190,296 matches
-
atunci când salariile depășesc prețul natural al muncii prin exces de cerere pe piața muncii. Ea are tendința să scadă din cauza unei mortalități ridicate, cauzată de insuficiența salariilor. "Cererea de oameni reglementează obligatoriu producția de oameni", scrie Smith, în 1776. În analizele clasice, factorul demografic e considerat dintr-un punct de vedere strict cantitativ. O populație numeroasă reprezintă o cantitate de mână de lucru importantă care este asimilată unei mărfi oarecare. Valoarea muncă determină valoarea mărfurilor și pe cea a factorului muncă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Eșecul neoclasicismului standard în explicarea nucleului creșterii economice, mai exact progresul tehnic, și a proceselor de creștere din secolul al XX-lea, în acest caz, absența recuperării decalajului dintre țările bogate și cele sărace, a suscitat o adevărată reînnoire a analizei creșterii economice trecând printr-o "endogenizare" a surselor acestei creșteri, în rândul cărora [se află] populația activă. Pe de altă parte, îmbătrânirea populației europene atrage din ce în ce mai mult atenția celor care se tem de o încetinire a creșterii potențiale a Europei
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
parte, ea este încorporată în individ și nu e ușor de transferat. Asta înseamnă că ea nu poate explica, de una singură, ansamblul de progrese ale productivității și nu se aplică în realitate decât unor tehnologii care-au trebuit inventate. Analizele Noii școli clasice vor completa aportul lui Arrow. Pentru Romer (1986), creșterea este legată de investirea în capital fizic care atrage după sine o acumulare de cunoștințe, acumulare care, la rândul său, generează externalizări pozitive, surse de progres tehnic. Într-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cf. Samuelson, 1958), fie că o legătură între generații este introdusă în funcție de utilitate (teorie a fertilității inițiată de Leibenstein, 1957, și Becker, 1960 și 1981), fie, în sfârșit, un fundament microeconomic este acordat cererii de copii (teorie a fertilității). În analiza beckeriană, copiii sunt argumentele funcției de utilitate a părinților la fel ca bunurile de consum durabile. Pe lângă asta, constrângerea bugetară face să apară o cerere de copii sub două aspecte: un aspect cantitativ (numărul de copii) și un aspect calitativ
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB-ului este egală cu suma creșterii PIB-ului pe cap de locuitor și a creșterii demografice. 2. Rata de creștere a PIB-ului pe locuitor este suma ratelor de creștere a productivității orare, a numărului mediu de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
depinde de numărul de copii, de vârsta efectivă și de părăsirea domiciliului părinților, de veniturile primare ale familiilor. Pentru a analiza efectele ieșirii progresive din aria politicii familiale (sau orice efect al unei măsuri oarecare), o metodă pertinentă constă în analiza acestor cazuri tip. Această metodă are avantajul de a trece în revistă situațiile posibile pentru a verifica dacă nu există, pentru cutare sau cutare structură familială, efecte perverse susceptibile de a influența puternic negativ cazurile personale. În cazul ieșirii din
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru numeroase femei, cu cât numărul de copii este mai mare, cu atât femeile sunt mai puțin instruite și condițiile de muncă sunt mai dificile. Într-adevăr, alocația parentală pentru educație își exercită esențialul efectelor sale asupra acestor femei. O analiză a fost prezentată de Cette, Dromel și Meda (2005) plecând de la rezultatele unei anchete asupra a 999 salariați francezi, anchetă realizată în iunie și iulie 2003. Variabila explicată este sentimentul conform căruia prezența unor copii este o frână în cariera
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a copilului. În plus, mai mult de jumătate din femei doresc să lucreze din nou cu jumătate de normă, amploarea acestui fenomen fiind corect măsurată de statisticile pieței muncii. Vedere de ansamblu asupra politicilor familiale în Europa Dacă extindem câmpul analizei la țările europene, impresia dominantă este cea a diversității politicilor familiale. În Spania de exemplu, în 2002, prestațiile familiale reprezentau în ansamblu 0,5% din PIB și se ridicau la 3,9% din PIB în Danemarca. În mod global, țările
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
