1945 a mistuit 54 de băștinași mobilizați pe front. Teribilă a fost și foametea din 1946-1947. Apoi au urmat deportările staliniste, din comuna Țipala au fost mânați la pierzanie siberiană
Țipala, Ialoveni () [Corola-website/Science/305186_a_306515]
-
de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
la 4 octombrie 1914, pe front a fost grav rănit soldtul Grigore Manoli , original din Rublenita .S-au întors invalizi acasă Petru Desan, Leontie Ursachi,Alexei Chirosca, Ion Ioniță și Grigore Manoli.Iar 15 feciori ai Rublenitei au căzut pe cîmpul de luptă. Reforma agrara basarabeana a avut un efect benefic și pentru locuitori satului Rublenita: 334 locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 800ha de pămînt. La 29 martie 1923 s-a înființat cooperative Agricolă “ Dacia”, compusă din 40 de
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
jandarm-sergent Ion Banu. La 18 martie 1944 Armata a 52-a sovietică a ajuns cu forțele sale principale la rîul Nistru, spre sfirsitu zilei a cucerit satele Curesnita, Septelici și Rublenita. Peste o 100 dintre bărbații Rublenitei au căzut pe cîmpul de luptă numele lor fiind scrise în “Cartea Memoriei”. Cinstindu-le memoria , consătenii le-au ridicat un monument în centru satului . La 5 aprilie 1947 au fost arestați 14 conducători și membrii activi ai ONB ”Arcași lui Ștefan” , inclusiv Condrat
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
de telefoane”, însă timp de un an foarte mulți s-au conectat și la telefonie prin radio. Apariția unei noi cărți de telefoane se preconizează în 2008; ea va include toate numerele de telefon, inclusiv și cele prin radio. În câmpul muncii se află aproximativ 300 persoane, iar șomeri (înregistrați la birja muncii) sunt 15. Satul Costuleni - Localitati in raza de 10 km: 3 km - distanța directă pînă la Satul Șicovăț din Raionul Ungheni - vezi pe harta 5 km - distanța directă
Costuleni, Ungheni () [Corola-website/Science/305221_a_306550]
-
tras asupra ostașilor noștri." Către anul 1990 populația satului Mateuți constituia circa 2600 oameni, activa școala medie cu circa 450 elevi, grădinița cu circa 125 copii, era casa de cultură și sala sportivă nou construite. Populația satului era cuprinsă în cîmpul muncii în colhoz, o bună parte fiind angajată la întreprinderile industriale din or.Rîbnița, Rezina, calea ferată. În prezent în sat locuiesc aproximativ 2200 oameni, în școală sunt 240 elevi, la grădiniță - 80 copii. Satul e conectat la traseul de
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Ilie", sfințită în anul 1923 la 23 iulie de către arhiepiscopul Gurie. În anul 1922 cu ocazia reformei agrare 71 de țărani nevoiași au fost împroprietăriți cu 211 ha de pământ. Între Otac și Nistru până în anii 50 au fost păduri, câmpuri cu harbuji (pepeni verzi) și grâne. În anul 1933 Otacul avea 581 de locuitori, iar școala primară era frecventată de 156 de elevi. Profesori: Grogore Pleșca (n.1910) și Parascovia Siminel (n.1902). În anul 1940 Otacul avea 783 de
Otac, Rezina () [Corola-website/Science/305238_a_306567]
-
ș.a. Vara și toamna țăranii se alimentau, în special, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă și primăvară făceau rezerve de cartofi, morcovi, leguminoase, ceapă, diverse murături, brînză de oi, slănină. În perioada lucrărilor pămîntului, țăranii mîncau direct în cîmp, luînd cu sine la deal pîine, brînză, slănină, ceapă, carne și chiar mîncare caldă. Întorcîndu-se seara mîncau de asemenea bucate calde: mămăligă, borș, supă, diverse bucate din cartofi, carne, paste făinoase de casă (tocmagi), legume murate, lactate. Caracterul alimentației era
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și grea. Pîinea din făină de grîu era considerată de țărani un lux și era pregătită și consumată numai cu ocazia anumitor sărbători. Din vremuri străvechi, pîinea se cocea de obicei sîmbăta. În acea zi gospodina nu se ducea în cîmp, rămînînd acasă pentru a coace pîine și a spăla rufele. Se credea că atunci cînd femeia coace pîine, ea nu trerbuie să fie supărată de nimeni, altfel pîinea ori nu dospește, ori nu se coace bine, ori nu va fi
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
În regiunea Tomsk din Siberia au fost deportați ca fiind ”chiaburi” pentru sistemul sovietic 20 de oameni. Cei 9 ani teribili ,de război(1941-1945) de foamete (1946-1947) și deportări (1949,1951) au tăiat necruțător din populația din Dărcăuți,numai de pe cîmpul de luptă n-au revenit la casele lor 37 de bărbați. După al doilea război mondial aici s-a produs colectivizarea forțată s gospodăriei țărănești. S-a organizat colhozul ”Malenkov”,care ulterior a purtat denumirea ” Pentru pace” și ”Avrora”. Au
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
Deoarece formula 55 este independentă de timp, soluțiile sunt numite stări staționare. Superpoziția valorilor staționare ale energiei schimbă proprietățile lor în acord cu fazele relative dintre nivelele energetice. Ecuația Schrödinger neliniară este o ecuație diferențială cu derivate partiale de forma: pentru câmpul complex formula 57. Această ecuație derivă din hamiltonianul: cu parantezele lui Poisson: Este de notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
cu fazele relative dintre nivelele energetice. Ecuația Schrödinger neliniară este o ecuație diferențială cu derivate partiale de forma: pentru câmpul complex formula 57. Această ecuație derivă din hamiltonianul: cu parantezele lui Poisson: Este de notat faptul că aceasta este ecuația unui câmp clasic, care spre deosebire de omologul său liniar, niciodată nu va descrie evolutia în timp a unui stari cuantice. Ecuația lui Schrödinger descrie evoluția în timp a unei stări cuantice și trebuie să determine starea viitoare a unui sistem placând de la starea
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]