20,435 matches
-
umaniste - au o grijă suplimentară față de ei. • Copiii „dificili” (hiperactivi, indisciplinați, neascultători). B. Steele (1980) comentează că foarte adesea nota de „dificil” este mai mult percepută decât reală și este mai curând un efect decât o cauză a neglijenței și abuzului. Fenomenul semnalat de psihologul american este unul răspândit, dar așa cum subliniază și alți autori, nu e justificat să victimizăm părinții cu axioma că, în esență, toți copiii pot fi educați cu blândețe și fără coerciție. Teza fundamentală în educarea copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să folosim recompensele, și nu pedepsele, iar când acestea se impun, să le utilizăm ca privare de recompense sau de activități plăcute (uitatul la televizor, joaca afară etc.), și nu sub formă de pedepse corporale severe. Paradoxul social în legătură cu evitarea abuzului fizic față de copii, folosirea recompenselor și a privilegiilor în loc de constrângeri și pedepse corporale este că exact acolo unde e mai multă violență, sunt și mai puține mijloace economico-sociale de a o asana. Aceasta deoarece familiile cu practici abuzive față de copii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copii sunt semnificativ mai expuse șomajului și sărăciei; izolate social, fără prieteni, firav prinse în rețeaua de rude și viața comunitară; situate în vecinătăți nesigure social (cu o rată mare de infracționalitate); sunt preponderent monoparentale (sau cu un soț bolnav); abuzurile fizice (vom vedea că mai ales sexuale) sunt mai frecvente unde există un părinte vitreg și așa se explică probabil rata mare de violență față de copii la familiile biparentale în SUA, unde circa 6,9 milioane de copii sunt abuzați
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
așa se explică probabil rata mare de violență față de copii la familiile biparentale în SUA, unde circa 6,9 milioane de copii sunt abuzați fizic anual în gospodăriile cu doi părinți (Rudo, Powell, 1998). În SUA, aproximativ 13% din totalul abuzurilor față de copii sunt de natură sexuală, fetele fiind de trei ori mai expuse acestui risc decât băieții. Deși sunt cazuri de activitate sexuală și cu copii foarte mici, marea majoritate au între 8 și 12 ani (apud Bryjak, Soroka, 2001
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
decât băieții. Deși sunt cazuri de activitate sexuală și cu copii foarte mici, marea majoritate au între 8 și 12 ani (apud Bryjak, Soroka, 2001). Să observăm că datele de mai sus provin din surse oficiale, în realitate cazurile de abuz sexual fiind mai numeroase, întrucât o parte însemnată nu se raportează. Este adevărat, în același timp, că aceste cifre se referă și la abuzurile extrafamiliale. O mare parte dintre ele se petrec însă în cadrul familial, luând forma incestuală (îndeobște tată-fiică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
2001). Să observăm că datele de mai sus provin din surse oficiale, în realitate cazurile de abuz sexual fiind mai numeroase, întrucât o parte însemnată nu se raportează. Este adevărat, în același timp, că aceste cifre se referă și la abuzurile extrafamiliale. O mare parte dintre ele se petrec însă în cadrul familial, luând forma incestuală (îndeobște tată-fiică) sau, cu cea mai mare pondere, tată vitreg-fiică vitregă. În această din urmă situație sunt și complicații legale, deoarece nu e considerat incest. Băieții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o anumită vârstă, sunt și ei ființe erotice și uneori cooperează. În ordine ierarhică, relațiile abuzive sexuale sunt între: tată vitreg și fiică, tată natural și fiică, frate și soră, unchi și nepoată. Spre deosebire de alte fenomene negative intrafamiliale, inclusiv bătaia, abuzul sexual la copii nu este asociat cu rasa, etnia sau statutul socioeconomic (Finkelhor, 1995) și nu toți copiii sunt expuși egal riscului de a fi abuzați. O probabilitate mai ridicată se constată la fete, preadolescenți (8-10 ani), copii cu un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt însă insurmontabile. Asistența psihologică este deosebit de importantă. Terapeuții neprofesioniști sau prea entuziaști cu privire la monstruozitatea actelor sexuale abuzive față de copii au produs și anumite efecte negative. Dorind cu orice preț să descopere în copilăria mică a unor pacienți episoade de abuz, au indus acestora false amintiri. Au avut loc procese celebre de acuzare a părinților sau bunicilor pe această temă. Fenomenul a luat o asemenea amploare, încât s-a înființat în SUA și o „Fundație a falsei memorii”, care milita tocmai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
