7,247 matches
-
mă spionezi? strigă Adriana uitând că șoferul lui Toby putea auzi tot ce vorbește. Cum ți-ai permis? — L-am sunat pe portarul meu, replică doamna de Souza. Adriana, Credeam că am lămurit problema asta. Tatăl tău nu a fost încântat de extrasul de cont pentru cardul American Express luna trecută. Erau, dacă îmi amintesc eu bine, zece mii pentru haine și pantofi și alte zece mii pentru călătorii și distracții. Ți s-a ordonat să reduci toate cheltuielile pe aiureli și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
asta într-unul din ashramurile în care ai stat după dezintoxicare? Ia stai, nu cumva ești încă în recuperare? O fracțiune de secundă el arătă de parcă cineva l-ar fi plesnit peste față, dar își reveni repede și zâmbi. Sunt încântat să aud că măcar ai citit despre mine, spuse el exhalând fumul de țigară. — Îmi pare rău, n-am vrut să— — Te rog, Leigh, acum fugi. Îi făcu semn cu țigara spre ușă. — N-am mai lucrat cu un editor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
da. Era atât de bine să spună acele cuvinte, să vadă reacția de pe chipul prietenelor ei. Cu călătoriile lor la Hamptons și LA, trecuse toată luna septembrie fără ca Emmy să aibă ocazia să le spună față în față, dar era încântată că așteptase până acum. — Nuuuu, făcu Leigh uitându-se pe deasupra paharului de vin cu o privire de maxim șoc. — Daaaaaaaa, fredonă Emmy voioasă. — Graso! Graso! Fată grasă! chirăi Otis. Adriana lovi colivia cu dosul mâinii și imediat Otis încercă s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mașină nouă etc.). — Minunat! Felicitări pentru amândoi. Poftim. Așa mai merge. O femeie înaltă, remarcabilă, într-un costum Channel clasic, s-a apropiat de ei. — Bun venit la mica noastră petrecere, ciripi ea, sărutând în aer în direcția grupului. Suntem încântați că ați putut veni cu toții voi, californienii. — Catherine, zise Toby, prinzând-o de mâini și sărutând-o pe amândoi obrajii. Adrianei îi venea să vomite. Zău așa! Mai rău decât se purtau europenii nu era decât să vezi niște americani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
că nu m-am prezentat cum se cuvine. Mă cheamă Jack. Mă bucur să te cunosc. Ca o profesionistă, Mackenzie îl privi lung, după care îi zâmbi din nou — doar că de data asta ceva mai seducător, cu buzele strânse. — Încântată să te cunosc, Jack, gânguri Mackenzie. — Și cum de o cunoști pe Catherine? întrebă el. — Oh, cine n-o cunoaște pe Catherine? râse ea încrezătoare și îi întoarse spatele. — Adriana, scumpo, îmi povesteai ceva amuzant despre dezastrul ăla de la cumpărături
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o reclamă. Haide, uite. Începe din nou. Otis își roti capul spre televizor și începu să se uite foarte concentrat la serialul The Hills. Adriana se întinse spre el și îi mângâie spatele mătăsos. Otis se arcui sub mâna ei, încântat de masaj, iar Adriana zâmbi mulțumită de progresele pe care le făcuse pasărea. După nesfârșite țipete, multe nopți nedormite și nenumărate telefoane în care Adriana a amenințat-o pe Emmy că-l mutilează și-l dezmembrează pe Otis dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
ce? întrebă Leigh, deranjată că era obligată să participe la această conversație. — De ce ești stresată? Pentru cineva care nu se mai ducea la psiholog fiindcă i se părea că trebuie să dezvăluie prea multe lucruri personale, Leigh nu era prea încântată de acest șir de întrebări. Sau de orice fel de întrebări, despre orice, de la oricine. Și, cu toate astea, nu era deloc în stare să spună câteva cuvinte simple, ceva de genul “Mă cam doare capul; te superi dacă stau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
zis că până acum a înțeles mesajul. Nu i-am răspuns la niciun telefon de când s-a întors din Indonezia. — Da, querida? Și ce mesaj anume? Firește că nu putea fi atât de directă cu prietenele ei, dar Adriana fusese încântată când Emmy îi telefonase să-i spună vestea că Leigh a avut o aventură și de aceea s-a despărțit de Russell. Nu că nu l-ar fi adorat pe Russell — toată lumea îl adora pe Russell. Dar o iubea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
