13,876 matches
-
jos, pe drumul pe care trebuie să-l cunoști bine ca să nu dai în șanțuri, aranjându-și din mers șortul prăzuliu pe fundul ei obraznic. O pornesc și eu, potrivindu-mi pasul după ea, și mai privind în urmă după bicicleta abandonată în șanț. Cine să mi-o fure, o aud pe fata de lângă mine, aici toți au bicicleta lor. - Și ce ziceai, că mergeți în sat la băieți?... Eu te văd numai pe tine. - Vin și fetele ălelalte. Nopțile de vară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la barul fără firmă luminoasă, pe care, nedeprins cu întunericul, l-am remarcat când era aproape să mă izbesc de zid. Înăuntru, o lumină galbenă zgârcită cade pe mesele de lemn și o muzică țârâie din stație. Zenaida m-a abandonat imediat în dreptul barului, unde un băiat deșirat, cu un maieu pus parcă de-a dreptul pe oase, șomează. Mâncare, ceva? Se uită la mine ca la un marțian. Ce mâncare, tată, aici ești la cârciumă! Bun atunci, o bere și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
ar fi trebuit să schimbe culoarea semaforului pentru traversare. Abia când ea s-a îndepărtat, pășind ușor în espadrile, mișcarea de aer mi-a adus mirosul ei de creme de plajă. În visele mele, marea pe care pot să mă abandonez făcând pluta pe spate de la o oră în sus e liniștită, să zicem ca Egeea în care o priveam pe Alice depărtându-se, cu părul negru ce închipuia singurul val pe suprafața mării, păr care, îndată ce l-a udat apa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
din Babadag, aia care-a fugit cu artiștii... Ușa s-a închis, tranșant ca un punct. Pe fata de pe dușumea, romanul lui Nabokov pare s-o fi absorbit atât de tare, că uită să întoarcă pagina (plictisită, l-a și abandonat cu cotoru-n sus, înainte de pagina zece). Are și scrisul ăla mic de parcă-i tăiat în bucăți, scris de om zgârcit. Bine, dar și eu scriu mic. La tine literele ies altfel, nu tăiate, sunt totuși rotunde, la el se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pe scenă efortul ei intens o face să pară aiurea. Din relația cu Dan își află ea soarta. Descoperă că nu are scăpare în fața lui Dan și a bărbaților ca el. Mai târziu, îl urmărește cum merge mai departe, o abandonează ca parteneră de scenă ca să facă pereche cu rivala ei, domnișoara Bai Yang. Cu toate astea, nu-l poate da uitării pe Dan, care nu a spus nici un cuvânt de prețuire la adresa ei. Rânjetul copilăresc de pe chipul lui de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
după Tatu, începe el. Armata noastră a luat-o spre nord. În munții înzăpeziți am găsit o oarecare siguranță, cu toate astea, însă, înălțimile amețitoare au slăbit pe toată lumea. Mulți au pierit, iar animalele de povară și proviziile au fost abandonate. Ne aflam în regiunile mocirloase ale pajiștilor mlăștinoase. Era o imagine de coșmar. În apropiere de Tibet, oamenii mei au fost atacați, iar acum treceam printr-o zonă stăpânită de triburi ostile. Nu se găsea nimic de mâncare. Bucătarii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
cea mai înaltă și chinuie cu stil replica finală: Victoria va fi în mâinile tale Dacă-ți păstrezi nezdruncinată credința Chiar și atunci când situația pare Deznădăjduită, iar imposibilă-ți pare biruința. În cele din urmă, când se lăsă amurgul, ei abandonară căutarea. Imediat am pornit-o ca să trec munții. Călătoream noaptea. Nu aveam încălțări și picioarele îmi erau rănite foarte rău. Pe drum, am întâlnit un țăran care s-a împrietenit cu mine, mi-a oferit adăpost și mai apoi m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
un tigru care nu poate fi vegetarian! * 1938. Mao este în sfârșit recunoscut de Moscova. În septembrie, Partidul Comunist își deschide cel de-al șaselea congres, cu Mao ca președinte. Își face apariția consilierul rus și anunță că Stalin își abandonează vechiul prieten, pe Wang Ming, rivalul lui Mao și conducătorul grupării de dreapta din partid. Consilierul îl declară pe Mao drept noul partener al Moscovei. Vestea îl ia puternic prin surprindere pe prietenul meu, Kang Sheng, care e un adept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
abia pot eu să-l redau. O femeie ca mine se străduiește să-și trăiască viața din plin. Mi-am îndreptat toate gândurle, toată ființa mea, spre tatăl ei. Visurile, dragostea și viața lui. Nu suport gândul de a fi abandonată iarăși. Nu există nici o logică în spatele acestei chestiuni. Mao este pur și simplu un blestem. Nu i-aș dori niciodată o astfel de iubire fiicei mele. Este pur și simplu mult prea greu. Sunt mânată de un impuls fatal. Precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
