14,847 matches
-
la lectură o dă ceea ce s-ar putea numi narațiunea critică. Se rediscută opera pe scurt și se reconstituie biografia într-un text de o sută cincizeci de pagini scrise cu reală plăcere de a povesti. După ce dăduse o biografie amplă, un roman critic al omului, C. publică, acum, o nuvelă densă, trecând peste faptele prea cunoscute. El amintește, astfel, că are și critica personajele și epica ei, că a relata e totuna cu a crea, că într-o biografie critică
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
legătură necesară cu tema romanului. Într-o ultimă relatare despre întâmplările teribile din lumea marilor finanțe internaționale de după 1970 - Oameni în Rolls-Royce (1993) -, urmași ai dinastiei Sunderland Beauclair apar ca personaje episodice pasive, sfârșite. C. a ambiționat să realizeze și ample reconstituiri ale unor importante evenimente istorice. În Iubirile imposibile ale lui Petronius (1993), biografia sentimentală a scriitorului latin e proiectată pe fundalul unei Rome bulversate de tirania și demența unor împărați degenerați - Caligula, Claudiu, Nero -, autorul punând accentul pe hazardul
CORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286413_a_287742]
-
Debutează publicistic în 1969, în „România literară”, iar editorial în 1977, cu Romanul românesc și problematica omului contemporan. Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Steaua”, „Astra”, „Familia”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Igaz Szó” ș.a. Înainte de a trece la amplele sale sinteze, C. antologhează textele despre roman ale lui I. Slavici, descifrând în ele o teorie coerentă a genului, modernă pentru epoca lor, în special privind conceptul de personaj și mijloacele retorice (Ioan Slavici, Romanele vieții, 1977). Tot ceea ce va
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
prin considerațiile analitice care se sustrag schemei teoretice. Romanul românesc și problematica omului contemporan (1977) așază întreaga evoluție postbelică a genului la noi sub dominanta realismului (prima secțiune a cărții schițează o „poetică a realismului”). Tentativa e reluată în mai ampla sinteză Romanul românesc contemporan. 1945-1985. În primul volum (Realismul, 1988), sunt stabilite trei etape: momentul ’50 (al „Dogmei «Utopiei»”), momentul ’60 (al „Adevărului”) și momentul ’80 (al „Romanului ca literatură”: „literaturitatea tinde a predomina”). Clasificarea este în parte reluată și
COSMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286437_a_287766]
-
focul și cu apa (1969). A scris și două romane: Cântec să crească băiatul (1959) - elogiu al copilăriei, și Tânărul meu Ulise (1966) - pledoarie pentru autenticitate, narând destinul unui pictor, de la aspirație până la realizare. Poezia lui C. completează în ritmuri ample reportajele, înscriindu-se de asemenea pe linia sentimentelor grandioase, dublate de reverie în fața naturii. SCRIERI: La Taliane, București, 1950; Prietenie, București, 1951; Împărăția vânturilor, București, 1954; Sub cerul liber, București, 1954; Uriașul preludiu, București, 1955; Farmecul genezei, București, 1956; Dimensiuni
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
meridianul” său. Repere vechi și noi pe un atlas central-european (1998), Czernowitzer Geschichten (2003). Precizate foarte devreme și astfel beneficiind de o temeinică formație, domeniile de interes științific ale lui C. - germanistica, teoria literaturii și comparatistica, precum și studiile culturale - comunică amplu între ele. În numeroase studii, germanistul se ocupă de mari scriitori (Schiller, Thomas Mann, Kafka, Brecht, Ernst Jünger, Dürrenmatt, Max Frisch) sau de eseistul, istoricul și politologul Valeriu Marcu, pe care l-a restituit atât culturii germane, cât și celei
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
din perspectivă critică, despre foiletonistică și eseu, toate învederează o consecventă luciditate: „Foiletonul trebuie să devie o recreare, după o muncă mai grea. În fiecare an e bine să scrii o carte unitară, cu densitate de substanță și de compoziție amplă. Creația criticului se vede și în 50 de rânduri, dar nu se reliefează decât în 200 de pagini.” De reținut relația cu istoria literară: „Criticul foiletonist creează istoria literară, în marș rapid, o jalonează; istoricul literar sintetizează, pe indicațiile cronicarului
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de pedeapsă (personajul principal se numește Toma Toma), ratarea, boala, nebunia, înglobând și tema socială. La Răspântii și Arșița, continuarea celui dintâi, sunt romane eteroclite: simbolice, alegorice, poetice, realiste, sociale, cu ample dialoguri pe teme filosofice, ultimul cu o tramă polițistă. O anume fericire insistă asupra problemei cuplului și a libertății umane. Narațiunea, în genere fluentă, preia rețeta de succes a romanului anilor ’80, în speță pe cea a lui Marin Preda
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
