16,963 matches
-
anii ’50, concomitent cu deschiderea porților universităților pentru „fiii poporului” și cu declasarea relativă a reprezentanților fostelor elite intelectuale, a condus la controlul spațiului universitar de către instituțiile de partid și la promovarea rapidă a noii elite. O analogie cu mișcarea academică sub Vechiul Regim În Franța, așa cum a fost analizată de Nathalie Heinich (1993, p. 11), relevă că, Într-o măsură comparabilă, este vorba despre o reacție față de modelul universitar tradițional și criteriile sale de selecție. Școlile de partid constituiau În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
hibrid, Între cadru politic (funcționar de partid) și intelectual (profesor), precum și raportul pe care Il Întrețineau cu superiorii ierarhici și cu celelalte categorii de intelectuali; asupra orientării studenților după terminarea studiilor (Einsatz) și menținerea raporturilor În interiorul corpului; asupra titlurilor școlare/academice obținute (Gesellschaftwissenschftler, Habilitierte...) și a posibilității de a le valorifica după 1990; asupra manifestărilor de solidaritate, de strângere a rândurilor sau, dimpotrivă, de ruptură și de retragere care s-au produs după 1990; asupra a ceea ce Înseamnă „să ai succes
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de război În „școlile antifasciste”, si de pregătirea, după 1945, În țările aflate sub ocupație sovietică, de cadre pentru administrațiile epurate. Condițiile de constituire a acestui model de școală internațională, difuzarea să În mai multe țări, precum și condițiile recunoașterii sale academice, introducerea studiului științelor sociale În universități reprezintă modalități diferite ale procesului de academizare a Învățământului de partid. Acest proces a dus la constituirea unui dublu model, unul mai apropiat universității clasice, la București și Sofia, celălalt, la Berlin, conservând În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ale filosofilor care au avut loc În Germania de Est după 1956 au pus capăt reînnoirii din interior a filosofiei marxiste În această țară și au permis filosofilor-cadre, multi dintre ei membri ai școlilor de partid, să-și consolideze statutul academic. Academizarea marxism-leninismului, devenit filosofie de stat, a avut, În ansamblu, efecte contradictorii asupra spațiului producției științifice și culturale. Mai Întâi, În ceea ce privește condițiile de redefinire a statutului sociologiei În raport cu disciplinele fundamentale ale marxism-leninismului (materialismul istoric și socialismul științific), datorită interesului pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
comportau În Atena antică și copiii aristocrației față de pedagogii lor sclavi. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor furnizate de un fost instructor al Departamentului de „Știință” al CC, Ilia Zemtsov, 63% dintre colaboratorii CC sunt În posesia unui grad academic; această cifră ajunge la 73% pentru CC din republici. Ne-am Îndepărtat deja cu mult de prima generație a celor de la putere care se mândreau că „nu și-au terminat gimnaziul”. Nomenclatura, care face parte oficial din „pătură intermediară a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
respingerii conceptului de elită de către ortodoxia marxist-leninistă și a concurenței dintre diferitele fracțiuni ale elitelor În statul socialist. Evoluția instituției către dobândirea unui statut școlar legitim, prin creșterea ponderii criteriilor școlare de recrutare sau prin atribuirea de titluri de excelență academică (eliberarea de diplome sau titulaturile: „academie” sau „școală superioară”) n-au eliminat niciodată profundă suspiciune a elitelor intelectuale față de calitatea Învățământului din aceste școli. Altfel spus, procesul de academizare pe care l-au parcurs aceste școli n-a făcut să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de la Stalin la Ceaușescu, au fost montate direct și fățiș Împotriva individualismului estet. Activitățile proletcultismului au fost În cele din urmă absorbite de muncă de educație, iar animatorii săi de cea de organizare politică. Ideea de a fondă o „republică academică liberă” se Înscria și ea În acest program, tentativă lui Bogdanov de a crea, În primăvara 1918, la Moscova, o primă Universitate proletara - pe care o deosebea de Academia socialistă - urmărea să dea posibilitatea membrilor claselor populare să fie admiși
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dintre componentele „modelului sovietic” și tocmai cea care va contribui În cea mai mare măsură la integrarea școlilor de partid din diferitele sisteme de Învătământ naționale (de stat). În Învățământul superior, un anumit număr de reforme specifice au favorizat consacrarea academică formală a școlilor de partid: recunoașterea statutului universitar al științelor sociale În versiune sovietică (economie, istorie, psihologie etc.), ocuparea posturilor de responsabiliate din administrația universităților de către organizațiile de partid și ale tineretului comunist; suprimarea tradiționalei autonomii universitare (acolo unde aceasta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sovietică, est-germană, bulgară) de cele care au căutat o cale diferită de internaționalizare, precum școală de la București. Astfel, o polarizare a spațiului