15,743 matches
-
ale arsenalului strategic al fostei Uniuni Sovietice, acestea punându-și ani de zile amprenta asupra viziunilor strategice ale Statelor Unite. Cele mai cunoscute dintre aceste erori sunt poate supraestimările de proporții referitoare la armamentul strategic al sovieticilor, care le-au indus americanilor senzația că au rămas în urmă în ceea ce privește numărul bombardierelor, la jumătatea anilor ’50, și în ceea ce privește numărul de rachete, începând cu sfârșitul anilor ’50 și până în 196160. Dar cel puțin la fel de importantă a fost și tendința, manifestată de la jumătatea anilor ’60
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
că o greșeală importantă care trebuie evitată este tendința de a interpreta realitatea ca pe o reflexie a propriei imagini. Deși toți analiștii de informații pot comite această eroare, ea reprezintă o problemă îndeosebi pentru comunitatea de informații din Statele Unite. Americanii sunt înclinați să creadă că toți oamenii au caracteristici similare, poate și datorită experienței Statelor Unite în asimilarea și integrarea cu succes a imigranților cu mentalități și credințe religioase diferite. Astfel, analiștii serviciilor de informații din SUA riscă mai mult decât
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
indicat grupărilor beneficiare, de vreme ce astfel este mai puțin probabil să apară acuzații privind ingerințe străine în afacerile interne ale țării, de natură să le afecteze pe plan politic. Desigur, așa s-a întâmplat în cazul asistenței acordate în secret de americani sindicatului polonez independent Solidaritatea, în anii ’80. Lucrând împreună cu Biserica Catolică și cu sindicatele americane, Guvernul Statelor Unite a perfectat un program care viza menținerea sindicatelor poloneze și a mișcării democrate poloneze după ce Guvernul comunist al țării instaurase în decembrie 1981
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
să promoveze o lovitură militară. Încercarea de stabilire a acestei distincții a fost, din câte îmi dau seama, un demers onest”40. Cu toate acestea, după cum conchide și Treverton, această distincție era una eminamente artificială, care exista „numai în mințile americanilor, nu și ale chilienilor”41. Grupările de opoziție își aleg singure strategiile pentru a-și atinge obiectivele și își selectează tacticile și aliații în consecință; dacă diversele forțe adversare lui Allende doreau să coopereze, sprijinul Statelor Unite pentru unele dintre grupări
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
unele situații, păstrarea secretului poate fi absolut vitală pentru succesul operațiunii. De exemplu, amiralul Stansfield Turner, director al CIA în timpul președintelui Carter, a prezentat o operațiune care implica trimiterea unui agent CIA la Teheran pentru a facilita eliberarea a șase americani ce se refugiaseră în Ambasada Canadei, după ce se pusese sechestru asupra Ambasadei Americane, în noiembrie 197948. Orice dezvăluire privind operațiunea (chiar dacă identitatea agentului CIA și a celor șase persoane care se ascundeau nu ar fi fost dată în vileag) ar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
șase persoane care se ascundeau nu ar fi fost dată în vileag) ar fi pus în pericol siguranța celor șapte oameni implicați, atrăgând atenția iranienilor, determinându-i pe aceștia să intre în Ambasada Canadei sau complicând procesul de scoatere a americanilor din Iran cu ajutorul unor pașapoarte false. În mod asemănător, păstrarea secretului asupra unor detalii ale unei operațiuni poate fi necesară pentru a împiedica apariția unor obstacole în calea acesteia, chiar dacă elementele generale ale programului sunt cunoscute. Să luăm ca exemplu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
electrice aveau dispozitive de interceptare 34. Mai târziu, a ieșit la iveală faptul că sovieticii compromiseră virtual întreaga structură a noii Cancelarii pe care SUA o construiseră acolo. Sovieticilor li s-a permis să realizeze, fără a fi supravegheați de către americani, coloanele și grinzile din beton prefabricat din care a fost construită Cancelaria. Sovieticii au profitat de această eroare de securitate și au proiectat un sistem de interceptare care utiliza întreaga structură ca antenă pentru interceptarea semnalelor și transmiterea acestora. Sistemul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
detalii pare să confirme ipoteza că au fost agenți dubli cel puțin o parte din, dacă nu chiar pe toată perioada în care se presupune că spionau în Cuba. Conform unor surse cubaneze, unii dintre agenți, conștienți de faptul că americanii cunoșteau adevărata lor apartenență, le-au trimis mesaje de rămas-bun coordonatorilor lor din Statele Unite. Fără a face o analiză atentă a informațiilor furnizate de acești agenți dubli, nu se poate stabili dacă în Cuba se desfășura o campanie menită să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
pentru o a doua tură50. De asemenea, la sfârșitul anilor ’50, liderii sovietici, inspirați de prestigiul adus de succesul programului lor spațial, au furnizat informați exagerate cu privire la programul ICBM al Uniunii Sovietice 51. Astfel, sovieticii au contribuit la accentuarea temerilor americanilor în ceea ce privește diferența uriașă dintre bombardierele și rachetele deținute de ei și cele ale Uniunii Sovietice (SUA se temeau că sovieticii aveau să le depășească în ceea ce privește resursele nucleare strategice). Acțiunea de dezinformare a Uniunii Sovietice părea menită să convingă Occidentul să