să mă împiedice să realizez visul comunist. Tonul lui devine ferm și ochii săi fixează tavanul vagonului. Intelectualii sunt preferații lui Liu. Pe ei nu-i interesează să slujească masele. Se ascund în laboratoare, îmbrăcați în halate albe, și își abandonează patria-mumă în căutarea faimei mondiale. Bineînțeles că Liu are loialitatea lor, că doar el le dă bani. Și îmi mai fac griji și din cauza „băieților din vechea gardă”. Ei îmi întorc spatele acum. Au convocat un exercițiu militar. Însă eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
mai afla în grațiile lui Mao și că era nepotrivită pentru el ca soție, din punct de vedere politic. Analiza lui Kang Sheng fu cuprinzătoare și motivantă. Ideea de a deveni Doamna Mao o făcu pe Shang-guang Yun-zhu să-și abandoneze soțul și cariera. Shang-guan plecă din Shanghai, intră în palatul lui Mao și se îmbrăcă în costumul Doamnei Xiang-fei. Ea descoperi, însă, foarte repede că nu era singura amantă pe care o avea Mao. Shang-guang voise să scape, dar detectivii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
golit paharul de bere, Mariana tot mè roagè sè te aduc o datè la noi sè te prezinte unei prietene bune de-a ei, zice cè v-ați potrivi! Mi se face pielea gèinè numai gândindu-mè la o întâlnire aranjatè, abandonez nemâncatè ultima bucatè de pizza, împingând cu scârbè farfuria spre marginea mesei, îmi sorb ultimele înghițituri de apè mineralè în timp ce Șerban o ridicè în slèvi pe așa zisă prietenè a Marianei, argumentul forțe, despre care crede Șerban cè mè va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
le-am șters! Vè mulțumesc! Ai vrea sè ți le copiezi? Da! aș vrea, dacè se poate, acest dacè se poate a fost rostit pe un ton de rugè fierbinte, Tânèrul din fața mea are un fel nemèrturisit de a se abandona voinței celui cu care stè de vorbè, arètând un fel de fragilitate tremurètoare care solicitè protecție, dorința mea, infimè, dar intens perceptibilè, de a-i face pe plac, mè tulburè profund, Da, sigur! Vino cu mine sus! Brusc înviorat, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
pas vioi, se îndreaptè înspre un bèrbat în pardesiu, eu cu geamantanul dupè ea, Când dau cu ochii de tatèl meu, care mè aștepta lângè coborârea subteranè, dupè expresia fetei lui îmi dau seama cè ceva nu e în ordine, abandonez grèbit geamantanul în mână bèrbatului care vrea sè-mi mulțumeascè, dar eu, uitându-mè la tata, n-am timp de politețuri și mè îndrept spre locul unde mè așteaptè el, strèduindu-se din rèsputeri sè-mi zâmbeascè, Ce e? îl întreb fèrè sè-l salut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
azi o nouè pèrèsire a Daciei, crede el, Dupè douè mii de ani, Dacia e pèrèsitè pentru a doua oarè de legiunile române, cu toții plecați în Occident, în urma voastrè rèmân ținuturi aproape puștii, sate goale, numai cu bètrâni! Șerban argumenteazè, Abandonând Dacia, civilizația romanè nu și-a încheiat pe deplin misiunea de romanizare, populația bèștinașè n-a ajuns sè se romanizeze complet, noi, românii, am rèmas un popor pe jumètate romanizat, un popor neterminat, un popor încremenit într-un fapt istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
o fi ajuns deja, închipuindu-mi-o în camera mateianè așteptându-mè, o vèd aranjându-mi hainele în dulap, inspectând curioasè printre cèmèși și tricouri, simțul ei estetic revoltându-se în fața haosului de nedescris din locuința mateianè, dar neștiind de unde sè înceapè, abandonând, plângând de milè florilor pe care Matei uitè sè le ude, punându-le apè, lèsându-se apoi atrasè de calculatorul meu?! nu i-am pus parolè, fiindcè nu vine nimeni la mine în casè, putând ajunge ușor la ceea ce lucrez, dublu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