spus dacă traumele din copilărie, inclusiv cele sexuale, care au fost reprimate, pot fi apoi corect reamintite. Cercetările arată că sunt valabile și sindromul falsei memorii, precum și recuperarea prin terapie a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul sexual al copiilor, A. Giddens (2000) le plasează sub titlul „fața nevăzută a familiei”. Este o expresie cultivată mai cu seamă datorită mișcării feministe, ce a pus pe tapet ideea că spațiul familial este departe de a fi unul senin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a copiilor în cadrul familial a trecut în mare măsură din „nevăzut” în „transparent”, în perimetrul cercetărilor asidue și al dezbaterilor publice. Altor tipuri de violență intrafamilială li se potrivește acum mai bine eticheta de „nevăzut”: violența dintre frați și abuzul față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte ce așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în spațiul domestic se întâmplă atâtea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte ce așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în spațiul domestic se întâmplă atâtea abuzuri, nu puține sfârșind cu omoruri. Am văzut că se invocă factori macrosociali, comunitari, de personalitate. Trebuie avut tot timpul în vedere că ei acționează intercondiționat și într-un microcontext cu o înaltă specificitate, și anume cel mai dens și bine
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
probabilitatea de conflicte mai dese și intense. Factorul erotico-afectiv, atenția și iubirea reciprocă înseamnă și o sensibilitate și reactivitate mai mare la comportamentul celuilalt. Familia este microuniversul cu cel mai mare potențial de solidaritate afectivă, dar și de tensiuni și abuzuri. Pentru fiecare membru al familiei - copiii trebuie socializați în acest spirit -, familia este un colectiv care trebuie să fie tratat și cultivat ca atare, după toate normele optimului social, susținut de atuul că, în afara calculului rece, funcționează ca suport genetic
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu conflicte decât la cele monoparentale (Cooper et al., 1983). Însă și alte comportamente ale sinelui și personalității sunt negativizate mai pronunțat în familiile cu tensiuni majore decât în cele monoparentale. Când la neînțelegerile grave din cuplu se adaugă abandonul, abuzul, uneori sexual, față de copii sau dereglările mentale, apare limpede pericolul pentru sănătatea fizică și psihică a copiilor. Pe drept cuvânt, se consideră că mediul cel mai propice al dezvoltării tinerelor ființe umane este familia intactă fericită sau, oricum, cu o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trăiască împreună până când nu se căsătoresc; cei mai mulți oameni ar fi fericiți dacă s-ar căsători și ar avea copii; mamele copiilor nici n-ar trebui să aibă slujbe; cuplurile căsătorite ar trebui să fie împreună pentru totdeauna, cu excepția cazurilor de abuzuri sexuale” (p. 299). În a doua accepțiune avem o concepție mai modernă despre tineret și familie, în care credințele de mai sus nu sunt atât de imperative, în special sexualitatea premaritală și coabitarea, dar în care se susține valoarea princeps
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
analizei studiilor ce au folosit grupul de control estimează că a readuce copiii la părinții ce s-au dovedit abuzivi înseamnă a-i expune din nou la rele tratamente. Așa cum remarcă același autor, nici programele de protecție a copiilor față de abuzurile sexuale nu s-au ridicat la cotele așteptate (vezi și Hampton, 1999, pp. 18-20). Rezerva exprimată față de ușurința cu care se proiectează și se aplică programe ce vor să rezolve probleme acute și dificile nu incumbă, desigur, negarea de principiu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei); - funcția de protecție a familiei ca întreg, a bunurilor și membrilor ei nu trebuie supralicitată, dat fiind faptul că în interiorul familiei pot avea loc tensiuni grave, uneori societatea intervenind pentru a-i proteja pe unii dintre membrii familiei față de abuzurile altora (abuz de copii, de bătrâni, de infirmi etc). La rândul lor, relațiile patologice dintre familie și diferite instituții sociale au devenit obiect de terapie (vezi 9.3.3.); - în sistemul