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
comunicații pot fi folosite pentru operațiuni de dezinformare. O situație complicată de acest gen a avut loc în 1953-1956 și ilustrează dificultatea evaluării posibilelor operațiuni de dezinformare. Statele Unite și Marea Britanie au săpat în Berlin un tunel din zona controlată de americani până în cea controlată de ruși, pentru a instala dispozitive de interceptare pe mai multe linii telefonice și telegrafice ce asigurau legătura între oraș și comandamentul forțelor aeriene din Karlshorst. Tunelul a fost construit printr-un efort comun al MI6 și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
publică de la sfârșitul anilor ’50 și începutul anilor ’60 (atunci când au avut loc tentativele), ci la opinia publică de după Războiul din Vietnam, de la mijlocul anilor ’7031. În jurul anilor ’90, opinia publică a înregistrat o nouă schimbare, acceptând cu ușurință intervenția americanilor în treburile interne ale statelor Haiti și Iugoslavia (cu privire la Kosovo). De la mijlocul anilor ’70, când au fost înființate comisiile de control pe probleme de informații din cadrul Congresului Statelor Unite, și alte țări democratice au avut în vedere constituirea unor organisme independente
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
încă. Sherman Kent exemplifică această situație prin problema cu care s-a confruntat Uniunea Sovietică atunci când a încercat să estimeze dacă Statele Unite intenționau să se împotrivească invadării Coreei de Sud de către Coreea de Nord, în 1950. Dacă agenții sovietici ar fi căutat în documentele americanilor dovezi privind decizia acestora de a se implica în conflict, nu ar fi găsit nimic, întrucât președintele Truman a luat decizia respectivă după ce invazia a început: „Astfel, dacă intențiile unei persoane pot fi anticipate prin citirea documentelor sale personale, iar
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
onorabilă). Activitate de informații implică, în esență, dezinformarea și depinde în mare măsură de influențarea unor cetățeni ai statelor inamice să comită acte de trădare. Așa cum reiese din exemplul lui Stimson, acest gen de activitate nu corespunde optimismului manifestat de americani cu privire la moralitatea de care trebuie să dea dovadă relațiile internaționale. (Faptul că informațiile obținute prin interceptarea comunicațiilor sunt considerate în prezent „curate”, în comparație cu „imoralitatea” activității de spionaj, demonstrează măsura în care s-au diminuat standardele de moralitate aplicate la nivel
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la circumstanțele particulare ale acestor lupte. 7. O modalitate convenabilă de a fi la curent cu informațiile accesibile publicului este vizitarea diferitelor site-uri care conțin date privind serviciile secrete. Printre cele mai utile sunt site-urile aparținând: Federation of American Scientists (fas.org/irp), Muskingum College, Ohio (intellit.muskingum.edu/intellsite/maintoc.html), și Loyola College, Maryland (www.loyola.edu/dept/politics/intel.html). 8. Trebuie menționat că, înainte de a fi publicată, această lucrare a fost supusă analizei Central Intelligence
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
poliției”. Mission to Russia (Arno, New York, 1970), p. 339. Pentru o descriere jurnalistică mai recentă a problemelor de securitate ridicate de folosirea excesivă a angajaților cetățeni ai țării-gazdă în ambasade, vezi Ronald Kessler, Moscow Station: How the KGB Penetrated the American Embassy (Scribner, New York, 1989). 9. De exemplu, ocuparea ambasadei americane la Teheran în noiembrie 1979 (și sechestrarea personalului ambasadei) părea că a sistat complet culegerea de informații din surse umane în Iran de către Statele Unite. Când a început planificarea acțiunii militare
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
posibilitatea ca, după ce a fost abordată de un ofițer de informații străin, sursa să raporteze încercarea de recrutare propriului guvern și să fie instruită „să coopereze”. 17. Vezi Joseph E. Persico, Piercing the Reich: The Penetration of Nazi Germany by American Secret Agents during World War II (Viking, New York, 1979), pp. 62-72, 328. 18. Atât Burgess, cât și Maclean au lucrat pentru Ministerul de Externe, în timp ce Philby a intrat în serviciul de informații britanic (MI6) și a ajuns șeful direcției de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Studies in Trust and Betrayal (Praeger, Westport, Conn., 1994). 20. David Wise, The Spy Who Got Away: The Inside Story of Edward Lee Howard (Random House, New York, 1998). 21. Vezi Mary S. Lowell, Cast No Shadow: The Life of the American Spy Who Changed the Course of World War II (Pantheon, New York, 1992). 22. Pentru o descriere a afacerii Dejean, vezi John Barron, KGB: The Secret Work of Soviet Secret Agents (Reader’s Digest, New York, 1974), pp. 114-140. 23. Allan Dulles
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
26-28. 37. Andrew, Her Majesty’s Secret Service, p. 133. 38. William Mitchell, Memoirs of World War I: „From Start to Finish of Our Greatest War” (Random House, New York, 1960), p. 59, citat în cartea lui Russel F. Weigley, The American Way of War (Indiana University Press, Bloomington, 1977), p. 224. 39. O relatare profesionistă privind spionajul științific britanic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrisă de unul din experții acestuia, o găsim în cartea Most Secret War de R.
