33,912 matches
-
împlinesc 1750 de ani de la prima atestare documentară aunei așezări de tip urban pe actualul teritoriu alo Drăgășanilor. 2- În alcătuirea acestei lucrări s-au utilizat documentele istorice aflate în fondurile arhivelor statului București, Rm. Vâlcea,Craiova, Sibiu, Pitești și Academia română, secția manuscrise. De asemenea, s-au utilizat, pe cât a fost posibil, știrile bibliografice apărute în lucrările tipărite. 3- S-a stăruit asupra oamenilor și locurilor din zona Drăgășani, pentru a fi cunoscut trecutul și viața plină de durere și
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
din care cititorul își poate face oidee precisă cu privire la saltul enorm efectuat de oamenii muncii în această veche vatră românească. 8- Au fost prezentate o parte din monumentele istorice cuprinse în Lista monumentelor de cultură de pa teritoriul RPR, Editura Academiei, 1956. Zona Drăgăsani posedă monumente de valoare, între care, biserica de la Stănești, în care se afla mormântul lui Stroe Buzescu, mormânt cu cea mai frumoasă inscripție funerară din țară, scrisă în limba română, a anul 1602. De asemenea, biserica mânăstirii
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
volumul Rusidava- Drăgășani- retrospectivă și actualitate, inițiat de D-voastră, cu respect vă înaintez materiale care nu au gata în ianuarie c(urent) 1)- Cap.I- Preliminarii arheologice în zona Drăgășani, de Papilian (dr. în arh.) și M. Nica, de la Academia de științe sociale și politice Craiova), însoțit de cinci planșe cu fotografii documentare Vă rugăm a dispune ca să fie înaintat tov. Stanciu, la Rm. Vâlcea, pentru îndeplinirea formelor de tipar. Cu stimă, D. Bălașa 26 mai 1976 Tov. Primar al
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
sfântă la români, ca și rândunica.... Sensul - cheie este al „emigrării” spre „țările calde”, după azimut (dacă vreți „luceafăr de dimineață, sub un cer nou, pe un pământ nou”, din promisiunea biblică a evreilor). EUGEN EVU membru onorific a trei academii, titular USR, etc. Referință Bibliografică: Exilul românesc la mijloc de secol XX - Despre condiția strămutărilor: Impresii la o carte a dimensiunii românești a existenței sau parabola berzei oarbe ... / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
lui Steve Jobs și, cu multă modestie, chiar autocarecterizându-se înaintea alegerilor, ca fiind “rău”. Dintre reușite, menționăm cele trei Mere de Aur atribuite României, Gala Premiilor FIJET Romania cu acordarea trofeelor “Splendens”, realizate de valoroși sculptori români, prezența românească la Academia Tinerilor Jurnaliști de la Bled și Portoroz, Slovenia, unde România s-a clasat pe primul loc, participările apreciate la Congresele Mondiale FIJET de la Ljubljana, Shanghai și Istanbul-Bodrum și nu în ultimul rând organizarea celui de al 53-lea Congres Mondial FIJET
NOUA CONDUCERE A CLUBULUI PRESEI ROMANE DE TURISM de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356535_a_357864]
-
a determinat să-l convingă pe acesta să vină în România. Wladimir Hegel s-a stabilit în București și s-a impus ca pedagog și profesor la Școala de arte și meserii, a devenit profesor de sculptură și desen la Academia de Belle Arte din capitala României. Este bine de știut că sub îndrumarea lui Hegel, a studiat o perioadă Constantin Brâncuși. Wladimir Hegel i-a fost „părinte și profesor” și sculptorului Dimitrie Paciurea. O ștampilă „nemțească” făcută dintr-un cartof
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
