11,054 matches
-
situațiile de criză care se manifestă la nivel intranațional și intraregional (inclusiv cele generate de hazarde naturale și antropice) sau de caracteristicile unor arii geografice cu probleme specifice (de exemplu „zone cu handicap natural și demografic” așa cum sunt denumite în „Agenda 2000” lansată în 1999 de Comisia Europeană). Coeziunea teritorială, înțeleasă ca distribuția echilibrată a activităților la nivelul UE, vine în completarea coeziunii economice și sociale. Dezechilibrele teritoriale vizate de obiectivul obținerii coeziunii teritoriale se referă la discrepanțele de dezvoltare centru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acestea au fost și primele manuale „generaliste”, fiind urmate de o serie de lucrări care se concentrau prioritar pe o anumită secvență. Diverși autori au pus accentul în cercetările lor pe chestiuni legate de identificarea problemelor și înscrierea lor pe agenda politică sau pe problematica implementării sau evaluării de p.p.. Domeniul p.p. (cercetarea și analiza în domeniu) poate fi definit foarte bine ca ocupându-se de studiul deciziilor politico-administrative de alocare a diverselor forme de resurse (materiale, financiare, de know how
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cetățenilor în domeniul în care se propune reglementarea. Scopul consultării prin dezbateri publice (organizate ca și mese rotunde sau, pur și simplu, prin publicarea propunerii de politică pe Internet și solicitarea de feedback) este să nu se propună politici în afara agendei cetățeanului, de care acesta nu are nevoie sau care sunt chiar împotriva interesului public sau comunitar. Este esențială creșterea importanței rolului beneficiarului (cetățeanul) în cadrul formulării politicilor publice pentru a crește în final calitatea serviciilor publice și adaptarea acestora la nevoile
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și incluziunea socială, principalele domenii fiind incluziunea socială, pensiile și sănătatea și îngrijirea pe termen lung. România a elaborat primul Raport de țară asupra Obiectivelor de dezvoltare a mileniului în 2004, devenind una dintre cele 191 de țări participante la agenda globală a Organizației Națiunilor Unite pentru dezvoltare. Obiectivul-cadru al acestei strategii îl constituie reducerea sărăciei severe, fiind completat de o serie de obiective mai specifice, cum ar fi creșterea ratei de absolvire în învățământul obligatoriu sau îmbunătățirea sănătății materne. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
că o bună soluție poate fi plasarea t. în locații private, mai ales în condițiile în care, pe termen lung, acesta ar putea deveni mai degrabă un telecentre decât un telecottage (vezi mai jos). Unele tensiuni în comunitate, divergențe între agenda publică locală, cea a t. și cea a administrației locale, tentația compradorismului, tensiuni sau simple suspiciuni privind existența unor tensiuni între aspectele comunitare (t. în slujba comunității) și cele comerciale (t. ca serviciu pe care membri ai comunității îl cumpără
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
nuclear tindea să se stabilizeze). Ca atare, SUA provoacă la începutul anilor ’80 o reluare a cursei înarmărilor convenționale, pentru a echilibra balanța militară și convențională. Simultan, doctrina lui Ronald Reagan (președinte între 1981 și 1989) ajunge să propulseze pe agenda internațională problema construirii scutului anti-rachetă, care ar fi protejat SUA și pe aliații săi de un eventual atac nuclear din partea Uniunii Sovietice. Cele două elemente - considerate împreună și privite în contextul incapacității sistemului economic sovietic de a genera o creștere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Această lărgire a câmpului de acțiune a fost dictată de nevoia de a găsi căi mai eficiente de promovare a valorilor și intereselor specifice fiecărei ONG, iar procesul nu este nici general, nici uniform. În multe cazuri, organizațiile promovează o agendă specific „internă”, ceea ce le oferă mai puține stimulente pentru internaționalizarea sau transnaționalizarea activității. În anumite situații însă, o ONG deja consolidată pe plan intern poate alege, ulterior, să formeze sau să participe în cadrul unei OING. O altă posibilitate este aceea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
perioada interbelică - mai întâi vom trecere în revistă conținutul idealismului interbelic reflectat în literatura clasică a disciplinei, iar în a doua parte vom prezenta posibilele erori ale viziunii convenționale prin abordarea noului val, revizionist, al istoriografiei relațiilor internaționale. Tabelul 1 - Agenda de cercetare a relațiilor internaționale - ieri și azi Aspecte contemporane ale politicii mondiale Propunerile președintelui Woodrow Wilson Sprijinul pentru întărirea legislației internaționale Ideile de promovare a păcii prin intermediul legislației internaționale reflectate în pledoaria sa de înlocuire a diplomației secrete cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