spinoasă a preromantismului (1780-1821), momentul cvasievanescent al tranziției (1821- 1830), în care C. identifică o coexistență luminism - romantism și analizează sagace, pe bază de manuscrise, raporturile dintre literatură și eveniment istoric (răscoala lui Tudor); în fine (în secțiunea cea mai amplă), emergența romantismului (1830-1840), văzută pe trei paliere: al „ideii naționale” ca factor de bază în structurarea romantismului românesc, al expansiunii romantice (cu specificarea că la noi romantismul „se insinuează”, „nu se impune”) și al esteticii romantice. Un „post-scriptum după 20
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
modificări sensibile, pe primul plan trecând, în locul literaturii, studiile de istorie. Între 1907 și 1939, se fac tentative serioase de revenire la vechile coordonate. Dar, în ciuda numeroaselor eforturi depuse de S. Mehedinți și Al. Tzigara-Samurcaș, spațiul este ocupat fie de ample studii de filosofie și de istoria artei, fie de o literatură mediocră. Marii scriitori ai acestei perioade nu sunt prezenți decât cu totul ocazional. Sub direcția lui I. E. Torouțiu, se preferă studiile de istorie literară, majoritatea referitoare la foștii membri
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
tendința de a-l așeza la temelia literaturii culte și a limbii literare. Prezența lui V. Alecsandri a stimulat interesul, deja existent, al convorbiriștilor față de creația populară, în care ei vedeau și un bogat izvor de inspirație, așa cum reiese din ampla prezentare pe care Maiorescu o face volumului lui Alecsandri Poezii populare ale românilor (1866). Treptat, revista ajunge să grupeze pe câțiva valoroși folcloriști, contribuind la impunerea unor principii moderne în culegerea și interpretarea literaturii populare. O poziție categorică adoptă, în
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
Ureche, ca și de unii istorici străini. Argumentarea făcută în manieră umanistă, cu nervus probandi, se bizuie pe cunoașterea limbii latine și a istoriei romane. Prefața, un text memorabil, comunică în stil patetic, bine temperat, îndoielile cărturarului asupra reușitei acestei ample reconstituiri.„Biruit-au gândul” pune capăt îndoielii, iar „Eu voi da seama de ale mele, câte scriu” este formula responsabilității. Și tot aici se află antologica frază de elogiu al „cetitului cărților”. Descrierea spațiului italic („raiul pământului”) e nostalgică și
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
a pune la punct un plan de tratament corespunzător, este esențial să se facă o evaluare centrată pe ariile deficitare. Mai de mult, autismul era una dintre tulburările copilăriei pentru care comisia APA a identificat tratamente validat empiric. Într-un amplu studiu privind programele destinate copiilor cu autism, S.J. Rogers (1998) observă că nici unul nu îndeplinește criteriile cele mai stringente, dar și că opt dintre ele au înregistrat rezultate pozitive. Este vorba despre programe intensive (între 15 și 40 de ore
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
din județul Arad. Va fi ales președinte al Ligii Culturale din Sighet și activează în calitate de corespondent al secțiilor de istorie și folclor ale Astrei. A condus „Gazeta maramurășană” (Sighet). B. este autorul celei mai bogate (1200 de piese, unele foarte ample) și valoroase culegeri de folclor din Maramureș, realizată între anii 1905 și 1909 și între 1910 și 1913, parțial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu și Béla Bartók. Colaborarea cu acesta din urmă a evocat-o în studiul Béla Bartók și
BARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285648_a_286977]
-
talent, B. nu are forță de creație, nici cultură suficientă și, ca urmare, e predispus la imitație. Inițial, îl imită pe Coșbuc, apoi pe Eminescu, ale cărui poeme le transcrie, diluându-le. Ambițios, încearcă și o Poveste a Omului, precum și ample poeme istorice (Ultimul vis al lui Bonaparte, Moartea lui Mihai Viteazul), dar orice emoție e strivită sub figurația desuet romantică și mașinăria retorică. În Spre ziuă se distinge un halou de lirism autentic, susținut îndeosebi de toposul căminului, mai consistent
BECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285674_a_287003]
-
până în prezent] (1994), exegeză care încununează fericit cariera de excepție a unei cercetătoare străine, atât de devotată fenomenului cultural românesc. În numai 316 pagini sunt surprinse principalele aspecte ale literaturii române (de la folclor până la generația ‘80), acordându-se un spațiu amplu atât „emigrației interioare” (A. E. Baconsky, Adrian Marino, Ion Negoițescu, N. Balotă și Al. Paleologu), cât și contribuției exilului (Mircea Eliade, Emil Cioran, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Dumitru Țepeneag, Paul Goma). O carte dedicată exclusiv exilului românesc apare în 2001
BEHRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285675_a_287004]
-
chiar conflicte. Revoluția a VI-a promovează o modificare profundă a modului în care administrăm timpul. Datorită tot modalităților de comunicare instantanee, informația circulă cu o viteză tot mai mare, astfel că firmele se confruntă cu un timp „tot mai amplu”. Această stare de fapt împiedică, într-o mare măsură, realizarea de previziuni cu un orizont de timp foarte îndepărtat. Noua agendă necesită previziuni pentru decenii, generații sau chiar secole. Nevoia de a construi „un timp mai lung” pentru mediul de
