55,283 matches
-
(n. 19 aprilie 1954, Șirnea, județul Brașov- d. 5 noiembrie 1999) a fost un critic literar, eseist și cronicar literar român, reprezentant al generației optzeciste. s-a născut în localitatea brăneană Șirnea, la 19 aprilie 1954. Pleacă din satul natal la Brașov, unde absolvă Liceul „Andrei Șaguna”. Între 1974-1978 urmează cursurile "Facultății de Filologie" la
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
A făcut și gazetărie, deopotrivă culturală și politică, lucrând în redacțiile mai multor periodice. Radu G. Țeposu a murit într-un accident de mașină la vârsta de doar 45 de ani, la 5 noiembrie 1999. Țeposu se autodefinea drept un critic matur; a publicat peste 2.500 de articole literare, culturale, sociale, precum și trei volume de autor:
Radu G. Țeposu () [Corola-website/Science/297603_a_298932]
-
Ioan (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006. Este fiul Sultanei (n. Moise) și al lui Dragomir Simion, moșneni având o ascendență ardelenească. A
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
despre " Caietele Eminescu" în revista „Tribuna” (1958). A început să colaboreze frecvent la revistele „Gazeta literară”, „Contemporanul” și „Viața românească”. Din 1968 a colaborat săptămânal la „România literară” și din 1991, la „Literatorul”. Din 1983 este redactor al revistei „Caiete critice”, revistă de critică și teorie literară, iar din 1990, director al publicației. În 1993 a devenit membru al Academiei Române. În anul 1998 a fost ales președinte al Academiei Române. Doctor Honoris Causa al universităților din Iași, Galați, Târgoviște, Arad și al
Eugen Simion () [Corola-website/Science/297614_a_298943]
-
cât mai discret, având puțini prieteni. În 1998, a publicat un volum retrospectiv al carierei din România, intitulat " Nebunie și lumină". Autorul locuia în Iași, România, unde preda la universitate și era secretar al Uniunii Scriitorilor. Este prezent în: Referințe critice se găsesc de asemenea și în Petre Anghel, '', "Comunicare transculturală", București, Editura Cartea Românească, 2003 Interviuri
Mihai Ursachi () [Corola-website/Science/297601_a_298930]
-
(n. 26 ianuarie 1925, Cluj - d. 20 august 2014, Nice) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român. S-a născut ca fiu al lui Gheorghe Balotă, avocat, originar din Banat, și al Adelinei (n. Dragoman). Urmează Liceul „Gheorghe Barițiu” din Cluj (1935-1940) și Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu (1941-1943). Licențiat al Facultății
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
altele, potrivit unor comentatori tendențioși, Securitatea i-ar fi încredințat misiunea de a interveni pe lînga Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Nicolae Constantin Munteanu și ceilalți, de manieră a îi determina să-și atenueze discursul și a-l face mai puțin critic la adresa realităților românești. Solicită și obține în 1987 azil politic în Franța. În 1990, devine cetățean francez. Revine periodic în România, susținând cursuri de literatură comparată în calitate de profesor invitat la universitățile din Cluj și București. În 2003, Universitatea „Babeș-Bolyai” din
Nicolae Balotă () [Corola-website/Science/297602_a_298931]
-
(n. 28 august 1944, Slatina - d. 4 decembrie 2009, București) a fost un poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. s-a născut la 28 august 1944, în Slatina, având ca părinți pe Mincu Duță și Voica Anica. Colaborator la toate revistele literare din țară, deținând rubrică permanentă la "Amfiteatru" (Confruntări critice), "Luceafărul
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
poet, critic literar, istoric literar, semiolog și eseist român. s-a născut la 28 august 1944, în Slatina, având ca părinți pe Mincu Duță și Voica Anica. Colaborator la toate revistele literare din țară, deținând rubrică permanentă la "Amfiteatru" (Confruntări critice), "Luceafărul" (Semn), "România literară" (Poezia tânără), "Viața românească" (Intermezzo), "Paradigmă" (editorial), "Ziua literară" (cronică literară), "Tomis" (Repere), "Contemporanul -Ideea europeană" (Intermezzo), etc. A avut rubrică săptâmânală permanentă («Accente») în pagina culturală a ziarului „Cotidianul” (1999-2004). De asemenea, colaborator la unele
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