În Regatul Unit și în Statele Unite, femeile cu capital uman ridicat lucrează și au puțini copii, pe când femeile mai puțin educate și sărace fac cu atât mai mulți copii cu cât sunt mai substanțial ajutate. Raportul 2005 al Consiliului de analiză economică (Godet și Sullerot, 2005) formulează un întreg ansamblu de propuneri pentru a compensa "costul copilului" pentru familii, cost definit aici ca suplimentul de venit necesar pentru păstrarea nivelului de trai de dinaintea apariției copilului. În prezent în Franța, nivelul de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de a da rezultate mai bune. În contextul îmbătrânirii generale a populațiilor din țările bogate, observăm noi comportamente care ar putea face trecerea de la o politică de sănătate curativă la o politică de sănătate preventivă. În concluzie, să subliniem că analiza efectelor îmbătrânirii demografice asupra cheltuielilor de sănătate cere numeroase precauții. Îmbătrânirea nu duce în mod mecanic la o creștere a acestor cheltuieli. A anticipa sarcinile de sănătate este un lucru complex căci asta face să intervină un număr important de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
moșteniri, obligații alimentare, sisteme de pensii, ajutoare de orice natură, comerciale și necomerciale. Acest capitol este destinat studiului acestor relații. Lansând ipoteza rezonabilă după care părinții au venituri din activitate și cei în vârstă venituri de substituire, de tipul pensiilor, analiza consumului și a corolarului său, economisirea, se bazează din punct de vedere tradițional pe determinanți ca venitul curent (funcție keynesziană), venitul permanent (funcție friedmaniană), venitul grupului social căruia îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
funcție friedmaniană), venitul grupului social căruia îi aparține consumatorul (funcția lui Duesenberry). Pentru contextul nostru, este potrivit un alt determinant care trebuie scos în evidență: vârsta. Efectul său asupra nivelului și structurii consumului și economisirii va face obiectul primei noastre analize. Dacă solidaritatea între juniori și seniori are o dimensiune familială bazată pe valori de respect, de recunoștință, de considerație și uneori de autoritate, nu înseamnă că este limitată numai la această sferă. De exemplu asistăm la o întărire periodică a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
asociative, la o creștere a acțiunilor de caritate, la o intensificare a relațiilor de vecinătate, ce constituie vectori privați pentru a rupe izolarea și pentru a redistribui venituri pe canale mai mult sau mai puțin formale (Prouteau și Wolff, 2004). Analiza acestor fenomene va fi abordată într-o a doua desfășurare. Pentru a sprijini aceste acțiuni spontane, care completează sau înlocuiesc transferurile familiale, statul are propria-i politică de reducere a inegalităților, ale cărei implicații sunt mai mult sau mai puțin
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
aceeași cohortă pe măsură ce înaintează în vârstă. Cu alte cuvinte, se ia un menaj având un venit dat și o mărime dată. Consumul acestui menaj tip este studiat când aparține tranșei de vârstă de la 40 la 44 de ani (bază de analiză). Acest menaj îmbătrânește și atinge succesiv tranșele de vârstă de la 60 la 64 de ani, 70 la 74 apoi 80 la 84 de ani. Raportând consumul acestui menaj tip la consumul de bază, se măsoară nu numai efectul de vârstă
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
părinților, nu numai pentru studenți, ci și cu ocazia primelor luni de viață activă, când tinerii beneficiază de "o umbrelă familială"pentru chirie și pentru locuință, pentru dotarea ei, pentru a se servi de o mașină, întreținerea lenjeriei etc. O analiză extrem de precisă exprimă veniturile în funcție de vârsta persoanelor, veniturile fiind definite cu sau fără completare de resurse sociale, de transferuri interfamiliale, cu sau fără amputare din partea sistemelor fiscale în vigoare (Herpin și Déchaux, 2004). Acești autori calculează pe rând indicii care
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai mici, decât țările sărace, ceea ce ar explica diferențialul de niveluri de trai între lumea dezvoltată și Lumea a Treia. Modelele cu generații suprapuse de tip Samuelson analizează deschis efectul structurilor pe vârste asupra variabilelor macroeconomice. În anii 1980, reînnoirea analizelor care endogenizează sursele creșterii vor reda în sfârșit factorului demografic rolul său semnificativ. De acum înainte, aspectul calitativ al populației este introdus în modelele de creștere endogenă. Aceasta devine în special funcție a capitalului uman al națiunii și acumulării de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este sugerat cu tărie de "strategia de la Lisabona"... Luarea în calcul a relației între economie și demografie este astăzi, în sfârșit, imposibil de ocolit pe piața muncii. Sub-ansamblul populației totale și responsabile de crearea bogățiilor, populația activă este, în ultimă analiză, suma locurilor de muncă (activi ocupați în producție) și a șomajului (activi momentan lipsiți de ocupație). Această dimensiune demografică a pieței muncii, care nu scapă opiniei publice, dă loc uneori la interpretări înșelătoare: o oarecare suprapopulare s-ar afla la