această problematică. În relațiile internaționale este greu să afirmi, spre exemplu, că un Robert Keohane nu se preocupase și înainte de efectele instituțiilor internaționale. Noul instituționalism oferă însă un cadru legitim și influent din punct de vedere științific pentru configurarea unei agende de cercetare coerente. Influențele marcante venite dinspre teoria economică, sociologie și alte discipline fac ca noul instituționalism să contribuie la integrarea mai accentuată a științei politice în spațiul științelor sociale. În relațiile internaționale, neoliberalii au găsit în această perspectivă un
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
nivel internațional și motivelor pentru care statele respectă aceste reguli, precum și de a se acorda atenție rolului instituțiilor (Keohane, 1986, p. 194). Liberalism și neoliberalism Limitările percepute ale realismului structural contribuie semnificativ la conturarea programului de cercetare neoliberal, însă confluența agendelor de cercetare și a metodologiilor între neorealism și neoliberalism nu trebuie să treacă în plan secund faptul că ultimul se dezvoltă, totuși, în spațiul reflecției liberale. Termenul „neoliberalism” este folosit de Joseph Nye în 1988 (Nye, 1988), iar în același
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
realiști); transguvernamentale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele acționează coerent, ca unități); și transnaționale (sesizabile în cazul în care se relaxează asumpția realistă că statele sunt singurele unități cu rol de actori în politica internațională); agenda relațiilor interstatale constă dintr-o multitudine de teme, care nu sunt aranjate într-o ierarhie clară sau consistentă); guvernele nu utilizează forța militară acolo unde prevalează interdependența complexă. Interpretat, de regulă, drept o critică devastatoare la adresa realismului, modelul interdependenței complexe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a înțelege relațiile internaționale și a progresa în cercetarea lor. Popularitatea lui a devenit atât de mare în cercurile academice ale relațiilor internaționale, mai ales în spațiul euro-atlantic, încât adeseori conceptele sale, limbajul său și maniera de a concepe o agendă proprie de cercetare s-au banalizat, devenind o „modă” care se insinuează chiar și în discursul politic. Nu este primul fenomen de acest tip, „interdependența complexă” propusă de Keohane și Nye făcând vogă în anii ’70. În momentul de față
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
natură conceptuală terminologică: ca termen, „constructivism” a ajuns în ultimii ani să desemneze două aspecte distincte. Într-o primă accepțiune, el se referă la o anumită abordare teoretică a relațiilor internaționale și a științelor sociale în general, cu implicații asupra agendei de cercetare și a metodelor folosite, împărtășită de mai mulți autori. Într-o a doua accepțiune, constructivismul desemnează o poziție meta-teoretică referitoare la științele sociale, bazată în principal pe argumente de factură epistemologică și ontologică, reunind un număr mare de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și comunicându-le într-un nou limbaj sau punând în centrul atenției realități internaționale ignorate până acum în cercetările tradiționale (acel mainstream/malestream). Odată cu creșterea exponențială
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și comunicându-le într-un nou limbaj sau punând în centrul atenției realități internaționale ignorate până acum în cercetările tradiționale (acel mainstream/malestream). Odată cu creșterea exponențială a literaturii de gen în relațiile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cronologică, primul curent feminist în relațiile internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a genului ca variabilă. Scrierile feminismului liberal nu contestă granițele relațiilor internaționale ca domeniu academic, modul de stabilire a lor, conceptele fundamentale sau agenda de cercetare. Într-un cadru preexistent și necontestat, feminismul liberal „descoperă” prezența femeilor în relațiile internaționale și necesitatea includerii lor mai largi în categoria factorilor de decizie, în categoria obiectelor de studiu și în categoria autorilor de studii. Feminismul liberal
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pornind astfel de la premisa că obiectivitatea studierii relațiilor internaționale este deopotrivă posibilă și necesară. Ca atare, nu va detecta limitele și „subiectivitatea” ascunse în abstractizările larg împărtășite ale descrierii lumii internaționale, limitându-se la a fi reformist, nu revoluționar. Pe agenda de cercetare a acestei categorii de abordare a politicii internaționale se regăsesc subiecte precum: evaluarea gradului în care drepturile omului, așa cum sunt ele consacrate pe plan internațional, sunt echitabile față de femei; promovarea femeilor în lumea relațiilor internaționale; introducerea unor probleme