tinerii autori), actualmente premiul literar „Marin Mincu”. Debut: cu critică în "Gazeta literară" (articolul „Stilul criticii”, 30 aprilie 1964) și cu poezii în revistă "Amfiteatru" (aprilie 1966). Debut editorial: în poezie cu vol. "Cumpănă" (Editură pentru literatură, 1968); în critică: "Critice" (Editură pentru literatură, 1969); în român: "Intermezzo" ( Editură Albatros, 1984). Marin Mincu a decedat la Spitalul Elias din București în dimineața zilei de 4 decembrie 2009 în urma unui anevrism cerebral survenit la Televiziune și este înmormântat la Cimitirul Bellu din
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
revăzuta, cu o postfața de Bogdan Alexandru Stănescu, Polirom, Iași, 2007); "Intermezzo ÎI", Cartea românească, 1989; "Intermezzo III", cu o postfața de Octavian Soviany, Albatros, 2002; "Intermezzo IV, jurnalul florentin", Pontica, Constantă, 1997; "Jurnalul lui Dracula", rescriere, cu unele referințe critice apărute în Italia (Cesare Segre, Piero Bigongiari, Sergio Givone, D’Arco Silvio Avalle, Lucio Klobas, Giuseppe Pontiggia, Renato Minore, Alfredo Giuliani, Paolo Fabrizio Iacuzzi, Ernestina Pelegrini) și două interviuri cu Ioan Buduca și Cristian Teodorescu, Polirom, Iași, 2004; "Moartea la
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Alfredo Giuliani, Paolo Fabrizio Iacuzzi, Ernestina Pelegrini) și două interviuri cu Ioan Buduca și Cristian Teodorescu, Polirom, Iași, 2004; "Moartea la Tomis. Jurnalul lui Ovidiu", rescriere, cu un preambul al autorului („Cum am devenit romancier italian”) și cu unele referințe critice apărute în Italia (Roberto Carifi, Giuseppe Cassieri, Dario Fertilio, Francesco Specchia, Giancarlo Caprettini, Luciano Morandini), Polirom, Iași, 2005. "Critice", E.P.L., 1969; "Critice ÎI", Cartea românească, 1971; "Poezie și generație", Eminescu, 1975; "Ion Barbu comentat", Albatros, 1975, ediția a II-a
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Jurnalul lui Ovidiu", rescriere, cu un preambul al autorului („Cum am devenit romancier italian”) și cu unele referințe critice apărute în Italia (Roberto Carifi, Giuseppe Cassieri, Dario Fertilio, Francesco Specchia, Giancarlo Caprettini, Luciano Morandini), Polirom, Iași, 2005. "Critice", E.P.L., 1969; "Critice ÎI", Cartea românească, 1971; "Poezie și generație", Eminescu, 1975; "Ion Barbu comentat", Albatros, 1975, ediția a II-a, în colecția „Clasici români interpretați” a editurii Pontica, 1995; "Repere", Cartea românească, 1977; "„Luceafărul”" comentat, Albatros, 1978; ediția a II-a în
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia lui Dante", în
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica, 2007, "Cvasitratat de/despre literatura", Ed. Paralelă 45, 2009. Postum: Vol. Polemos, Ed. Compania, 2011. D’Arco Silvio Avalle, "Modele semiologice în Comedia lui Dante", în colaborare cu Ștefania Mincu, Univers
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Rotiroti, Udine, Campanotto editore, 1997; Mihai Eminescu, "La mia ombra e altri racconti", a cură di..., colecția Bibliotecă Universale Rizzoli, Milano, 2000. Volume de poezie: "În agguato" (în limba italiană, traducere de Alfredo Giuliani și Marin Mincu, cu o notă critică de Mario Luzi, editura Vanni Scheiwiller, milano, 1986); "Lazni traktat o jagnjetu" (în limba sârbă traducere de Maria Mutici și Miljurko Vukadinovici, editura Oktoih, Podgorica, 1999); "Drehung" (în limba germană, traducere de Christian W. Schenk, editura Dionysos, Kastellaun, 2002); Îl
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de la poesie D’Amay, 2003). Studii monografice: George Popescu, "Marin Mincu. Eseu despre autenticitatea scriiturii", editura Eminescu, 2000, 266p.; Octavian Soviany, "Experiment și angajare ontologica, eseu despre opera lui Marin Mincu," editură Gramar, București, 2002, 471 p.; (Cu o bibliografie critică exhaustiva, cuprinzând circa 500 de trimiteri bibliografice dintre care circa 400 în România iar restul în Italia). În volume (selectiv): Ștefan Augustin Doinaș, "Lampă lui Diogene", Eminescu, 1970; Gheorghe Grigurcu, "Idei și forme critice", Cartea Românească, 1973; Dan Culcer, "Citind
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
2002, 471 p.; (Cu o bibliografie critică exhaustiva, cuprinzând circa 500 de trimiteri bibliografice dintre care circa 400 în România iar restul în Italia). În volume (selectiv): Ștefan Augustin Doinaș, "Lampă lui Diogene", Eminescu, 1970; Gheorghe Grigurcu, "Idei și forme critice", Cartea Românească, 1973; Dan Culcer, "Citind sau trăind literatura", Dacia, 1976; Ion Negoițescu, "Alte însemnări critice", Cartea Românească, 1980; Mircea Zaciu, "Lancea lui Ahile", Dacia, 1980; Mihai Dinu Gheorghiu, "Reflexe condiționate", Junimea, 1983; Lucian Raicu, "Fragmente de timp", Cartea Românească
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