el se va întoarce din drumurile lui cu tirul, Când cântă la pian, în camera de la stradè, cântă, fèrè sè știe, si pentru Matei cel nenèscut, acordurile pianului ei atrègându-l pe cel rètècit cu tirul, ademenindu-l în lume, Ea abandona totul că sè exerseze la pian, uitând de pèpuși și de fetițele de afarè, Cănd auzea pianul, Matei se cèțèra pe gardul de fier, ridicându-se pe vârfuri că sè vadè mai bine, dar, cu toate cè fereastră era deschisè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dupè ce a mai crescut, a început sè o fascineze, îmi aratè o casè mare, a cèrei poartè e situatè pe cealaltè stradè, acum, în curtea pustie, acoperitè de zèpadè, douè vechituri de mașini, o lada și o broscuțè, zac abandonate sub un nuc, ceva mai încolo, în soarele molcom al unui început de toamnè aurie, deasupra unei mese de tenis, doi bèieți de liceu se înverșuneazè într-un turnir a cèrui recompensè ar putea fi zâmbetul domnișoarei cu pèrul blond
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
nască! Mama l-a crescut singură, dintr-o leafă de biată institutoare, care n-avea cum să-i ajungă pentru taxe, școli, lux! — Greșeala mamei lui a fost că a refuzat să-și refacă viața! El, la prima ocazie, a abandonat-o! — Mama lui a murit la naștere. — Mama lui a murit Înainte ca el să se nască! L-a crescut tatăl orb, surd, erou de război, mare mutilat față de care el avea un atașament bolnăvicios! — A! De aceea a ținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
programul meu Încărcat, Cristian stătea ca pe ace: am simțit acest lucru pentru că Îmi ocolea privirea, Își trosnea degetele, un gest grosolan pe care nu Îmi amintesc deloc să-l fi avut În copilărie și, la un moment dat, a abandonat atât de brusc conversația noastră despre Anton și m-a abordat direct. Avea o mare rugăminte la mine. Face o pauză, bea apă, se uită pe geam. Culmile, Încununate de sătulețele albe din secolul al XIV-lea, cu străzi Înguste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
valoarea unei speranțe de fericire fără sfârșit. Nunta lor fusese o veritabilă nuntă în ceruri. Goală, înfășurată doar în cozile lungi de beteală scumpă, așa cum se cuvenea unei mirese de neam boieresc, i se încredințase, i se dăruise, i se abandonase plină de o încredere fără margini. După numai trei zile de la nunta lor, ieșise la iveală adevăratul Alecu, cel de dincolo de suspine și tăcere romantică, dincolo de blândețea aparentă a ochilor migdalați, de darurile și versurile pline de tâlc. Adevăratul Alecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
începutul căsătoriei, în timp ce el o iubea cu pasiune, ea îl accepta, după cum îi mărturisise, doar din respect. Treptat, sentimentul lui pierduse mult din intensitate, în schimb, ea începuse să-l iubească, ajungând chiar să-l dorească și să i se abandoneze cu delectare. Acum nu mai simțea pentru soția lui decât respectul dictat de bunele maniere. De iubit își iubea doar fiicele. Tânjea după prezența lor și luă hotărârea să le scrie neîntârziat. Dar soția, fiicele, brioșele dispărură. Gândurile somnoroase, oarecum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Aparțin lui Manuc Bei. Îi dezlegă curelușa și întinse brațul. Șoimul porni ca pentru o vânătoare, așa cum era obișnuit, și chiar atacă o pasăre, stârnind un vârtej de pene. După care, neauzind fluieratul de chemare din partea ei, înțelese în sfârșit. Abandonă pasărea și țâșni în sus, tot mai sus. Destul de curând, Marioritza îl văzu doar ca un punct repede asimilat în marea tăcere albastră. ― Fii fericit, șoim minunat! Mâna pe care o ținuse ridicată, ca să se apere de lumină, căzu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Doi craci?... Ledoulx întinse un deget însângerat spre ei. Dar cum naiba se numeau pantalonii ăia strâmți și bățoși? ― L’itzarí!... Ce caută l’itzarí de tzaran aici, în dormitor?... Toinette nimerise, în sfârșit, mâneca și își recăpătă brusc siguranța. Abandonă lucrurile pe care zadarnic încercase să le ascundă și trecu prin fața soțului său fără să-i răspundă. Venise momentul punctului pe i și era mai dispusă ca niciodată să-l pună. Se așeză cu demnitate, își pieptănă părul, privindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
murit din cauza gerului. Nu aveau cum să scape. Nu aveau cum să scape. Un fior cutremură umerii uscați ai ambasadorului. Continuă să vorbească, deși avea vocea roasă de epuizare. ― Răniții, bolnavii, degerații, sfârșiții de eforturi supraomenești... supraomenești... da... au fost abandonați și ei. Soldații care nu mai puteau mărșălui în rând cu ceilalți, pentru el, își pierdeau calitatea de luptători. Nu se mai uita la ei. Dădea ordin să fie abandonați. Trecea mai departe... A fost... A fost... Oh, cu totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]