17,588 matches
-
mai tardive (vârstă adultă). Tabel 1-II. - Tulburare distimică A. Stare depresivă prezentă practic toată ziua, mai mult decât o zi din două, timp de cel puțin doi ani, semnalată de subiect sau observată de ceilalți. N.B.: La copii și la adolescenți starea poate fi de iritare și durata trebuie să fie de cel puțin un an. B. Atunci când subiectul este deprimat, el prezintă cel puțin două din următoarele simptoame: (1) pierderea apetitului sau hiperfagie (2) insomnie sau hipersomnie (3) energie scăzută
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
hiperfagie (2) insomnie sau hipersomnie (3) energie scăzută sau oboseală (4) stimă de sine redusă (5) dificultăți de concentrare sau dificultăți în luarea unor decizii (6) sentimentul pierderii speranței C. În timpul perioadei de doi ani (un an pentru copii și adolescenți) de perturbare timică, subiectul n-a avut niciodată perioade mai lungi de două luni consecutive fără să prezinte simptoamele notate la punctele A și B. D. În cursul primilor doi ani (primul an pentru copii și adolescenți) de perturbare timică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pentru copii și adolescenți) de perturbare timică, subiectul n-a avut niciodată perioade mai lungi de două luni consecutive fără să prezinte simptoamele notate la punctele A și B. D. În cursul primilor doi ani (primul an pentru copii și adolescenți) de perturbare timică nu s-a semnalat nici un episod depresiv major: adică tulburarea timică nu este explicată mai bine printr-o tulburare depresivă majoră cronică sau printr-o tulburare depresivă majoră în remisie parțială. N.B.: În caz de episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
major anterior, acesta trebuie să fi fost în remisie completă (absența elementelor de identificare sau a simptoamelor semnificative timp de două luni) înaintea dezvoltării unei tulburări distimice. Pe de altă parte, după primii doi ani (primul an pentru copii și adolescenți) de tulburare distimică, se pot manifesta și episoade de tulburări depresive majore: în acest caz, se pot stabili cele două diagnostice dacă criteriile de recunoaștere ale episodului depresiv major sunt îndeplinite. E. Nu s-a manifestat niciodată un episod maniacal
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresie” în cadrul căreia se asociază tulburarea distimică și tulburarea depresivă. Într-un model de comprehensiune cu o componentă psihodinamică mai accentuată, identificarea tulburării distimice pune problema relațiilor dintre „situația depresogenă”, a cărei importanță în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului o cunoaștem, și expresia unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive, depresia este prezentă: adolescentul trăiește veritabile afecte depresive, fie în mod direct, fie detectabile cu ușurință în spatele simptomului invocat. În schimb, atunci când este vorba despre „poziție depresivă”, adolescentul are un comportament general de negare, de refuz al oricărei manifestări depresive: tot comportamentul său psihopatologic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
totală poate fi una din strategiile folosite pentru a nega orice sentiment de tristețe sau pentru a evita orice suferință depresivă. Experiența subiectivă a „vidului” (Kernberg, 1980) constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării depresive ce urmărește adolescentul în goană după un „obiect” niciodată satisfăcător: nu există de acum înainte nimic de așteptat, nimic de sperat, nimic de căutat, nici de iubit. Adolescentul devine distant, inaccesibil. Această experiență a vidului amenință rapid baza narcisiacă, putând culmina cu senzații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Kernberg, 1980) constituie un mijloc de apărare, adesea foarte eficientă, împotriva amenințării depresive ce urmărește adolescentul în goană după un „obiect” niciodată satisfăcător: nu există de acum înainte nimic de așteptat, nimic de sperat, nimic de căutat, nici de iubit. Adolescentul devine distant, inaccesibil. Această experiență a vidului amenință rapid baza narcisiacă, putând culmina cu senzații de irealitate, de plutire (cf. exemplul Jacques). Pentru Gutton (1986), acest gol, această plictiseală intensă, constituie una dintre formele majore ale stării de proastă dispoziție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prea devalorizantă. Negarea acestei stări depresive a fost posibilă prin supraimplicarea intelectuală, dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți bolnavi la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței (număr de cazuri noi apărute într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Inventory: BDI) pe un eșantion de 63 de elevi cu vârste între 13-14 ani: 33,3% prezintă o depresie moderată sau severă și 35% au idei frecvente de suicid. Rutter și col. (1976) în urma unor convorbiri terapeutice cu 184 de adolescenți cu vârste între 14-15 ani (anchetă în Île de Weight) constată că 41,7% dintre băieți și 47,7% dintre fete au preocupări depresive, iar 19,8% dintre băieți și 23% dintre fete au idei de suicid. În răspunsurile la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