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
www.bbc.co.uk/news/world/; http://edition.cnn.com/, accesate la 7.07.2011. Este dificil să spunem dacă terorismul însuși sau doar conștientizarea Și preocuparea noastră referitoare la acesta au crescut, dar în societatea obsedată de mass-media, reportajele ample despre acest tip de evenimente dau organizațiilor teroriste iluzia puterii Și eficacității. În nicio altă perioadă a istoriei, un număr relativ mic de oameni nu au reușit să creeze haos atât de rapid Și eficient. Atacurile împotriva Statelor Unite din 11
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
făcuți de fiecare parte implicată. Statul trebuie să își respecte rolul de protector al comunităților Și interesului public, nu doar protector al intereselor industriei turistice. În plus, strategiile Și politicile naționale pentru dezvoltarea turismului trebuie văzute dintr-o perspectivă mai amplă, a unor strategii economice, sociale Și de mediu la nivel național. Din acest punct de vedere, turismul este doar o componentă a acestor strategii, un mijloc de realizare a unor obiective mai largi. Principala problemă se referă la protecția mediului
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
mass-mediei: mass-media nonturistică (Știri, filme, documentare etc.), mass-media de profil (posturi TV dedicate călătoriilor, ghiduri turistice etc.); activitățile de marketing ale industriei turistice: dezvoltarea de noi produse, politici de preț, strategii de distribuție, relațiile publice; încrederea Și cunoștințele tot mai ample ale turiștilor, care devin tot mai experimentați (Horner, Swarbrooke, 2007: 230). Factorii enumerați mai sus au o serie de efecte asupra consumului turistic: creșterea numărului de turiști din țări care nu erau considerate mari generatoare de călători în străinătate (Europa de Est
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
explicit, o creștere continuă a dezvoltării turismului, bazată pe convingerea că „dacă puțin turism reprezintă un lucru bun, atunci mai mult turism trebuie să fie Și mai bun” (Weaver, 2006: 6). Acest sentiment pro-creștere face parte dintr-o mișcare mai amplă pro-capitalism Și pro-liberalism. Cu toate acestea, s-au găsit reprezentanți ai acestei platforme care considerau statul ca fiind principalul responsabil pentru favorizarea acestei filosofii, prin crearea cadrului legal pentru turism Și celelalte sectoare economice. 3.2.1.2. Platforma prudență
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
Științifice din acest domeniu. În acest context a devenit incorect să afirmi că turismul la scară mică este mai bun decât turismul de masă, iar găsirea formei de turism potrivite pentru fiecare destinație ar trebui să se bazeze pe o amplă analiză Științifică a caracteristicilor sale (Miller, Twining-Ward, 2005: 33). În cadrul acestei platforme a apărut Și turismul durabil, care poate fi considerat rezultatul aplicării conceptelor Și principiilor dezvoltării durabile în turism. 3.2.2. Scurt istoric al apariției turismului durabil De la
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
1848, ia parte activă la toate evenimentele, fiind unul dintre conducătorii revoluționarilor din Transilvania. La 24 și 25 martie alcătuiește două înflăcărate proclamații către românii transilvăneni, care cunosc o răspândire imediată. La 14 mai, rostește în catedrala din Blaj un amplu discurs, îndemnându-și conaționalii la luptă pentru dobândirea libertății naționale și sociale și luând atitudine împotriva nobilimii maghiare. Tot el citește jurământul solemn al revoluționarilor. Aproape un an, B. se află în centrul tuturor acțiunilor revoluționare. În martie 1849, după
BARNUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
între 1888 și 1889, revista „Macedonia”, unde își publică cele dintâi versuri. Din 1893, se întoarce în Macedonia, ca intendent al internatului liceului românesc din Bitolia. Prizonier al armatei bulgare în primul război mondial, și-a transpus impresiile într-un amplu poem (peste două mii cinci sute de versuri), ulterior pierdut. A publicat poezii numai în dialectul aromânesc, în „Macedonia”, „Frățilia”, „Graiu bun”, „Deșteptarea”, „Tribuna românilor de peste hotare”, „Peninsula balcanică” ș.a., între 1888 și 1926. Cele mai bune versuri ale lui B.
BELIMACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285690_a_287019]
-
în ciclul romanesc dedicat contemporaneității, Neamul Coțofănesc a fost interzis de sinodul Bisericii Ortodoxe Române, odată cu Icoane de lemn de T. Arghezi și Marele Duhovnic de V. Eftimiu. Ficțiunea epică este săracă, dar suplinită printr-o neistovită imaginație lubrică și ample digresiuni jurnalistice. Scriitorul ar fi plecat, se pare, de la un caz real, în marginea căruia a închipuit o serie de evenimente ce se petrec în Moldova, în timpul războiului. La Sărcani, la conacul boierilor Coțofanu, s-a înființat un spital, în
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]