chiar decât sperase ea. Oftă demonstrativ. — Bine, bine, vă povestesc tot. Dar calmați-vă. Cu asta vroia de fapt să spună Continuați să mă chestionați, îmi place la nebunie! Din fericire, prietenele i-au făcut pe plac și Adriana era încântată de curiozitatea lor până când a ajuns să rostească acele cuvinte pe care nu crezuse că le va rosti vreodată, cuvinte care o făceau mai mândră și mai bucuroasă decât și-ar fi putut imagina. — Am o ofertă de serviciu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Leigh care se holba la ea — și tu, querida. Nu mi-am dat seama că voi două vreți să stați împreună, dar ce-ar putea fi mai potrivit decât casa mea? Am vorbit cu părinții mei și ei au fost încântați ca Emmy să stea acolo și sunt convinsă că le-ar plăcea și mai mult dacă ați sta amândouă. Trei dormitoare, fără chirie, desigur, cu doar două condiții: va trebui să le trimiteți corespondența o dată pe săptămână indiferent unde s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
imposibilă o altă vizită la aerodromul Hungjao. Se gîndi la avionul de luptă prăbușit, În care investise atît de mult din imaginația sa, și la pilotul mort, a cărui prezență o simțise În cabina ruginită. În ciuda acestor nemulțumiri, Jim fu Încîntat cînd mama lui Îi spuse că vor părăsi pentru cîteva zile casa din Amherst Avenue și vor locui În apartamentul companiei de la hotelul Palace. Examenele de sfîrșit de trimestru Începeau a doua zi la Școala Catedralei, cu proba de geometrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
chinezi aveau să Înțeleagă că ar putea cîștiga cîțiva yeni informîndu-i pe japonezi despre ei. Între timp, evita mîinile grele ale lui Frank, scormonindu-și creierii după cuvinte care să-i facă plăcere lui Basie să le audă și Îl Încînta pe băiatul de serviciu cu povești despre mărețele case de pe Amherst Avenue. Jim inventa vieți de o strălucire uimitoare, pretinzînd că așa trăiseră părinții săi. Basie nu Înceta să fie fascinat de aceste relatări despre high life-ul din Shanghai. — Povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sfîrșit, pe ecran. Literele uriașe, fiecare de două ori cît tînărul soldat japonez care patrula pe scenă, se mișcau de la stînga la dreapta, Într-un ritm vioi, Încorporînd silueta santinelei firave și a puștii lui Într-un spectaculos film solar. Încîntat de această prezentare, Jim rîse Îndărătul genunchilor lui murdari, ținîndu-și picioarele ridicate pe banca din stinghii de tec. Acest tablou În relief de după-amiază, pus În scenă de soare În colaborare cu hotelul Park fusese principala distracție a lui Jim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
poveștile vieții, se făcu mică cât un porumbel și se ascunse Într-un nor. Beculețele cabinei se stingeau și se aprindeau ca În pâlpâirea pomului de iarnă pe care Îl văzuse odată În vitrina magazinului Trei Ursuleți, iar el era Încântat de această unică priveliște și de aparate, atât de multe aparate la un loc, cum nu mai văzuse niciodată. Taică-su din vorbă În vorbă Îl recuperă pe fostul comandor dintr-o amintire, de, era război și făcea armată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vii În cuptoare. Pe poliță Îți arată cartea Fabrica morții. Pe urmă Îi laudă, că erau disciplinați și frumos Îmbrăcați. Neamțu-i neamț și-n pielea goală. Și plânge. E clar. De mâine vei lua calea laptelui. Se apropie Crăciunul. Sunt Încântat să mă aflu aici În România, a arătat Într-o declarație Edward Kennedy. Am avut deosebita onoare de a-l cunoaște pe președintele Ceaușescu cu câteva luni În urmă la Washington, când mi-a fost făcută invitația de a veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
acasă. Multor adolescenți le e rușine de părinții lor și unii ar zice că Ruby avea chiar mai multe motive. Dar prietenilor ei le plăcea mult de Ronnie și de Phil și veneau În vizită adesea. Întreaga harababură hippie Îi Încânta pe acei copii care erau certați dacă lăsau firimuturi pe canapeaua crem din bumbac. Din moment ce prietenii ei credeau că mama și tatăl ei erau cei mai grozavi din tot cartierul, Ruby n-a găsit de cuviință să se revolte - cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
