18,056 matches
-
alfabetic și care sunt ordonați după prioritatea acestora. Înainte de a o formula, voi fixa problema în termenii lui List: „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian apare din faptul că, pentru anumite profiluri (i) (închiderea tranzitivă) a ordonării pe anumite alternative, obținută prin drepturi decisive individuale, intră în conflict cu (ii) ordonarea acestor alternative prin principiul Pareto slab. O cale de a rezolva acest conflict este de a da prioritate uneia dintre aceste ordini (parțiale)” [List, 2003, p. 12]. De aici
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fixa problema în termenii lui List: „teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian apare din faptul că, pentru anumite profiluri (i) (închiderea tranzitivă) a ordonării pe anumite alternative, obținută prin drepturi decisive individuale, intră în conflict cu (ii) ordonarea acestor alternative prin principiul Pareto slab. O cale de a rezolva acest conflict este de a da prioritate uneia dintre aceste ordini (parțiale)” [List, 2003, p. 12]. De aici, „pentru a-i da prioritate lui (i) asupra lui (ii), putem folosi următoarea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
List, 2003, p. 12]. De aici, „pentru a-i da prioritate lui (i) asupra lui (ii), putem folosi următoarea definiție: pentru orice profil R din D, definim preferința socială corespunzătoare [...] în doi pași. În primul rând, pentru orice pereche de alternative x și y, definim x preferat strict lui y dacă: fie (A) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv [...], fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x, nu este determinat de exercițiul unui drept individual decisiv, dar (B) x preferat strict lui y este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive pe altă pereche de alternative împreună cu tranzitivitatea, fie nici x preferat strict lui y, nici y preferat strict lui x nu este determinat de exercițiul drepturilor individuale decisive, dar (C) toți indivizii au aceeași preferință, x este preferat strict lui y. În al doilea rând
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tip lexicografic: „Cele trei condiții (A), (B), (C) sunt enunțate în ordine lexicografică. Condiția (A) corespunde respectării drepturilor individuale decisive. Condiția (B) corespunde tranzitivității după exercitarea acestor drepturi. Condiția (C) corespunde respectării unei condiții Pareto restricționate pentru acele perechi de alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D și toate perechile de alternative x și y, dacă [nu este cazul ca x să fie preferat strict lui y sau ca y să fie preferat strict lui x pe baza exercitării drepturilor individuale decisive] și, [pentru toți i] x este preferat strict lui y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
în conflict cu libertarianismul și raționalitatea. Capitolul 5* Soluții prin restricționarea condiției Pareto slabe 5.1.* Restricția Sen-Suzumura [d.5.1.1*]: O alocare de drepturi este un n-tuplu, în așa fel încât, pentru fiecare i, există o pereche de alternative distincte (x,y) pentru care, dacă acesta preferă x lui y, atunci societatea preferă pe x lui y și dacă acesta preferă pe y lui x, societatea preferă pe y lui x. [d.5.1.1’*]: O alocare de drepturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Sen are în vedere definirea drepturilor pe care o formulează în (1970a) și (1970b). footnote> este: (a) nontrivială, dacă, și numai dacă, pentru toți indivizii, aceasta conține doar membrii diagonali ai mulțimii tuturor submulțimilor nevide ale produsului cartezian al mulțimii alternativelor; (b) simetrică<footnote Definiția îi aparține lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. Ea spune următoarele: dacă i este decisiv pe (x,y), și condiția de simetrie este îndeplinită, atunci: a) dacă i preferă pe x lui y, x va fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazul paradoxului lui Sen). footnote>, dacă, și numai dacă. (c) coerentă<footnote Definiția îi aparține, de asemenea, lui Austeen-Smith [Austeen-Smith, 1982, p. 91]. footnote>, dacă, și numai dacă, np R∀ ∈ (orice profil individual aparținând mulțimii tuturor ordinilor posibile pe mulțimea alternativelor), există o extensie ordonată Q a tuturor preferințelor individuale asupra sferelor lor personale din D. [o.5.1.1*]: Condiția nontrivialității spune, de fapt, că un individ care are drepturi pe (x,x), (y,y) nu are de fapt niciun
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cel puțin o persoană respectă drepturile celorlalți. Demonstrație [t.5.1.1*]. Voi propune un mod de a demonstra diferit de cel al lui Sen și relaționat cu cel al lui Suzumura (1978), (1979). Presupunem că avem o mulțime de alternative și o mulțime de indivizi cu o cardinalitate mai mare sau egală cu 2. Ne uităm la condiția Pareto slabă. Dacă o singură persoană se opune, sau nu preferă strict o alternativă preferată strict de toți ceilalți, atunci alternativa nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1978), (1979). Presupunem că avem o mulțime de alternative și o mulțime de indivizi cu o cardinalitate mai mare sau egală cu 2. Ne uităm la condiția Pareto slabă. Dacă o singură persoană se opune, sau nu preferă strict o alternativă preferată strict de toți ceilalți, atunci alternativa nu poate fi selectată ca preferință socială. Mai există un caz: dacă persoana respectivă introduce în mecanismul de generare a preferinței sociale o subrelație ,/ iii ZRR = unde iZ este partea din preferința lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de alternative și o mulțime de indivizi cu o cardinalitate mai mare sau egală cu 2. Ne uităm la condiția Pareto slabă. Dacă o singură persoană se opune, sau nu preferă strict o alternativă preferată strict de toți ceilalți, atunci alternativa nu poate fi selectată ca preferință socială. Mai există un caz: dacă persoana respectivă introduce în mecanismul de generare a preferinței sociale o subrelație ,/ iii ZRR = unde iZ este partea din preferința lui i, care poate determina, împreună cu partea jZ