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lumea contemporană și, a fortiori, când încercăm să găsim mijloace eficace pentru a răspunde provocărilor pe care aceste probleme le vor ridica în următoarele decenii. Bibliografie Introducere AGLIETTA M. , BLANCHET D., HERAN F., Démographie et économie, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2002. BOËLDIEU J. și BORREL C., "La proportion d'immigrés est stable depuis 25 ans", INSEE Première, nr. 748, 2000. CHESNAIS J.-C., La Transition démographique, étapes, formes, implications économiques, Paris, INED, 1986. DAGUET F.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
politiques en faveur des seniors: quelles réformes? Comparaison Allemagne, France, Royaume-Uni, Suède", Travail et emploi, nr. 102, aprilie-iunie 2005. D'AUTUME A., BETBÈZE J.-P. și HAINAULT J.-O., Les Seniors de l'emploi en France, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2005. DE GRIP A., VAN LOO J. și SANDERS J., "L'indice sectoriel d'employabilité: intégrer les caractéristiques de l'offre et de la demande", Revue internationale du travail, vol. 143, nr. 3, 2004/ 3. GAUTIÉ
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
l'OCDE", Revue économique de l'OCDE, nr. 37, 2003. OCDE: Perspectives de l'emploi de l'OCDE, Paris, Ed. de l'OCDE, 2004 și 2005. Capitolul IV AGHION P. și COHEN E., Education et croissance, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2004. ARROW K.J., "Economic Welfare and the Allocation of Resources for Invention", in Universities National Bureau Committee for Economic Research, The Rate and Direction of Inventive Activity, Cambridge (M.A.), Harvard Business School Press, 1962
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Economy, vol. 98, nr. 5, mai 1990. BRETIN E.., "La croissance potentielle de l'économie française de moyen-long terme", Analyses économiques, nr. 48, septembrie 2004. CAMDESSUS M., Le Sursaut. Vers une nouvelle croissance pour la France, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2004. COULOMBE S., TREMBLAY J.-F. și MARCHAND S., Performances en littératie, capital humain et croissance dans 14 pays de l'OCDE, ministère de l'Industrie du Canada, iunie 2004, http://www.statcan.ca/francais
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
449, decembrie 2005. GARNER H., MEDA D. și SENIK C., "La difficile conciliation entre vie professionnelle et vie familiale", Premières synthèses, nr. 50.3, decembrie 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, noiembrie 2005. GODET M. și SULLEROT E., "Pour une réforme radicale de la fiscalité familiale", Le Monde, 27 august 2005. HOURRIEZ J.-M. și OLIER L., "Niveau de vie et taille du ménage: estimations d'une
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Population et conditions sociales, Communautés européennes, 21/2002. GODET M., Le Choc de 2006. Démographie, croissance, emploi. Pour une société de projets, Paris, Odile Jacob, 2004. GODET M. și SULLEROT E., La Famille, une affaire publique, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2005. GUILLEMARD A.-M., L'Age de l'emploi. Les sociétés à l'épreuve du vieillissemnt, Paris, Armand Colin, 2003. HAIRAULT J.-O., LANGOT F. și SOPRASEUTH T., "Inciter à différer le départ en retraite
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nr.1, ianuarie 2004. LANDAIS C., "Le quotient familial a-t-il stimulé la natalité française?", Economie publique, nr.13, 2003/2. MAJNONI D'INTIGNANO B., "Commentaire", in AGLIETTA M., BLANCHET D. și HERAN F., Démographie et économie, raport al Consiliului de Analiză Economică, Paris, La Documentation française, 2002. OCDE, Les Migrations: aspects démographiques, Paris, Ed. de l'OCDE, 1991. OCDE, Fiscal Implications of Ageing, Projections of Age-related Spending, Economics Department, Working Paper, nr.305, 1999, http://www.olis.oecd.org/ PIERRARD O.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
n.tr.) Timp necesar unei femei de vârstă fertilă pentru concepție, din momentul în care are raporturi sexuale regulate (Vezi și Pressat, 1979). (n.red.) 1 În original, classes pleines. (n.tr.) Pentru România a se vedea o astfel de analiză în V. Ghețău, "Declinul demografic al României: ce perspective?", Rev. Sociologie Românească, vol II, nr. 2, 2004. (n.red.) 2 Les charges économiques et les avantages de la croissance de la population, (Sauvy, 1972). (n.tr.) 1 halte-garderie, în original loc destinat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]