cooptat în partid, am avansat pe linie comunistă până în secția de propagandă și cultură a fostului comitet central al UTC-ului. Acolo șef îmi era chiar Nicu Ceaușescu. Datorită calităților de propagandist și organizator, am susținut în 1976 admiterea la Academia de Științe sociale și politice, pentru că îmi plăceau și făceam din convingere ceea ce făceam. În semestrul I, în cadrul seminariilor de ateism, se studia Biblia și Istoria Bisericii, deoarece toți cei din posturi de conducere urmau aceste seminarii de ateism. Studiind
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
Noiembrie 1976, după un studiu intens asupra materialelor care vorbeau despre Biserică și creștinism, m-am văzut și eu înfrânt de Cel care este Calea, Adevărul și Viața. Acolo mi-am predat viața în brațul Domnului Isus Cristos, chiar la Academia de înalte studii politice comuniste. Citind și studiind Biblia. Nu 'frunzărind', ci studiind Biblia." Bineînțeles că a fost dat afară, cariera politică i s-a întrerupt, si a urmat disciplinarea 'prin munca'. Jean Chiforeanu: "Din 1976 până în 1979 am fost
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356555_a_357884]
-
Astăzi îmi dau seama de adevăratele valori, în lumina Cuvântului Domnului, care spune: „Chiar dacă aș cunoaște toate tainele și toată știința și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic”. Și eu, chiar dacă aș fi ajuns un academician sau președinte al Academiei, tot nimic aș fi fost și strădania mea ar fi fost zadarnică. Tot Cuvântul lui Dumnezeu - Biblia - spune: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare și un chimval zăngănitor”. Degeaba
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356599_a_357928]
-
o făceam în numele lor. În 1968, Ivașcu a vrut să mă oprească, deoarece, la un moment dat, se desființaseră jumătățile de normă, spunându-mi să rămân, că mă face adjunct. Atunci eu i-am spus: „Dom` profesor, uitați-vă, de la „Academie” la „Contemporanul” oricând, dar invers e mai greu”. Și el a zis: „Bine, ai dreptate, du-te”. Și am rămas la Institut până m-am pensionat. Acuma, aici intervin mai multe preocupări. Preocuparea mea, aș zice esențială, s-a axat
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
despre aceste momente negre, a prezenței trupelor revoluționare bolșevice în Basarabia și-ntr-o parte a Bucovinei s-ar îngrozi. Sunt lucruri, din păcate trecute sub tăcere. Dar nu voit. Se uită. Și mă duc la Mihnea Gheorghiu - era președintele Academiei de Științe Sociale - și-i zic: „Fac referatul ăsta, dar pentru noi anul 1917 știți bine ce a însemnat. Anul 1918 este fundamental”. / „Da, măi...zice...ai dreptate! Ia, hai la Burtică”. I-am explicat și Burtică zice: „Da, e
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
toți, numai Alecu era mason și ulterior am aflat de la el: “ ... am început să facem socotelile. Este un om tânăr care scrie despre francmasonerie în plină interdicție, probabil nu știe despre ce este vorba. A apărut într-o revistă a Academiei condusă de un nefrancmason, Călinescu. Deci, se întâmplă ceva.” De fapt, nu se întâmpla nimic. În `90 mi-a dat telefon Nicu Filip - fusese avocatul Uniunii Scriitorilor. De când le atrăsesem involuntar atenția cu acel material ei au început să îmi
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
pentru literatură nu îi găsim printre laureații Premiului Nobel nici pe: Lev Tolstoi, Cehov, Maxim Gorki, Serghei Esenin, Marcel Proust, Henrik Ibsen, Auust Strindberg, Emile Zola, Rainer Maria Rilke sau pe Eugene Ionesco... Și totuși acești mari scriitori omiși de Academia Suedeză au rămas în Eternitate și fără să fi primit Pașaport Nobel... Vedem însă că apar în această listă niște nume despre care cine a auzit vorbindu-se? Cine, în afara celor din țara lor i-au citit? Cine sunt acești
VEŞNICIA S-A NĂSCUT LA SAT... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355174_a_356503]
-