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
sociale o subrelație ,/ iii ZRR = unde iZ este partea din preferința lui i, care poate determina, împreună cu partea jZ pentru toți j diferiți de i, o decisivitate a condiției Pareto<footnote Mai clar, în cazul paradoxului libertarian, toate perechile de alternative se află în domeniul unei proceduri. Pe unele dintre ele se aplică procedura libertariană, pe celelalte/cealaltă, procedura paretiană. Astfel stând lucrurile, putem considera complementare cele două proceduri. footnote>. Pentru a fi clar de ce, să presupunem că avem doi indivizi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
complementare cele două proceduri. footnote>. Pentru a fi clar de ce, să presupunem că avem doi indivizi; procedura paretiană alocă rezultate sociale doar dacă se preia informația de la fiecare dintre aceștia, și informația este echivalentă ca direcție de preferință între aceleași alternative. Altfel spus: dacă ixP y , atunci este necesar și ca , jj xP y∀ , pentru a avea sxP y . Nu putem pretinde unanimitate paretiană când votează un singur individ, dar mai există și alții în grup. În această viziune, este suficient
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem nevoie de un individ liberal care își folosește dreptul de veto slab pe care îl are prin condiția Pareto. Altfel spus, dacă liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt decisivi. Acestea sunt consistente din premise. Pentru o aplicație în cazul prude vs. lewd, vezi Suzumura (1978). 5.2.* Restricția Austeen-Smith [d.5.2.1*]: Condiția Pareto slabă constrânsă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Acestea sunt consistente din premise. Pentru o aplicație în cazul prude vs. lewd, vezi Suzumura (1978). 5.2.* Restricția Austeen-Smith [d.5.2.1*]: Condiția Pareto slabă constrânsă prin drepturi ( scP ) acordă decisivitate grupului doar pe acele elemente ale mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus niciun individ care își exercită drepturile. [t.5.2.1*]: Există o funcție de decizie socială care îndeplinește U, ,L *L și scP . Demonstrație [t.5.2.1*]. Să presupunem că [t.5.2.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
coerentă (vezi [d.5.1.1c*]) și, prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin definiție, condiția scP este aciclică. De aceea, preferința socială ciclică poate apărea doar din cauza unui conflict între drepturile individuale și condiția Pareto, dacă avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto într-una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
avem cel puțin doi indivizi. Notăm cu A mulțimea alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto într-una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca #A=3. Există, așadar, în așa fel încât: a) adică i aparține mulțimii indivizilor care au drepturi și i este decisiv pe (x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca #A=3. Există, așadar, în așa fel încât: a) adică i aparține mulțimii indivizilor care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche de alternative din care face parte și alternativa z, și c) , iar Vz , adică mulțimii elementelor care nu au primit un veto. Prin a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
A=3. Există, așadar, în așa fel încât: a) adică i aparține mulțimii indivizilor care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche de alternative din care face parte și alternativa z, și c) , iar Vz , adică mulțimii elementelor care nu au primit un veto. Prin a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a a P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a a P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă în preferință socială preferințele unanime ale indivizilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3,a a nu pot fi preferate social altor alternative, chiar dacă toți indivizii le preferă acelor alternative. Asta înseamnă că 1 2 3 4[ ] [ ]s sa P a a P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă în preferință socială preferințele unanime ale indivizilor pe o pereche care nu se află într-una dintre decisivitățile libertariene. Alternativa preferată în acest mod este, întotdeauna, dominată într-una dintre perechile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
P a¬ ∧¬ , deci paradoxul este eliminat. Pentru mai mulți indivizi, strategii, alternative, logica este aceeași. Paradoxul apare atunci când condiția Pareto transformă în preferință socială preferințele unanime ale indivizilor pe o pereche care nu se află într-una dintre decisivitățile libertariene. Alternativa preferată în acest mod este, întotdeauna, dominată într-una dintre perechile de decisivitate libertariană. Acesta este motivul pentru care apare ciclicitatea, iar el este înlăturat în momentul în care condiția Pareto este amuțită de dreptul de veto. 5.3.* Restricția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]