un chestionar anexă, 20,8% dintre băieți și 23% dintre fete recunosc că se simt nefericiți sau deprimați și că suferă de dificultăți de adormire sau de treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suferă de dificultăți de adormire sau de treziri precoce matinale. Kandel și Davies (1982) au aplicat unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui număr de 4204 adolescenți cu vârste între 13-19 ani un chestionar redus la 6 itemi: ei estimează că, în funcție de selecția itemilor, 13-28% din adolescenți sunt depresivi, iar 18% sunt „foarte depresivi”. Kaplan și colab. (1984) au selecționat 385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
385 de adolescenți între 11 și 18 ani cărora le-au aplicat BDI în totalitate (21 de întrebări cotate de la 0 la 3). Ei identifică 13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
13,5% depresii lejere, 7,3% depresii moderate și 1,3% depresii severe. În ansamblu, adolescenții de vârstă mică (11-13 ani) au mai puțin frecvent manifestări depresive ca cei de vârstă mai mare (17-18 ani). Autorii apropie cei 8,6% adolescenți cu o simptomatologie depresivă moderată sau severă de prevalența tulburărilor depresive notabile constatată în mod obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obișnuit la adult. Kaplan și colab. (1984) nu constată diferențe legate de sex, contrar celor existente la adult și celor constatate de alți autori. Kashami și colab. (1987) utilizează criteriile DSM-III pe care le aplică unei populații de 150 de adolescenți de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 14-16 ani, reprezentativi pentru această tranșă de vârstă în cadrul populației generale. Ancheta folosește o culegere de date standardizate (Diagnostic Interview for Children and Adolescent: DICA); informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
pe care le aplică unei populații de 150 de adolescenți de ambele sexe, cu vârste cuprinse între 14-16 ani, reprezentativi pentru această tranșă de vârstă în cadrul populației generale. Ancheta folosește o culegere de date standardizate (Diagnostic Interview for Children and Adolescent: DICA); informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5 cazuri: 3,3%). În plus, 22
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cuprinse între 14-16 ani, reprezentativi pentru această tranșă de vârstă în cadrul populației generale. Ancheta folosește o culegere de date standardizate (Diagnostic Interview for Children and Adolescent: DICA); informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5 cazuri: 3,3%). În plus, 22% dintre adolescenți (33 de cazuri) prezentau simptoame depresive și 16,6% (28 de cazuri) se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
informațiile obținute sunt reexaminate independent de către doi psihiatri. Cu această metodologie, 8% dintre adolescenți (12 cazuri: 10 fete, 2 băieți) corespund criteriilor de depresie majoră (7 cazuri: 47%) sau de tulburări distimice (5 cazuri: 3,3%). În plus, 22% dintre adolescenți (33 de cazuri) prezentau simptoame depresive și 16,6% (28 de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
3,3%). În plus, 22% dintre adolescenți (33 de cazuri) prezentau simptoame depresive și 16,6% (28 de cazuri) se plângeau de o stare de tristețe și de izolare. Deykin și colab. (1987) au aplicat unui număr de 424 de adolescenți, studenți cu vârste între 16-19 ani, chestionarul DIS (Diagnostic Interview Schedule). După criteriile DSM-III, prevalența tulburării depresive majore este de 6,8%. Autorii studiază, de asemenea, frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frecvența alcoolismului și toxicomaniei, care este de 8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete decât la băieți în cele două grupe de vârstă. Autorul a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
8,2% și 9,4%. Element interesant, tulburarea depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete decât la băieți în cele două grupe de vârstă. Autorul a utilizat o scară de evaluare personală. O
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresivă majoră precede întotdeauna, după autori, alcoolismul sau toxicomania. Bomba (1988), într-un studiu epidemiologic asupra unui grup reprezentativ de populație fără tratament (1033 de adolescenți școlarizați), constată următoarele procente privind depresia: adolescenți între 13-14 ani (479 cazuri): 31,65%; adolescenți între 16-17 ani (559 de cazuri): 27,37%. Depresia este mai frecventă la fete decât la băieți în cele două grupe de vârstă. Autorul a utilizat o scară de evaluare personală. O creștere destul de importantă a frecvenței a fost observată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
1985): 31,65%; - 16-17 ani: primul studiu (1982): 19,20%; al doilea studiu (1985): 27,37%. Autorul explică această diferență prin degradarea condițiilor „macrosociale” din Polonia. Choquet și colab. (1988) într-o anchetă efectuată asupra unui număr de 327 de adolescenți urmăriți de la 16 la 18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare (după cum apreciază adolescentul însuși), melancolie, gânduri de suicid, dorință de a plânge, plictiseală. Nu este deci vorba
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Choquet și colab. (1988) într-o anchetă efectuată asupra unui număr de 327 de adolescenți urmăriți de la 16 la 18 ani (trei întâlniri la un an interval fiecare), reprezentativi pentru acest segment de vârstă, studiază itemii următori: deprimare (după cum apreciază adolescentul însuși), melancolie, gânduri de suicid, dorință de a plânge, plictiseală. Nu este deci vorba despre o scară de depresie în sensul propriu al termenului. Nu s-a constatat o progresie majoră în funcție de vârstă între 16 și 18 ani dar, în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]