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
rezultat un contrast mai mare și, în consecință, o rezoluție mai mare. Astfel, de exemplu, diferențe topografice minore care nu pot fi detectate printr-o fotografie tradițională sunt redate mai clar prin tehnicile de procesare avansate. 53. Conform Federation of American Scientists’s World Space Guide (www.fas.org/spp/guide/index.html), China derulează operațiuni de fotorecunoaștere spațială încă din 1975, iar Franța din 1995. Planurile japoneze subliniază necesitatea lansării a patru sateliți (doi optici și doi cu radar cu
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Datorită preocupărilor continue privind confidențialitatea, este puțin probabil să se scrie în viitorul apropiat o lucrare exhaustivă despre utilitatea comint în timpul Războiului Rece. Cu toate acestea, istoricii de la Agenția Națională de Securitate (NSA, serviciul SIGINT al SUA) susțin că succesul americanilor în decodarea sistemelor sovietice de cifrare în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial „a putut fi comparat cu succesele înregistrate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial” și că pierderea acestei capacități în 1948 este „probabil
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
monitorizare pentru a induce în eroare Statele Unite și Marea Britanie (pp. 423-428). 69. Această operațiune, cu numele de cod „Ivy Bells”, este descrisă în detaliu în cartea lui Sherry Sontag și Cristopher Drew Blind Man’s Bluff: The Untold Story of American Submarine Espionage (Public Affairs, New York, 1998), pp. 158-183, passim. 70. Wright, Spycatcher, pp. 81-86. Mai recent, serviciile secrete sovietice au putut, din cauza practicilor deficiente în materie de securitate ale Statele Unite, să aibă acces la mașinile de scris electrice trimise Ambasadei
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
și destinatar sau când este vorba despre un trafic mare de mesaje. Vezi John Earl Haynes și Harvey Klehr, Venona: Decoding Soviet espionage in America (Yale University Press, New Haven, Conn., 1999), capitolul 2, ce prezintă modul în care criptanaliștii americani au exploatat utilizarea defectuoasă de către sovietici a sistemului codului de unică folosință pentru a citi mii de mesaje cu detalii referitoare la spionajul sovieticilor din Statele Unite. 2. Pentru cea mai amplă analiză publică a istoriei criptografiei, vezi David Kahn, The
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Vezi Patrick Beesly, Room 40: British Naval Intelligence 1914-18 (Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1982), pp. 3-7, 22-33. 4. Pentru o prezentare completă a acestui incident, vezi Barbara Tuchman, The Zimmermann Telegram (Macmillan, New York, 1958, 1966). 5. Herbert O. Yardley, The American Black Chamber (Bobbs-Merrill, Indianapolis, 1931; reeditare, Ballantine, New York, 1981), p. 4. 6. Kahn, The Codebreakers, p. 348. 7. O astfel de teorie matematică a fost elaborată la începutul anilor ’30 de către criptografii matematicieni polonezi care au obținut primele succese pentru
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Gorbachev (HarperCollins, New York, 1990), pp. 524-531. 12. Kahn, The Codebreakers, p. 603; Ronald Lewin, The American Magic: Codes, Ciphers and the Defeat of Japan (Farrar Straus Giroux, New York, 1982), p. 113. 13. Kahn, The Codebreakers, p. 604. 14. Lewin, The American Magic, pp. 116-117. Pentru o discuție despre acest incident, vezi și Edwin T. Layton, „And I Was There”: Pearl Harbor and Midway - Breaking the Secrets (Morrow, New York, 1985), pp. 453-456. 15. Lewin, The American Magic, p. 117. 16. Dificultățile de
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Codebreakers, p. 604. 14. Lewin, The American Magic, pp. 116-117. Pentru o discuție despre acest incident, vezi și Edwin T. Layton, „And I Was There”: Pearl Harbor and Midway - Breaking the Secrets (Morrow, New York, 1985), pp. 453-456. 15. Lewin, The American Magic, p. 117. 16. Dificultățile de elaborare a unui nou sistem criptografic și de distribuire a acestuia către cei implicați ar putea explica ușor de ce japonezii s-au limitat să anunțe data unei schimbări de cod deja planificate. Mai mult
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]