KorAP: Find »[drukola/base=albină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...213 214 215 ...424 >

10,591 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică. Participarea la Congresul și Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență al cărții sub raportul cercetării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât mai ales prin interpretare. Dl. Ghercă arată încercarea Vaticanului de a impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și specifice Bisericii în cadrul presei catolice, influența nunțiului apostolic în finanțarea și apariția unor publicații catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul s-a concretizat prin apariția ziarului Albina, care însă din aceleași motive care au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt demonstrează capacitatea redusă a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de caz un proiect al AGR-ului). Nici intervenția sau susținerea directă a Vaticanului nu a reușit să unifice diversele forțe catolice din România, să le facă să conlucreze și să realizeze acest deziderat al presei catolice românești. Subcapitolul Cotidianul Albina conține o exemplificare concretă a incapacității de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor în condițiile în care acest proiect a fost inițiat și finanțat de Vatican timp de trei ani (exact perioada cât a apărut). În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de rit latin, proporția este mai favorabilă, de vreme ce au un ziar la 64 de indivizi, respectiv 16 familii, în timp ce românii uniți un singur ziar la 112 indivizi, sau la 28 de familii"322. Singurul cotidian în limba română a fost Albina, care a apărut în capitala țării între anii 1921-1924. Ziarele săptămânale de rit latin au fost: Farul nou, care apărea în 2500 de exemplare la București, fiind format prin unirea cu Sentinela catolică de la Iași și care a avut ca

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În București, ziarul Farul nou a avut rolul de a informa comunitatea catolică despre realitățile perioadei și de a exprima punctul de vedere al Bisericii cu privire la evenimentele importante și uneori controversate, într-un limbaj accesibil (încerca să ia locul cotidianului Albina, care nu a mai apărut din 1924). Revista catolică a fost o publicație de prestigiu cu caracter științific, de specialitate, ce îi viza pe cei instruiți. Ea a fost distibuită și în străinătate. Viața a fost o revistă populară, scrisă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de altă parte). Prin intermediul presei s-a încercat unificarea catolicismului românesc și crearea unui ziar puternic și reprezentativ pentru toți catolicii din România (scop care în mare parte nu s-a realizat); inițiativa Vaticanului în această privință prin finanțarea cotidianului Albina este sugestivă. Un fapt important legat de acest eveniment îl reprezintă modesta lui mediatizare în presa catolică din România. Deși a fost prima ediție a Congresului mondial al presei catolice-o temă și un domeniu extrem de important pentru papalitate și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
zona provincială, locală sau regională), iar pe de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
provincială, locală sau regională), iar pe de altă parte s-a evidențiat dorința de "comunicare" cu statul român și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de cooperare a acestora și depășirea orgoliilor personale ale unor ierarhi 873. Proiectul cotidianului a fost conceput de Anton Gabor și transmis nunțiului apostolic de la București (Marmaggi), după ce îl făcuse cunoscut (chiar în același an în care a apărut ziarul Albina) și episcopilor români, care nu au luat însă nicio măsură pentru înființarea unui ziar catolic reprezentativ în capitala țării. Conceptul lui Gabor a reprezentat așadar structura de bază a publicației mult așteptate. La începutul lunii aprilie 1921, Anton Gabor îi

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar l-a informat pe directorul de la "Presa Bună" că "la București se aduce la îndeplinire un vis de mult așteptat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai apărut în 1926 și proiectul a fost amânat an de an, până la apariția Farului nou889. Tergiversarea acestui proiect a fost cauzată de lipsa unei finanțări constante și de precauția arhiepiscopului, care nu a mai vrut să se repete situația Albinei, adică să apară doar o scurtă perioadă de timp, din cauza lipsei resurselor financiare și a unui plan temeinic de dezvoltare. Această situație a dezvăluit modul haotic de acțiune a ierarhilor din România în privința dezvoltării presei catolice și lipsa totală de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela catolică și Farul nou). Ideea unificării presei catolice din România fusese emisă de arhiepiscop cu zece ani înainte, în momentul dispariției ziarului Albina 901. Soluția la problema legată de neplata abonamentelor și lipsa colaboratorilor (o problemă generală a presei catolice românești) a fost, în viziunea arhiepiscopului, unificarea "tuturor fițuicilor inutile și slabe și lăsarea deoparte a orgoliilor"902. Arhiepiscopul a semnalat nevoia existenței