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
precum: evaluarea gradului în care drepturile omului, așa cum sunt ele consacrate pe plan internațional, sunt echitabile față de femei; promovarea femeilor în lumea relațiilor internaționale; introducerea unor probleme de tip low politics, în mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe agenda internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
omului, așa cum sunt ele consacrate pe plan internațional, sunt echitabile față de femei; promovarea femeilor în lumea relațiilor internaționale; introducerea unor probleme de tip low politics, în mod discutabil asociate doar cu universul feminin, pe agenda de politică externă și pe agenda internațională (de exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
relații, interesele clasei dominante. Feminismul marxist propune analiza relațiilor de gen însușindu-și fundamentele lecțiilor inegalității de clasă expuse de teoreticienii marxiști, pentru a înțelege inegalitățile dintre statutul, resursele și puterea de care dispun bărbații, respectiv femeile, la scară globală. Agenda de cercetare a feminismului marxist este predominant economică, inegalitățile de gen fiind teoretizate ca un alt tip de inegalitate față de cea de clasă, dar reductibile, la rândul lor, la cauze materiale de tipul: distribuția resurselor, structura proprietății, regimul drepturilor de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
forțelor sociale cu interese contra-hegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și valorii urmăririi evoluțiilor istorice care au modelat actualul sistem internațional, instituțiile și practicile care îl constituie, precum și conceptele care îl descriu. Problemele de pe agenda de teoretizare și cercetare a feminismului teoriei critice se referă la dinamica pieței la nivel global, la dinamica și structura capitalurilor, la termenii comerțului global, la doctrinele și programele organizațiilor internaționale (Organizația Internațională pentru Migrație, Organizația Internațională a Muncii, Banca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asumat al femeilor și se centrează pe femei, cu valorile lor, existențele lor și modul în care ele au existat dintotdeauna întrețesute în lumea internațională, dar invizibile. Experiențele pe care feminismul perspectival construiește o cunoaștere alternativă a internaționalului, care alcătuiesc agenda sa specifică de cercetare, vizează în principal reteoretizarea independenței/dependenței, a subordonării, excluderii, a invizibilității, a puterii sau a lipsei ei, plecând de la asumarea identității feminine a teoreticienelor, a experiențelor specific feminine relevante pe un plan mai larg și a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
lungul vieții despre noi înșine și lumea înconjurătoare sunt la fel de prezente și în modalitatea de înțelegere a relațiilor internaționale, în construirea teoriilor și fundamentarea recomandărilor de politică. Securitatea, puterea, drepturile omului, pacea, conflictul, capitalul, comerțul, informația, toate aceste subiecte de pe agenda globală își au premisele lor genizate și consecințele lor, adesea discriminatorii. În fine, al treilea tip de literatură feministă în domeniul internațional a prins contur în ultimii zece ani, pe măsură ce depărtarea de începuturile timide și dezvoltarea uimitoare a subdomeniului a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Doyle, 2005, p. 463). Înaintea primului război mondial - și mai ales în perioada interbelică - au existat numeroase scrieri subliniind natura pacifistă a democrațiilor în special în rândurile internaționaliștilor liberali din tradiția kantiană. Ipoteza pacifismului democratic avea însă să revină pe agenda științelor sociale odată cu răspândirea treptată a democrației liberale după al doilea război mondial, și mai ales odată cu încetarea „războiului rece”, când corelația dintre existența regimurilor democratice și formarea unei păci separate a atras atenția teoreticienilor relațiilor internaționale. Teorii contemporane Doi
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
140). Nu în ultimul rând, studiile asupra războiului și păcii au jucat un rol important în afirmarea, dezvoltarea instituțională și consolidarea „teoriei relațiilor internaționale” ca o disciplină autonomă în cadrul științelor socio-umane. Problematica războiului și păcii a dominat, în faza inițială, agenda de cercetare a disciplinei, fiind unul dintre principale obiecte de studiu și un subiect fierbinte în „marele dezbateri” inter-paradigmatice a secolului XX. De asemenea, preocuparea pentru fenomenul conflictual în relațiile internaționale a dat naștere la trei orientări distincte de cercetare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]