6,958 matches
-
de parcă ar sta adânciți pe fundul mării”. „Artiștii de altădată”, continuă el, „cunoșteau ei cumva pentru bronz o formulă și un tratament comparabil cu cel care se cheamă călirea săbiilor?2 Nu cumva stingerea interesului pentru asemenea arme s-a așternut și peste acest procedeu când lupte corp la corp cu sabia nu s-au mai dat? Din câte știu eu, bronzul de Corint nu-și datorează Într-atât splendoarea coloritului unei invenții umane, cât unei Împrejurări faste; se povestește că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
13. Sarapion interveni În discuție și Îi Întrebă pe ghizi de ce acest tezaur poartă denumirea de „al corintenilor”, și nu acela de „al lui Cypselos”, care l-a dedicat. Deoarece, pe cât Îmi Închipui, ei nu știau ce să răspundă, se așternu tăcere. (E) „Cum să mai aibă, bieții de ei, ceva În cap, după ce voi i-ați zăpăcit de-a binelea cu tot soiul de discuții despre corpurile cerești?” - zisei eu surâzând. Dar iată, i-am auzit totuși spunând, mai Înainte
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ce mijloc oare sau În virtutea cărei puteri reușesc daimonii să pună stăpânire și să le inducă profeților și preoteselor starea de enthousiasmos și dispoziția de a vedea viitorul? Nu esteposibil să considerăm plecarea demonilor răspunzătoare de liniștea care s-a așternut peste oracole dacă, mai Întâi de toate, nu ne-am lămurit cum le animă și le Îndeamnă să vorbească acești demoni, prin prezența lor și prin ajutorul ce-l dau”. Ammonios reluă firul discuției: - „Ești cumva convins, zise el, că
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dăruire ca și cum s-ar fi născut pe meleagurile descrise! Prezenta carte degajă iubire de oamenii locurilor, de natura și istoria înconjurătoare! Lecturându-i (cu ani în urmă) manuscrisul împachetat cu timiditate, paginile îngălbenite de vreme, peste care începea să se aștearnă patina timpului, foile răzlețe cu scriere olografă ce deveniseră deja îmbătrânite de vreme, m-au atenționat. Și impresionat fiind (cerit de acest tezaur sentimental), am insistat pentru publicarea valoroaselor mărturii. Era un demers temerar primit cu mare ne încredere de către
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de unul singur, amintirile și gândurile îmi răscoleau liniștea. Am încercat să aștern toate aceste frământări pe hârtie. Așa s-a născut un vraf de hârtii scrise ce zăcea uitat într-un raft al bibliotecii. Cu ajutorul neprețuit al unui fost coleg de școală normală, Mihai Zaborilă - regizor al Operei din Iași - aceste gânduri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
toate aceste frământări pe hârtie. Așa s-a născut un vraf de hârtii scrise ce zăcea uitat într-un raft al bibliotecii. Cu ajutorul neprețuit al unui fost coleg de școală normală, Mihai Zaborilă - regizor al Operei din Iași - aceste gânduri așternute pe hârtie s-au transformat, la 12.X. 02, într-o carte cu multe amintiri personale, de familie, intitulată: „Nostalgii și destine”, lucrare ce cuprinde studii și cercetări psihopedagogice fundamentate pe elemente autobiografice cu descrierea multor evenimente ce m-au
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mei, mai întâi Mădălina și Cristi Brăescu-Iftimie (fiică și ginere), care împreună s-au străduit, au reușit cu această ocazie să deprindă stăpânirea calculatorului, depunând mult suflet pentru punerea în pagină a acestei lucrări, peste manuscrisul căreia s- ar fi așternut praful timpului și al uitării. Apoi fiului meu, inginerul silvic Cătălin-Iulian Iftimie care, atât prin susținere morală, cât și prin consultanță științifică de specialitate, mi-a stimulat dorința de aprofundare, de cunoaștere și de căutări asidue. În perioada de informare-documentare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Gheorghe Bertea, conf. univ. dr. Nicu Aur, Costică Dobraniș și nonagenarul țăran Tache Jugaru. Nu-l pot omite pe colegul normalist, regizorul artistic de la Opera ieșeană Mihai Zaborilă, care m-a îmbărbătat și mi-a stimulat apetitul pentru publicarea consemnărilor așternute pe hârtie cu pasiune doar ca pentru mine, tipărindu-mi inițial observațiile și nostalgiile care mă stăpâneau. Tuturor le datorez mulțumiri pentru încurajare, stimulare morală și lucru efectiv acordat cu dăruire sufletească, pentru ca această temerară încercare să poate vedea lumina