internațional al școlilor de partid, doar schițata la Început, a prins contur În momentul impunerii lor că instituții academice mai mult sau mai putin recunoscute, ceea ce s-a putut observa atât În modul lor de organizare, cât și În funcțiile lor În raport cu instituțiile economice, pe de-o parte, si cu cele universitare, pe de alta. Școlile Superioare ale PCUS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cercetări științifice și un total de 200 de profesori, doctori În științe, candidați la doctorat. Școlile republicane sau interregionale, precum Școală Superioară de Partid din Gorki (Nijnâi Novgorod) sau școală din Kiev, de nivel superior celei dintâi, n-aveau statut academic, funcționând mai degrabă ca centre de pregătire continuă sau servind drept clase pregătitoare pentru școlile centrale. Dacă la Academia de Stiinte Învățământul era organizat pe catedre, În aceste școli nu existau decât complexe de discipline. Școlile superioare ale partidelor comuniste
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
că profesori În școală. În anul următor, 1952-1953, are loc Începutul formării doctorale la Scoala Superioară de Partid, posibil de urmat și prin corespondență. În 1959-1960, SSP bulgară a for organizată În șapte catedre și patru „comisii tematice”. Un consiliu academic dispunea de dreptul de atribuire a titlurilor și gradelor științifice. O decizie a Biroului Politic al Partidului Comunist Bulgar, din noiembrie 1969, transformă fosta Școală Superioară a PCB În Academia de Pregătire a Cadrelor pentru Conducere Socială, care-și va
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
față de Occident. Învățământul filosofic, dincolo de „clasici”, de polemicile cu filosofia/ideologia burgheza, cu „revizionismul” sau cu „social-reformismul”, evoluase către un fel de support ideologic al modernizării („revoluția științifică”) și favorizase dezvoltarea (modestă de altfel) a cercetărilor În sociologie. 2. Recunoașterea academică a Învățământului de partid Perioadă care Începe după cel de-al XX-lea congres al PCUS (1956) este marcată de Începutul destalinizării și de eșecurile acesteia (Budapesta, 1956; Praga, 1968; București, 1971). Din punct de vedere organizațional, ea corespunde unei
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai deschise, unde traducerile din Occident puteau deveni obiect de dezbateri și unde se puteau exprimă puncte de vedere critice. Însă un „reîngheț” ideologic a avut loc În anii ’80. 3. Școlile de partid și procesele ideologice ale intelectualilor Consacrarea academică a Învățământului de partid pe plan instituțional coincide cu ultimele acte de ruptură simbolică, din interior, ale marxism-leninismului, a căror condamnare că eretica (pentru deviaționism) a consfințit incapacitatea doctrinei de a se reînnoi din interior prin propriile resurse. Pentru a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
raspuns „tactic” vizând să consolideze din interior partidele slăbite de descentralizarea poststalinistă, să Încadreze mai bine proprii intelectuali și să constituie În același timp avanposturi față de contestarea din exterior - venind din partea elitelor intelectuale „burgheze” sau a contrapropagandei din Vest. Istoria „academică” a școlilor de partid este astfel În mod direct un efect al destalinizării: cel de condamnare a violenței autodistrugătoare a lui Stalin, practicată Împotriva propriului partid, dar și de organizare a proceselor intelectuale „neostaliniste”, care aveau să pună capăt reformelor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să pună capăt reformelor. Impunerea În procesele ideologice a „cadrelor intelectuale” (activiștii filosofi) semnifică dispariția intelectualului militant, a cărui formă desăvârșită fusese cea consacrată de partidele comuniste, conducând la conturarea unei figuri alternative, afirmate În deceniile următoare, intelectualul disident. Consacrarea academică a școlilor de partid după 1945 coincide cronologic cu primele tentative de destalinizare - dezghețul (cf. titlul românului lui Ehrenburg) - de la mijlocul anilor ’50. Partidele comuniste au trebuit să facă față unei contestări intelectuale puternice, inclusiv În interiorul propriilor rânduri, contestare asociată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
bucurat câteva dintre fostele victime ale proceselor ideologice făcute filosofilor est-germani, precum Bloch, Harich sau Kofler. Acuzația de „revizionism” nu mai reprezenta Între timp vreo amenințare (Kapferer, p. 310). Lukács și Bloch au primit postmortem În RDG semne de recunoaștere academică. Publicațiile și manifestările științifice care le-au fost de atunci consacrate, cărțile și colocviile organizate cu prilejul centenarelor lor - În 1985 pentru Lukács și În 1986 pentru Bloch - treceau sub tăcere acuzațiile din anii ’50. Succesul cunoscut de operă lui
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
formă de apologie, oricât de derizorie ar părea, indică mai puțin căutarea unei legitimități ce se sprijină pe „partid” și n-are nevoie să facă dovada continuității de gandire. Dimpotrivă, tocmai eterogenitatea surselor, Înrudirea cu filosofii „burghezi” atestau acum noblețea academică. Astfel, dintr-un filosof incomod, Lukács a devenit o trambulină salvatoare pentru filosofii aparatului, preocupați să-și salveze o parte a patrimoniului. Comunicările prezentate cu prilejul simpozionului centenarului lui Lukács, cu cinci ani Înaintea dispariției RDG, indică În mod limpede