la Harvey Nicks 2 aveau tupeul de a lipsi pliculețele de zahăr. Ruby decisese totuși să treacă cu vederea peste ce i-a zis mama ei și rămăsese ferm convinsă până la momentul Întâlnirii cu Stella că aceasta va fi la fel de Încântată de ideea ei, cum era și ea Însăși. Desigur că n-a fost să fie. Concepția lui Ruby a lăsat-o pe Stella sloi. A respins-o cu o fluturare din mâna-i cu o manicură extraordinară și a explicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
ei de câteva ori pe lună. În plus, față de un mic salariu pe care o să ți-l dea spitalul, suntem dornici să te ajutăm să promovezi Les Sprogs și să vinzi haine de gravidă și bebeluș după prelegeri. Ruby era Încântată de idee și spuse că, pentru a Încuraja vânzările, avea să vândă totul la preț de reduceri. Jill Îi arătă lui Ruby camera Însorită și cu scaune confortabile unde urmau să se țină conferințele. Apoi se Întoarseră În birou pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
așteptă să termine operațiunea. Apoi, Încercând din răsputeri să nu izbucnească În râs ca să trădeze faptul că nu-i venea să-și creadă ochilor, Ruby se duce să facă cunoștință. —Salut, eu sunt Duncan, spuse el strângându-i mâna Întinsă. Încântat de cunoștință. Soph mi-a povestit o grămadă de lucruri despre tine. Primul lucru care te izbea la el era vocea lui. O voce joasă și monotonă. Nu spusese prea multe, dar i se părea că să-l auzi pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Beech. — Sunt vești nemaipomenite! Chiar se ocupă de tine aici. Cred că ai dreptate. Doctorița Beech pare foarte atentă și inspiră Încredere, așa că am decis să apelez la ea. Tocmai Îl sunase pe Phil ca să Îi dea vestea. — E extrem de Încântat că am decis să schimb spitalul, dar mă simt atât de vinovată. Asta Înseamnă că va fi nevoit să Încaseze un depozitele de pensie pentru a-mi plăti tratamentul. Ruby a râs și a spus că nu pot fi prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pare că n-ar trebui să am nici o problemă să rămân gravidă a doua oară, dar uite... Sam dădu Încet din cap și-i zâmbi lui Chanel Încurajator. Ruby putea să vadă din expresia de pe fața lui Chanel că era Încântată. Se Întrebase câți dintre doctorii care o consultaseră pe Chanel În toți anii ăștia se obosiseră s-o Încurajeze cât de puțin sau să-i dea puțină căldură. — Îmi pare tare rău, spuse el. Înțeleg prin ce treci. Mai știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
să dea de ea cât era În vacanță. — Doar știi cum e când e vorba de „timpul pentru ea Însăși“. Pe la jumătatea dimineții pică și Fi. Când Chanel i-a zis că a fost acceptată ca părinte adoptiv, Fi fu Încântată cu-adevărat, dar zâmbetele ei nu putură să ascundă tensiunea care i se vedea pe față. —Ce-ai pățit? Întrebă Ruby. Connor tot nu doarme nopțile? — Nu e vorba de asta, zise Fi dând din cap a negare. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Admirabilă! Maiestuoasă! Eroică! Ce femeie! O femeie dintr-o bucată! - zicea Augusto. — Asta e și părerea mea - adăugă unchiul. — Scuze, don Augusto - tot repeta mătușa -, scuze; fătuca asta e un mic arici, cine-ar fi crezut-o!... Da’ de unde, sunt încântat, doamnă, încântat! Da, independența asta viguroasă de caracter e tocmai ceea ce pe mine, care n-o am, mă entuziasmează cel mai mult! Da, ea, ea, ea, și nu alta este femeia de care am nevoie! — Da, domnule Pérez - declamă anarhistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Eroică! Ce femeie! O femeie dintr-o bucată! - zicea Augusto. — Asta e și părerea mea - adăugă unchiul. — Scuze, don Augusto - tot repeta mătușa -, scuze; fătuca asta e un mic arici, cine-ar fi crezut-o!... Da’ de unde, sunt încântat, doamnă, încântat! Da, independența asta viguroasă de caracter e tocmai ceea ce pe mine, care n-o am, mă entuziasmează cel mai mult! Da, ea, ea, ea, și nu alta este femeia de care am nevoie! — Da, domnule Pérez - declamă anarhistul -, asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
începi să îți faci griji că fiul tău va fi confundat cu un evreu. De ce nu i-am spus adevărul atunci? Ar fi fost ușurată, nu pentru că eram evreu, ci pentru că nu eram ce se temea ea. Ar fi fost încântată. Nu eram doar un evreu. Eram evreul Annei Frank. Dar să îi spun asta însemna să mă întorc în trecut. Nu puteam să o fac. —Tu nu ai văzut lucrurile pe care le-am văzut eu, asta a fost tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]