familial se cristalizează, de regulă, subsisteme, după criterii de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de protecție a familiei ca întreg, a bunurilor și membrilor ei nu trebuie supralicitată, dat fiind faptul că în interiorul familiei pot avea loc tensiuni grave, uneori societatea intervenind pentru a-i proteja pe unii dintre membrii familiei față de abuzurile altora (abuz de copii, de bătrâni, de infirmi etc). La rândul lor, relațiile patologice dintre familie și diferite instituții sociale au devenit obiect de terapie (vezi 9.3.3.); - în sistemul familial se cristalizează, de regulă, subsisteme, după criterii de rol (subsistemul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
perspectivă însă, fără asistența material-financiară a statului, comunităților și organizațiilor nonguvernamentale, numeroase familii nu vor putea face față unor probleme stringente (sănătate, școlarizarea copiilor etc.) și cu atât mai mult unora să le spunem mai de rafinament (dificultăți de comunicare, abuzuri psihologice etc.). Pentru acestea din urmă (terapia familială propriu-zisă) nu există experți suficienți, dar ei se vor forma relativ repede. Din tripletul dimensional mentalitatea familiei-bani-calitatea experților angajați în realizarea asistenței familiale în România, cel mai sensibil și important termen mi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din introspecția necomplezentă. Începuturile poetice ale lui R. au fost departe de a întruni admirația generală, poetului debutant reproșându-i-se - nu fără oarecare temei - exagerat sofisticata construcție frastică, apetența pentru excesul de neologisme rare, demonstrația ostentativă de erudiție și abuzul de recurs la intertextualitate. Cărțile următoare, apărute după o pauză de un deceniu, învederează o echilibrare și o „disciplinare” - pe un traiect fidel propriilor coordonate - ale emisiei lirice, acreditând un poet adevărat, reflexiv cu autenticitate, practicând „un lirism țâșnit din
ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
Pârvan. Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări însumând o mie de pagini, stârnesc reacții contradictorii, în atmosfera tensionată a momentului. Prin criticile adresate boierimii, mai cu seamă marilor latifundiari, prin denunțarea abuzurilor și a privilegiilor nemeritate R. a fost considerat unul dintre „stâlpii” ideologiei poporaniste. Rezultat al preocupărilor de istoric și genealogist sunt La Roumanie et les Juifs (1903), cu o ediție în limba engleză (1904), semnate cu pseudonimul Verax, și alte
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
Orient, CRC, 1990, 37; Faifer, Faldurile, 125-127; Gh. I. Florescu, Exerciții de memorie, CL, 2001, 4; Al. Niculescu, O mărturie obiectivă, RL, 2001, 18; Dicț. scriit. rom., IV, 114-116; Vladimir Bukowski, Și se întoarce vântul, LCF, 2003, 5; Stéphane Courtois, Abuzurile psihiatrice din Europa de Est în perioada comunistă, OC, 2003, 182; Dicț. analitic, IV, 618-621; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 388-395. C.M.B.
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
accidente. ISEW face ajustări pentru inegalitatea veniturilor și epuizarea resurselor naturale 52. GPI include multe dintre aceste criterii, dar adaugă valoarea muncii voluntare În comunitate și deduce pierderea de timp liber 53. FISH măsoară șaisprezece indicatori socioeconomici incluzând mortalitatea infantilă, abuzul copiilor, nivelul de sărăcie al copiilor, sinuciderea printre adolescenți, consumul de droguri, rata abandonului școlar, câștigurile săptămânale medii, șomajul, procentul de persoane care au asigurări de sănătate, sărăcia printre persoanele de vârsta a treia, omorurile, calitatea locuinței și inegalitatea veniturilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dezvoltate fără piedici. Până În zilele noastre, raționamentul a fost că, dacă armele și centralele nucleare reprezintă o amenințare potențială pentru existența vieții umane pe Terra, beneficiile securității militare și ale fluxului adecvat de energie depășesc amenințările potențiale reprezentate de eroare, abuz sau neglijență. S-a crezut Întotdeauna că probabilitatea folosiri criminale sau a accidentului pot fi evitate, controlate sau cel puțin reduse În mod „rațional”. Cu toate că În general americanii continuă să sprijine viziunea iluministă europeană, având o credință fermă În progresul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]