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
unor organizații și instituții prin care să se manifeste unitar, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură; chiar și așa, a fost necesară intervenția Vaticanului prin nunțiul apostolic, precum și finanțarea directă. În aceste condiții a apărut ziarul Albina, care însă din aceleași motive ce au făcut ca toate celelalte proiecte să nu se materializeze, a încetat să apară după o scurtă perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
perioadă de timp. Existența lui efemeră a demonstrat capacitatea limitată a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau concepții diferite privind modul de organizare și dezvoltare a catolicismului din România. III.3. Cotidianul Albina Vaticanul a încercat să realizeze o unitate a catolicismului 932 din România prin intermediul presei, lucru ce s-a reușit într-o foarte mică măsură, din multiple motive. Cauza principală considerăm că a fost incapacitatea de colaborare reală și constantă a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil într-o publicație clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între ierarhii din România și cu o intervenție directă (inclusiv financiară) a Vaticanului, a reprezentat o reușită, dar cu un ecou destul de limitat. El

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a încerca unificarea catolicismului din România prin presă și de a înființa un organ reprezentativ care să militeze pentru interesele Bisericii Catolice și să apere imaginea și statutul acestei instituții atât în interiorul statului, cât și pe plan internațional. Fondarea ziarului Albina s-a datorat în mare măsură intervenției nunțiului apostolic de la București, la cerința expresă a Secretariatului de stat al Sanctității Sale, care a finanțat și a insistat pentru apariția unei publicații catolice reprezentative în București. Monseniorul Anton Gabor (poate cel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
perioadă de 3 ani. Prin urmare, anexez cecul de la Banca Comercială Italiană și Română, în valoare de 50.000"936. Deși situația prezentată demonstra, la prima vedere, o bună cooperare între episcopii romano și greco-catolici din România în privința înființării cotidianului Albina în capitala țării, realitatea a fost diferită. Nu s-a reușit o colaborare utilă și fructuoasă până nu a intervenit nunțiul apostolic, ce i-a convocat pe toți episcopii; sub puterea autorității sale, a impus materializarea acestui proiect, dorit de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
primit un refuz"937. Proiectul a fost pus așadar în aplicare din dorința expresă a Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din România(cel puțin în domeniul presei). În ziua de miercuri 9 noiembrie 1921 a apărut primul număr 938 al cotidianului Albina. Adresa redacției era București, strada Bărăției, numărul 33, în casa parohială din acea zonă. Apărea zilnic și era distribuit prin abonamente, dar și prin vânzare directă. Un număr costa un leu, abonamentul pe 3 luni 45 lei, pe 6 luni

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicații religioase), a apărut expus și mai clar scopul și direcțiile de dezvoltare, dar și unele aprecieri și analogii cu tentă religioasă: "Vom munci ca musca aceea sfântă din al cărui rod, se luminează sfântul jertfelnic al Mântuitorului. Ca și albina, vom aduna neîncetat miere pentru hrana românilor, dar ca și ea vom înțepa pe cei ce nu fac bine. Și totul pentru ca în România Mare să domnească adevărul și dreptatea. În special vom încerca să tratăm cu obiectivitatea necesară marile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
directă a Secretariatului de stat al Vaticanului a demonstrat importanța acordată acestui proiect de presă, care a avut la bază nevoia de informare asupra situației existente în România, dintr-o sursă credibilă (pentru Vatican) și, anume, catolică (în perioada apariției, Albina a constituit o sursă de referință a Vaticanului privitor la realitățile din țara noastră). Presa a reprezentat un important mijloc de informare, folosit și în cadrul relațiilor diplomatice; uneori constituia principalul, sau chiar singurul furnizor de informații, așa cum sublinia reprezentantul României

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
informațiile insuficiente pe care le trimiteau instituțiile de presă, dar și cele diplomatice românești 952. În acest context, s-a putut explica necesitatea apariției unui cotidian catolic obiectiv, care să furnizeze informații Vaticanului despre realitățile din România (așa cum a fost Albina, care a oferit date corecte și a prezentat viziunea catolicismului românesc). Acesta însă nu s-a materializat suficient (decât pentru o perioadă foarte scurtă), făcând ca presa catolică internațională să preia uneori unele știri inexacte sau părtinitoare oferite de publicațiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de către atașații români la Vatican) menite să ducă la eficientizarea comunicării cu presa vaticană 954; acestea însă nu au inclus și sprijinirea unui cotidian catolic la București, care putea informa obiectiv Statul Papal despre realitățile din România, așa cum a făcut Albina, înființat cu sprijinul direct al Vaticanului. Dispariția după doar trei ani a singurului cotidian catolic românesc, precum și incapacitatea creării unui astfel de organ de presă în perioada interbelică, care ar fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]