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
RDG, spre lucrări cu caracter teoretic, a contribuit după 1990 la ponderea unor noi instituții de cercetare În sociologie. * 4. Autoevaluări În predarea „științelor societății” Științele societății (conform traducerii literare a termenului german Gesellschaftswissenschaften) au rezultat din reunirea vechilor discipline academice germane, Geistesși Geschichtswissenschaften (științele spiritului și cele ale istoriei), ca urmare a redefinirii de către marxism-leninism a caracterului obiectiv al legilor sociale. Ele asigurau partidului comunist rolul determinant În istorie, fundamentându-i deciziile politice. Conducerea partidului decidea planul de cercetări În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
germană erau de asemenea foarte importante pentru el, mai ales că prilejuiau discuții contradictorii (Auseinandersetzungen), care trebuiau să justifice punctul de vedere actual. Școlile de partid au păstrat o anume legătură cu vechiul stil agit-prop chiar după ce obținuseră Însemnele recunoașterii academice. Constituirea catedrei de politică culturală În anii ’60 a fost unul dintre semnele schimbării (cf. Schubert, 1984, pp. 152-167). Această disciplină era varianta politică a teoriei literaturii, artei și culturii (Literatur-, Kunst-, Kulturwissenschaften). Un manual editat de unul dintre institutele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
defavorabile, precum În Germania, reconvertirea capitalului cultural și profesional acumulat. Pe de altă parte, este vorba despre dispariția fostului Învățământul de partid, care a generat un fel de regresiune istorică, o Întoarcere la faza „preștiințifică” a socialismului, ca și cum vechile structuri academice dizolvate ar fi adus o reafirmare a credinței, de data asta lipsită de utopie și de iluzii, dar rămânând o sursă pentru profeții negative. 4. Biografii exemplare: viețile școlii Printre foștii profesori sau studenți ai instituțiilor de Învătământ de partid
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
statutului universitar al instituțiilor particulare de Învătământ revine guvernelor regionale (Land). Instituții de Învățământ din Vest și-au deschis filiale În Est, precum Ostdeutsche Hochschule für Berufstätige (Leipzig), recunoscută că școala tehnică superioară de stat În 1992, filiala a „Societății Academice pentru Pregătirea Continuă a Adulților” din Stuttgart (AKAD). Marile fundații ale partidelor politice, dispunând de posibilități de cercetare și de pregătire, constituie o altă particularitate a cazului german. PDS nu primea, sau primea doar la limita supraviețuirii, bani de la statul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
neglijabil În ruptură intervenita În modul său de viață, precum și disparția dramatică a timpului liber. Un social-democrat refuzat. R. Sch. nu mai are practic contacte cu foștii săi colegi și am remarcat că nu-și mai punea Înaintea numelui titlul academic, «Prof.dr.», așa cum o făceau aproape toți ceilalți. Spunea că respectă instituțiile statului În care trăiește și că apreciază libertatea personală care-i este garantată de acest stat. În același timp, nu se arătă dispus să acorde credit la tot ce
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Europa de Est Vechiul sistem de pregătire a elitelor conducătoare din fostele țări socialiste poate fi descris prin delimitarea a doua momente istorice distincte: mai Întâi, adoptarea modelului sovietic, mai ales prin impunerea instituțiilor de control ale partidului comunist asupra câmpului academic (școlile de partid); mai apoi, o perioadă de criză a sistemului, cu contradicții profunde Între aspirațiile intelectuale către profesionalizare și performanța științifică pe de o parte, și controlul ideologic pe de altă parte. Afirmarea «contra-elitelor» intelectuale, dispunând de recunoaștere internațională
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rețele În măsura de a coopera, fiind marcați În același timp de pecetea unui «spirit de elită», căruia Îi sunt asociate manifestări de solidaritate etică și politică. În al doilea rând, statutul de elită al acestor instituții e asociat recunoașterii academice și răspândirii internaționale. Chiar dacă nu acordă diplome, cooptarea tinerilor doctoranzi le asigura o primă consacrare, pentru ca aceste instituții joacă un rol Însemnat În pregătirea pentru cercetare. Fără a fi cu totul abolite, raporturile ierarhice sunt sublimate prin cooptarea În corpurile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În vreme ce modelul ales era cel de la Princeton. Primul președinte al institutului, cu statut de asociație și susținut de primăria Vienei și fundațiile Bosch, Volkswagen și Soros, a fost un profesor de filosofie, preotul catolic Jozef Tischner. Numeroase personalități ale lumii academice germane și americane au susținut inițiativa (Hans-Georg Gadamer, Edward Shils, Ralf Dahrendorf...). Papă Ioan-Paul al II-lea i-a invitat de opt ori la reședința sa de vară, la «Castel Gandolfo Colloquia». Recunoscuți În Austria și pe plan internațional, mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]