54,445 matches
-
definiție decorativă în arta sa, așa cum remarcă și Serafina Bruckner: Într-adevăr, încă din epoca țigăncilor și a contemplativilor, întâlnim figuri realizate dintr-un amestec de elemente ale artei hinduso-egiptene și a celei bizantine, cu evocări ale picturii alexandrine. Sub influența acestei picturi, ea ajunge la stilizarea draperiilor cu pliuri lungi, încadrate de linii luminoase, făcând eforturi pentru a realiza o armonie ce pare să sfideze anumite teorii estetice"462. Povestea se construiește în interiorul picturii fără un suport livresc, titlul fiind
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trei femei ca mister al nunții spirituale, o unio mistica. Acest grup răspunde euritmiilor simbolice pe care le evoca Hodler. Fie taina nunții se răsfrânge asupra acestui grup, fie că el o indică exemplar. Este posibilă în acest caz o influență directă a picturii lui Boticelli, în special cea a cunoscutului tablou, Nașterea lui Venus, tablou pe care A.E. Baconsky îl analizează cu acribie. "Grupul celor trei Grații efectuează o elegantă figură de balet, Flora acoperită de ghirlande înaintează cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o scară, în lateral, coboară o serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs și gestualitate. Acest grup instabil generează dinamismul scenei, dublat de o intemperanță dramatizată atent, dar și o arhitectură secretă. Se poate observa aici influența prerafaeliților și chiar o posibilă influență directă a picturii lui Edward Burne-Jones cu tabloul, Scările de aur (1876-1880), cum remarcă Edward Lucie-Smith, unde "spațiul este anormal comprimat"464. În treacăt fie spus, aceeași pictură a lui Burne-Jones exercita o fascinație
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
serie de personaje care în mod vădit sunt relaționate prin discurs și gestualitate. Acest grup instabil generează dinamismul scenei, dublat de o intemperanță dramatizată atent, dar și o arhitectură secretă. Se poate observa aici influența prerafaeliților și chiar o posibilă influență directă a picturii lui Edward Burne-Jones cu tabloul, Scările de aur (1876-1880), cum remarcă Edward Lucie-Smith, unde "spațiul este anormal comprimat"464. În treacăt fie spus, aceeași pictură a lui Burne-Jones exercita o fascinație puternică și asupra simboliștilor polonezi, Feliks
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exercita o fascinație puternică și asupra simboliștilor polonezi, Feliks Jasiński realizând o gravură după ea, marcând astfel "afinitatea între cele două temperamente exprimate printr-un împărtășit rafinament al liniei"465. În opinia criticului, în tabloul lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că acestea se constituie într-un ansamblu armonic intenționat, sincronizându-și mișcările ca într-un spectacol de balet. Observația lui Edward Lucie- Smith merită luată în considerare și pentru felul în care se stabilesc filiațiile unui model. Dincolo de identificarea unor influențe directe prin intermediul unor opere sau expoziții care să medieze relația unui pictor cu un altul, putem vorbi de echivalente estetice în măsura în care circulația unei modalități de a picta devine tot mai răspândită. "Acest ultim tablou permite atragerea atenției asupra paternității lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
topos luând în considerare și una dintre realizările sale exemplare pentru mentalitatea renascentistă, pictura cu același titlu a lui Tițian, Amor Sacru Amor Profan (Galeria Borghese, Roma), în care frontiera dintre Venus Coelestis și Venus Vulgaris poate fi ușor traversată. Influența tabloului lui Tițian este mai mult decât evidentă, el furnizează tema și modalitatea ei de tratare și, până la un anumit punct, chiar de interpretare. Nici Cecilia Cuțescu-Storck nu privilegiază un examen moral intransigent; cele două ipostaze apar mai degrabă reunite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se interesează mai mult de arta decorativă în ulei și pastel, iar în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A. Clavel. Perioada dintre 1913 până în 1916 ar sta sub semnul influenței lui Gauguin. Există la Cecilia Cuțescu-Storck trei modalități de a se sustrage anecdoticului și planului realității. Prima constă în hieratismul figurilor, reluat de-a lungul unor variațiuni, hieratism care extrage aceste personaje din planul real, situându-le într-un timp