et destinee" (11, 1974) o patrie interioară, spațiu caracteristic și diferențial. Al. Florin Țene Bibliografie: Cesare Brandi, "Teoria generală a criticii", Ed. Univers, 1985. Epicur, "Scrisoare către Menoileus" Diogene Laestios, " Despre viețile și doctrinele filozofilor", cartea a II-a, Ed. Academiei, 1963. I. Kant, "Critica rațiunii practice", Ed. Științifică, 1972. Hegel, "Prelegeri de filosofie a istoriei", București, Ed. Academiei, 1968. Hegel, "Credință și știință", București, Ed. Academiei, 1967. Bacovia, "Plumb", Ed. Albatros, 1976. Bacovia, "Scântei galbene", Ed. Albatros, 1976. Referință Bibliografică
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
generală a criticii", Ed. Univers, 1985. Epicur, "Scrisoare către Menoileus" Diogene Laestios, " Despre viețile și doctrinele filozofilor", cartea a II-a, Ed. Academiei, 1963. I. Kant, "Critica rațiunii practice", Ed. Științifică, 1972. Hegel, "Prelegeri de filosofie a istoriei", București, Ed. Academiei, 1968. Hegel, "Credință și știință", București, Ed. Academiei, 1967. Bacovia, "Plumb", Ed. Albatros, 1976. Bacovia, "Scântei galbene", Ed. Albatros, 1976. Referință Bibliografică: Elemente ale hedonismului în poezia lui Bacovia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
către Menoileus" Diogene Laestios, " Despre viețile și doctrinele filozofilor", cartea a II-a, Ed. Academiei, 1963. I. Kant, "Critica rațiunii practice", Ed. Științifică, 1972. Hegel, "Prelegeri de filosofie a istoriei", București, Ed. Academiei, 1968. Hegel, "Credință și știință", București, Ed. Academiei, 1967. Bacovia, "Plumb", Ed. Albatros, 1976. Bacovia, "Scântei galbene", Ed. Albatros, 1976. Referință Bibliografică: Elemente ale hedonismului în poezia lui Bacovia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 331, Anul I, 27 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355196_a_356525]
-
ulei lipsea. Apartamentul profesorului era la etaj. El era văduv și avea doi copii perfecți. Lumea credea că sunt produși în laborator. Însuși profesorul apărea noaptea sub chipul unui motan negru. Era un profesor emerit, deși nu era membru al Academiei. Se ocupa de magia neagră. Nimeni din personalul casnic nu discuta această chestiune. Erau destule cazuri dezbătute la Tv, în oraș, astfel că profesorul nu făcea o excepție. Deși diavolul își băgase coada, experiențele își continuau cursul. Scopul profesorului și
DETENŢIA de BORIS MEHR în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355262_a_356591]
-
perfecta condicuțele. Din această afacere de brokering, Kaplan, dacă respectă scenariul din Ucraina, ar putea să scoată un profit de 10 milioane de dolari. Dacă îl îmbunătățește, chiar și mai mult."(cotidianul Ziua 28.01.1999) Micea Toma, în săptămânalul Academia Cațavencu, comenta astfel evenimentul: "Pe dl. Alfred Moses îl prevenim de la bun început să nu ne ia, așa cum face atunci când este atacat, drept antisemiți, atunci antisemită este și legea americană, care interzice propriilor ambasadori să se amestece în tranzacțiile comerciale
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
ani, în timp ce Transchem rămâne un intermediar. "Asta înseamnă că vor cumpăra mașini agricole pe care ni le vor revinde cu un comision la care-i obligă tradiția familiei (cam 20%). Deci, oricum o iei, afacerea cu ei iese mai scumpă..."(Academia Cațavencu) Noi, așa golani cum suntem, parcă nu ne-am fi făcut de rahat ca [primul-ministru Victor Ciorbea - conchidea Mircea Toma]. Să spargi un contract semnat pentru 160 milioane de dolari cu un grup de firme serioase ca să le faci
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