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și unele denumiri cum ar fi „La Mazilu” (boier scos din slujbă și supus la dări, în 1765, în urma certurilor dintre familiile Huștiu și Tomozei), „La Racoveana”, teren agricol lipsit de izvoare și așezarea din epoca bronzului, „Toplița”. Pădurea este așternută în punctele Mazilu, Dealu Năstăseni, Pleșa, Toplița. Pe malul drept al pârâului Berheci, în locul cunoscut sub numele „Sub biserică”, Diaconu Petrăchioaie a construit împreună cu cei cinci băieți ai săi o moară de apă, iar o alta a fost ridicată pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sociale. Pe de altă parte însă, trebuie să se respecte un drept fundamental al omului: dreptul la proprietate. Iată și alte măsuri ce dau de lucru instanțelor judecătorești. Cât vor mai exista pe rolul instanțelor asemenea cauze și se va așterne liniștea în viața satelor noastre? Dumnezeu știe!’’ (Emil Țarălungă) MODUL DE FOLOSIRE A TERENULUI Agricultura și creșterea animalelor, ocupații de bază, s-au practicat și au evoluat în strânsă legătură cu pădurea. Extinderea terenurilor cultivabile se făcea prin defrișări succesive
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
foloseau două procedee de altoire. În cazul primului procedeu, numit „în pană”, se reteza trunchiul portaltoiului, se practica o despicătură în el și se introducea pana altoiului în despicătură. Urma legarea tăieturii cu o cârpă peste care - împotriva apei - se așternea un strat de balegă, pământ sau ceară sau, mai nou, de smoală. Cel de-al doilea procedeu, numit „în mugur” („în ochi” sau „în coajă”), se aplica de obicei la pomii tineri și consta în crestarea în formă de „T
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
munca mea de învățător, ca în momentul când, prin anul 1958, la clasă fiind, un copil de vreo 7-8 anișori, cu mânuța ridicată cu două degete firave, dorind să răspundă la lecții, a exclamat: „tată, tată!”. În clasă s-a așternut o liniște deplină și zeci de perechi de ochi s- au îndreptat spre Adrian - așa îl chema. Mi- am dat seama imediat de situația creată și, plin de afectivitate, l-am solicitat să-mi dea răspunsul dorit. Cu ceva emoții
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pari), lipiți cu vălătuci, ce aparțineau păturii sărace a țărănimii și clăcașilor, nu s-au mai păstrat. Despre construcțiile țărănești, I. Antonovici consemna: „...cei săraci își săpau bordeie în pământ, punând deasupra loazbe sau trunchiuri de lemn, peste care așterneau o pătură groasă de pământ. În față aveau o ușă și pe lângă aceasta o mică fereastră. Câteodată, înaintea ușii se mai făcea o despărțitură din pari cu nuiele, acoperită cu paie, care despărțitură era un fel de tindă a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
interior. Cele mai vechi dintre acestea, lăicerele și păretarele, erau țesute din lână, în culori vegetale. Tonurile calde și discrete ale culorilor pastelate, obținute prin vopsitul vegetal dădeau o notă de sobrietate, de căldură dar și de eleganță atunci când erau așternute pe paturi, pe laițe sau atârnau pe perete. Cele mai simple dintre ele, țesute în războiul de țesut, aveau ornamentele compuse din „poduri” și „vrâste” care se succedau într-o alternanță ritmică pe toată lungimea. Cu timpul, au apărut lăicerele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de astăzi.” 235 Giovanni Boccaccio are meritul de a introduce pentru prima oară analiza psihologică 236, un personaj feminin cu preocupări de cercetare a propriilor trăiri 237, a celor mai intime abisuri sufletești, și care mai are și preocupări intelectuale, așternând pe hârtie tot ceea ce constituia până atunci o interdicție - mărturisirea unei iubiri în afara căsătoriei. Autorul este un fin cunoscător al femeii, al dramei ei domestice, al moravurilor epocii sale și proclamă curajos egalitatea dintre sexe: „De cele mai multe ori, bărbații înșiși