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu tot ceea ce se află în jur, așa cum vedem la statuile khmere ale lui Budha, sau la divinitățile hinduse. Acestă mică platformă poate simboliza și pământul, Geea, Terra Matter. Atitudinea lor respiră spiritualitate, iar Serrafina Brukner vede aici și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de pe o poziție tare caracterul superficial, de modă, al orientărilor simboliste în pictura românească, în raport cu pictura serioasă a impresioniștilor -, ci o vârstă, o etapă traversată spre noi formule, dar cu un sens particular, nicidecum diminutival, peiorativ. Într-o mare măsură, influența literaturii și a muzicii își spune cuvântul, și despărțirea de simbolism sau decadentism poate fi urmărită și la nivelul literaturii, în cazul, spre exemplu, al lui Guillaume Apollinaire, Jules Laforgue sau Adrian Maniu prin metamorfozele pe care le suportă tema
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Theodor Enescu, acest eclectism nu este în măsură să direcționeze, să educe gustul publicului, dar creează o masă critică favorabilă receptării artei noi și încurajează explorarea unor noi direcții în pictură: Jugendstil-ul, Art-Nouveau-ul, simbolismul, impresionismul, pointilismul etc. "De o influență eficientă a Expoziției artiștilor independenți asupra gustului public nu poate fi vorba, desigur și datorită faptului că nu afirma o doctrină artistică particulară, că nu constituia o revoluție artistică, ci mai curând o revoltă în numele unor principii libertare"487. Cum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
lucrări de artă decorativă. Dacă Petre Oprea este reținut din considerente politice, Constantin Prodan sugerează un rol mult mai pronunțat al reginei în economia simbolică și simbolistă a noii societăți artistice, "(...) dar artistul, personalitatea care a avut cea mai mare influență asupra destinelor Tinerimei, a fost A.S. Regală principesa Maria, patroana societăței, care nu s-a mulțumit să inspire cu ideologia simbolisto-bizantină, de care era impregnată și să creeze mediul propice creațiunilor de artă, dar a și contribuit personal cu studii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexandru Bogdan-Pitești, cel în jurul căruia se organizează mișcarea artistică de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea până la Primul Război Mondial, propune o dublă deschidere: 1.) a pictorilor români către arta contemporană occidentală, lăsând să pătrundă influențele artistice cele mai diverse, fără o filtrare a lor prealabilă și 2.) a formării unei arte românești cu propriile mărci identitare și popularizarea ei în Occident. Deși nu are aceeași anvergură teoretică și capacitate de a sistematiza, demersul lui Alexandru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Champollion. Un simbolism care provine din cel mai pur academism este caracteristic pentru o bună parte dintre pictorii români, precum Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu. Etienne Azambre este ilustrativ pentru un anumit tip de simbolism pe filiera tematicii religioase cu influențe prerafaelite, precum în Fecioara cu crini (1893). Dacă pe Azambre, Seon și Luce, Bogdan-Pitești îi cunoștea prin intermediul saloanelor rozacruceene ale lui Péladan, Rochegrosse expunea constant la saloanele din Paris între 1883 și 1901, iar Bogdan-Pitești îl descoperea probabil acolo. Seon
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
astăzi am numi "revista presei". Printre acestea se află reviste foarte importante, precum La Revue Blanche, La Revue Bleue, L'Art Decoratif, L'Hemicycle, Revue de Revues, Studio, Pan, L'Art Moderne, Chimera etc., majoritatea de orientare simbolistă, sau sub influența Jugendstil-ului sau Art Nouveau-ului. Sunt enumerate și revistele care au făcut reclamă Ilenei, preluând o parte din desene în paginile lor, printre acestea Noua revistă română, Albina, Gazeta Săteanului, Literatură și artă română. În fulguranta ei apariție, revista Ileana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și profan, specific misticii orientale, întreținând aerul de senzualitate pe care-l posedă limbajul ei magic. Spre deosebire de Gauguin, refugiat în Tahiti pentru a redescoperi acolo un paradis pierdut al originilor, abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
înfrigurată de emoție, le prindeam sensul exprimărilor în linii sumare și cât mai expresive"519. Această juxtapunere a modelului pe fundalul îndepărtat al peisajelor din insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin se manifestă în acest punct, Cecilia Cuțescu-Storck fiind la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea toată lumina și, din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arhaică, scoasă de sub metopele unui templu. Ele par răsărite din misterul secolelor, ducând taina criptelor și a templelor egiptene și hinduse, înălțându-se ca un imn închinat permanenței feminine"524. Léon Thévenin sesizează într-o serie de picturi decorative și influența picturii bizantine, care conferă, de asemenea, hieratism picturii. "[...] Țigăncile, cele mai multe statice, febricitate de nostalgia și pasiunea Orientului. [...] felul în care ele se înscriu pe un fond neutru amintește decorațiunea bisericilor bizantine, totul trăind un ritm nou"525. Cecilia Cuțescu-Storck mărturisește