singurele artiste de origine română care au avut privilegiul să cânte pe această scenă se numără celebra soprană Angela Gheorghiu și interpreta de muzică populară Lia Lungu, prezentă și la ediția din acest an. Romeo si Julia Saleno au absolvit Academia de Muzică din Cluj, specialitatea canto și respectiv, pedagogie vocală, apoi și-au desăvârșit studiile vocale la New York cu celebra soprană Renata Scotto, tenorul David Bender, solist al New York City-Opera și Charles Riecker, director artistic al operei Metropolitan. Repertoriul soliștilor
ROMEO ŞI JULIA SALENO, ÎN CONCERTUL PENTRU PACE, ORGANIZAT DE NAŢIUNILE UNITE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355663_a_356992]
-
Cu toate că în unele lucrări de critică Al.A. Philippide se întâlnesc referințe biografice care pot ajuta la mai buna înțelegere și explicare a operei. Fiu al renumitului filolog Alexandru Philippide ( 1858-1933), fost profesor al Universității din Iași și membru al Academiei române, autor al unor studii filologice și literare cunoscute și peste hotare-Al.A.Philippide s-a născut la Iași în anul 1900. De la tatăl lui a moștenit pasiunea ideilor precise și clare, iar de la mama înclinația spre meditație și
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? AL. A. PHILIPPIDE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355648_a_356977]
-
6; Idem, Leagănul poporului românesc, în A.O., VII, 1928, nr. 35, p. 2). 2Mișu Davidescu, Monumente medievale din nord-vestul Olteniei, București, Editura Meridiane, 1970, p. 12-13. 3Ștefan Ștefănescu, Țara Românească de la Basarab I Întemeietorul până la Mihai Viteazul, București, Editura Academiei, 1970, p. 18-21. 4Ibidem, p. 22. 5Idem, Bănia în Țara Românească, București, Editura Științifică, 1965, p. 19. 6Documente privind istoria României, Transilvania veacul XI, XII, XIII (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1951, p. 264. 7Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-maghiare în
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Românească de la Basarab I Întemeietorul până la Mihai Viteazul, București, Editura Academiei, 1970, p. 18-21. 4Ibidem, p. 22. 5Idem, Bănia în Țara Românească, București, Editura Științifică, 1965, p. 19. 6Documente privind istoria României, Transilvania veacul XI, XII, XIII (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1951, p. 264. 7Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-maghiare în secolele XIII-XIV, București, Editura Academiei, 1981, p. 56-57. 8Ibidem. 9Ștefan Ștefănescu, Bănia în Țara Românească, p. 19. 10Ibidem, p. 20. 11Al. Bărcăcilă, Turnu Severin: Trei veacuri de viață medievală, în
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
p. 22. 5Idem, Bănia în Țara Românească, București, Editura Științifică, 1965, p. 19. 6Documente privind istoria României, Transilvania veacul XI, XII, XIII (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1951, p. 264. 7Maria Holban, Din cronica relațiilor româno-maghiare în secolele XIII-XIV, București, Editura Academiei, 1981, p. 56-57. 8Ibidem. 9Ștefan Ștefănescu, Bănia în Țara Românească, p. 19. 10Ibidem, p. 20. 11Al. Bărcăcilă, Turnu Severin: Trei veacuri de viață medievală, în “Arhivele Olteniei” (A.O.), an XII, 1833, nr. 65-66, p. 22. 12Ibidem, p. 23. 13Ibidem
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
20. 11Al. Bărcăcilă, Turnu Severin: Trei veacuri de viață medievală, în “Arhivele Olteniei” (A.O.), an XII, 1833, nr. 65-66, p. 22. 12Ibidem, p. 23. 13Ibidem. 15Documente privind istoria României, B. Țara Românească, sec. XIII, XIV, XV (D.I.R.), București, Editura Academiei, 1952, p. 1-5. 16Ibidem, p. 2. 17Ibidem. În privința carectorului feudal al acestui document vezi și studiul dr. Constantin Serban, Diploma Cavalerilor Ioaniți și conținutul ei de contract vasalic, în “Porțile de Fier”. Revistă de istorie și cultură, an I, nr.
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]