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bine, în cinstea Lui, să stăm mai mult de rugăciuni decât de snoave și povești. Sâmbăta, iar, e obiceiul ca femeile să-și spele părul și să se curețe de praf și toată murdăria pe care truda săptămânii le-o așterne peste trup; de asemenea multe sunt acelea care obișnuiesc să ajuneze întru cinstirea Maicii Preacurate și-a pruncului Iisus și să nu lucreze, spre a proslăvi precum se cere duminica ce vine.”512 Se crede cu tărie în existența unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nu le găsim proprii vocației monahale), se îndrăgostește de madonna Agnese, „o frumusețe de femeie, nevasta unui bogătaș”546, și pentru a ajunge la ea îi botează copilul, dovedindu-se în elanul său erotic un veritabil trubadur, deoarece începu „a așterne în versuri cântări, sonete și balade”547. Femeia, asaltată de avansurile călugărului și nefiind nici prea instruită, cedează mai ales în fața „explicațiilor” convingătoare pe care i le oferă cumătrul („Femeia, care, biata, habar n-avea de logică și care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
datoriei de la vărul călugăr, îi reproșează femeii tăcerea, dar personajul feminin nu se pierde cu firea și justifică credibil banii primiți, pe care pretinde a-i fi crezut drept un cadou, promițându-i, de data aceasta, soțului plata tot în așternut. Femeia se vinde ori de câte ori este necesar, nu are rețineri, plăcerea achiziționării unor podoabe devine mai mare decât orice semn de virtute sau de moralitate. Poate fi cu siguranță încadrată în tipologia donnei demonicata. Prostituția este aspru incriminată, femeile care se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este mai curând un pretext de „istorie”. Pentru că, dincolo de miile de ziare prin care autorul a trecut cu privirea, urmărindu‐le sinteza, descoperim o lume (acum miraculoasă și inefabilă), peste care pulberea timpului, interesele politice și indiferența unei populații manipulate așternuse un strat gr os de uitare. Spun în titlu că „Istoria...” este o cronică a cronicarilor, deoarece ziariștii sunt cei mai autentici etern izatori ai faptului cotidian nud, ce surprind viața cât mai detalia t și mai plină de semnificații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim și să așternem pe hârtie numai ce‐i al nostru. Că zicea Emil Gârleanu în numărul 3 al revistei: „... Căci, d e ce, spre pildă, am 324 cânta florile portocalului, căruia nu i‐am văzut decât fructul, când zarzării ne îmbată primăvara cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oamenilor de știință și din cele ale scriitorilor. Cred că tocmai datorită faptului că am trăit În aceste sfere și mai ales că am pendulat Între ele, a Început să mă preocupe problema, pe care, cu mult Înainte de a o așterne pe hârtie, am botezat-o În sinea mea «cele două tipuri de cultură». Tot timpul am avut sentimentul că mă mișcam Între două grupuri - comparabile ca inteligență, identice ca rasă, fără deosebiri fundamentale de origine socială, având cam aceleași venituri
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
dăm, iar În altele primim energie, fie că aceasta este "bună" sau "rea". Important este sa cultivam aceasta energie prin dragostea față de natură și față de semenii noștri. Calea de a pune capăt tuturor conflictelor este o cale interioară. Când se așterne pacea În interior nimic din exterior nu o poate perturba. Nici cea mai puternică furtună nu poate afecta viața din profunzimile oceanului. Agitația este la periferie. Daca trăiești la periferie starea ta de spirit este la cheremul vânturilor care vin
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
recondiționat, potrivit cel mult la ilustrarea condiției de mutant născut în urma unor experiențe malefice ale istoriei. Pentru a te face mai ușor înțeles, uneori e bine să povestești pur și simplu ceea ce vezi. După ce treci vama dinspre România, ți se așterne în față o șosea compactă de beton armat, șerpuind printre dealurile pustii, abandonate sub cerul iernii: ești absolut singur pe carosabil, n-ai să vezi TIR-uri transportând încontinuu mărfuri, sau vehicule cu turiști. N-ai să remarci panouri publicitare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a eliberării acestei tensiuni provin din componenta intimă a jurnalului. Intimul alcătuiește suportul obligatoriu al discursului nevrotic din care se modelează Întreaga forță de comunicare a confesiunii. El e un accelerator de particule, menit să infuzeze viață semnelor deloc Îmbietoare așternute de scriitor pe hârtie. În viziunea lui Jean Baudrillard, „intimul nu e nici un concept, nici o noțiune teoretică, ci un cuvânt Încărcat cu afect, cu trăiri. (...) El e ceva dulce, poetic, din care s-a eliminat violența obiectivității, a exteriorității, a
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]