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în atitudinile corpului, artista nu se oprește la accidental și efemer. Deslușim aici o severitate, dar și un sentiment de liniște solemnă și înălțare sufletească, o puritate întrucâtva primitivă a sentimentelor. Adesea sumar costumate, personajele evoluează în cadrul unui peisaj cu influențe din miniaturile orientale, cu motive văzute în plan apropiat, pictate în largi pete de culoare. Pictate sub elegante arabescuri de frunze, siluetele par desprinse uneori de pe templele hinduse. În carnația lor, în ritmica lineară, în gesturile lipsite de orice convenționalism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritul spectacolului total) se face pe o pantă mai moderată, prin reformularea unor teme definitorii ale decadentismului și simbolismului. "Schimbarea la față" a decadentismului / simbolismului nu este numaidecât sesizabilă, majoritatea scriitorilor tineri trec printr-o scurtă fază intermediară, în care influența decadento-simbolistă se simte în poezie ca presiune a modelului (pe cale de a fi trădat prin sublinierea până la parodie convențiilor lui). Avem de-a face cu o poezie și o proză decadentă second hand, față de care se insinuează un spirit critic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
abandonată a unei "picturi caligrafice", ilustrată de critic prin mișcarea nouă în pictură cu Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai stabilește o asociere cu decorativismul feeric-exotist, hieratic, simbolist, de influență böckliniană al lui Kimon Loghi, dar și a scenelor de gen din pictura trecentoului italian. Socotind insuficiente referințele invocate, Călinescu stabilește o altă relație cu plastica parnasiană a poeziei, prin Théophile Gautier, ca refulare a derealizării vocației de artist plastic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginând sărutul de o senzualitate macabră, pe care-l regăsește și în altă pânză a pictorului, inspirată de piesa lui Oscar Wilde. În ciuda subiectului "clasic", scriitoarea îi descoperă pictorului nuanțe care îmbogățesc tema. Crochiul critic al Lucrezziei Karnabatt păstreaza urmele influenței pe care piesa lui Oscar Wilde o avusese asupra romancierei, prin intermediul reprezentării sale de către Compania teatrală a Marioarei Voiculescu. O anumită înclinație spre teatralizare, care persistă în descrierea pe care o face tablourilor Lucrezzia Karnabatt, trebuie să fi existat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Emilian Lăzărescu. Pictorul este fidel convenției decadente pe care o pune în ecuație estetică piesa lui Oscar Wilde, focalizând momentul climactic al sărutului mortifer, iar veșmântul de pietre prețioase care o lasă dezgolită pe această făptură malefică deschide posibilitatea unei influențe din pictura lui Moreau. "Pe marmora poleită a curtei unui palat oriental, curte ce se înconjoară de înșiruirea sveltă a unor svelte colonade, s-a așezat albă și goală sub găteala podoabelor de pietre prețioase, perversa Salomee... Și călăul cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
el Salomei și subiecte simbolice ca "Învierea fiicei lui Iair" din viața lui Iisus, aceasta cu atât mai mult cu cât și el fusese un elev al școalei de la München"551. Pictorul studiase deopotrivă la München și la Paris, iar influența secession-ului münchenez se face simțită în compoziții care au ca subiect femeia fatală, compoziții precum Sfântul Ioan Botezătorul (cca. 1900), Muzele (1910) sau Salomé (1913). Deși tabloul o invocă pe fiica Herodiadei, primul tablou, având-o ca subiect pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și Vermont, oferind excitantul atracției inavuabile, al concupiscenței travestite coregrafic. Cum tabloul intitulat Sfântul Ioan Botezătorul este reprodus la o scară foarte mică în numărul 5-6, din 1900, al revistei Ileana, fiind anterior picturii lui von Stück, este exclusă o influență directă a viziunii acestuia în tratarea temei. Există un model, dar acesta este actualizat prin intermediul textului dramatic al lui Oscar Wilde și probabil că punerea în scenă a piesei acestuia, având-o ca protagonistă pe "divina Sarah", și succesul ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]