circa 400 în România iar restul în Italia). În volume (selectiv): Ștefan Augustin Doinaș, "Lampă lui Diogene", Eminescu, 1970; Gheorghe Grigurcu, "Idei și forme critice", Cartea Românească, 1973; Dan Culcer, "Citind sau trăind literatura", Dacia, 1976; Ion Negoițescu, "Alte însemnări critice", Cartea Românească, 1980; Mircea Zaciu, "Lancea lui Ahile", Dacia, 1980; Mihai Dinu Gheorghiu, "Reflexe condiționate", Junimea, 1983; Lucian Raicu, "Fragmente de timp", Cartea Românească, 1984; Paolo Fabrizio Iacuzzi, "Dizionario degli autori", Bompiani, 1987; Romul Munteanu, "Jurnal de cărți", vol. 5
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Românească, 1984; Paolo Fabrizio Iacuzzi, "Dizionario degli autori", Bompiani, 1987; Romul Munteanu, "Jurnal de cărți", vol. 5, 7, Libra, 1994, 1998; Laurențiu Ulici, "Literatura română contemporană", Albatros, 1995; Cornel Moraru, "Obsesia credibilității", Editura Didactica, 1996; Constantin Cubleșan, "Eminescu în perspectiva critică", editura Cogito, 1997; Mircea A. Diaconu, "Fetele poeziei", Junimea, 1999; Gabriel Dimisianu, "Lumea criticului", Editura Fundației Culturale Române, 2000; Gheorghe Grigurcu, "Poezie română contemporană", ÎI, editura Convorbiri literare, 2000; Nicolae Manolescu, "Lista lui Manolescu", III, Aula, 2001; Cornel Moraru în
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
cărți", vol. 5, 7, Libra, 1994, 1998; Laurențiu Ulici, "Literatura română contemporană", Albatros, 1995; Cornel Moraru, "Obsesia credibilității", Editura Didactica, 1996; Constantin Cubleșan, "Eminescu în perspectiva critică", editura Cogito, 1997; Mircea A. Diaconu, "Fetele poeziei", Junimea, 1999; Gabriel Dimisianu, "Lumea criticului", Editura Fundației Culturale Române, 2000; Gheorghe Grigurcu, "Poezie română contemporană", ÎI, editura Convorbiri literare, 2000; Nicolae Manolescu, "Lista lui Manolescu", III, Aula, 2001; Cornel Moraru în "Dicționarul esențial al scriitorilor români", Albatros, 2002; Florin Mihăilescu, "De la proletcultism la postmodernism", editura
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
români", Albatros, 2002; Florin Mihăilescu, "De la proletcultism la postmodernism", editura Pontica, 2002; Radu Voinescu, "Printre primejdiile criticii", Fundația culturală Paradigmă, 2004; Ștefan Borbély, "Existența diafana", Ed. Ideea europeană, 2011. În România: Nicolae Manolescu, "Cumpănă", „Contemporanul”, 14, 1969; Ov. S. Crohmălniceanu, "Critice", „România literară”, 9, 1970; Ilie Constantin, "Calea robilor", „România literară”, 52, 1970; Mircea Iorgulescu, "Critice ÎI", „România literară”, 44, 1971; Marian Popa, "Critice ÎI," „Săptămâna”, 52, 1971; Daniel Dumitru, "Eterica noapte", „Convorbiri literare”, 1, 1973; Cornel Ungureanu, "Legile meseriei" ("Văile
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
primejdiile criticii", Fundația culturală Paradigmă, 2004; Ștefan Borbély, "Existența diafana", Ed. Ideea europeană, 2011. În România: Nicolae Manolescu, "Cumpănă", „Contemporanul”, 14, 1969; Ov. S. Crohmălniceanu, "Critice", „România literară”, 9, 1970; Ilie Constantin, "Calea robilor", „România literară”, 52, 1970; Mircea Iorgulescu, "Critice ÎI", „România literară”, 44, 1971; Marian Popa, "Critice ÎI," „Săptămâna”, 52, 1971; Daniel Dumitru, "Eterica noapte", „Convorbiri literare”, 1, 1973; Cornel Ungureanu, "Legile meseriei" ("Văile vegherii"), „Orizont”, 12, 1975; Al. Dobrescu, "Poezie și generație", „Convorbiri literare”, 11, 1975; M. Nițescu
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Existența diafana", Ed. Ideea europeană, 2011. În România: Nicolae Manolescu, "Cumpănă", „Contemporanul”, 14, 1969; Ov. S. Crohmălniceanu, "Critice", „România literară”, 9, 1970; Ilie Constantin, "Calea robilor", „România literară”, 52, 1970; Mircea Iorgulescu, "Critice ÎI", „România literară”, 44, 1971; Marian Popa, "Critice ÎI," „Săptămâna”, 52, 1971; Daniel Dumitru, "Eterica noapte", „Convorbiri literare”, 1, 1973; Cornel Ungureanu, "Legile meseriei" ("Văile vegherii"), „Orizont”, 12, 1975; Al. Dobrescu, "Poezie și generație", „Convorbiri literare”, 11, 1975; M. Nițescu, "Ion Barbu comentat", „Viața românească”, 6, 1975; Mircea
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
Toma Pavel (n. 1941, București) este un critic literar și un profesor de literatură engleză de origine română. Pe numele lui românesc Toma Pavel s-a născut la București în 1941, si este fiul unui cunoscut avocat și al Ameliei Pavel, istoric de artă. Absolvă strălucit Facultatea de
Thomas Pavel () [Corola-website/Science/297618_a_298947]