5,973 matches
-
de calcul în regim staționar pentru calcule (1-D): o Calculul factorilor de transmisie solară și luminoasă : testele de validare Anexă C din EN 13363-2:2005 (informativa); - Programe de calcul în regim staționar pentru detalii constructive sau pentru elemente decupate din anvelopa clădirii, (2-D) și (3-D) o pe baza testelor de validare din Anexă A, cap A.1. și A.2. din SR EN ISO 10211/1-98 (normativa); o pe baza testelor de validare din Anexă D, din EN ISO 10077/2-2003
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de validare cap. 8. și criterii de validare cap. 9. WI 17 PrEN 15265:2005 (normativa); - Programe de calcul în regim staționar, în regim nestationar, de calcul la condens sau cele de calcul neliniar, (2-D) și (3-D), care analizează secțiuni complexe prin anvelopa ce depășesc dimensiunile unei încăperi sau care analizează clădirea în ansablul ei, vor fi omologate pe baza testelor naționale de validare a programelor de calcul. DATE MINIMALE CONȚINUTE DE DOCUMENTAȚIA TEHNICĂ DE PREZENTAREA A PROGRAMELOR DE CALCUL AUTOMAT SUPUSE COMISIEI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
de calcul automat a performanței termoenergetice a clădirilor sau a unor părți din acestea este în curs de elaborare. Anexă A9.4 PERFORMANȚĂ TERMICĂ A FERESTRELOR UȘILOR ȘI OBLOANELOR A. Prezentare generală Suprafețele vitrate reprezintă o pondere însemnată din suprafața anvelopei clădirii. Suprafețele vitrate reprezintă zone cu permeabilități termice ridicate prin care se disipează în atmosferă un procent însemnat din energia termică consumată pentru încălzirea clădirilor (15 %-45%); În mod operativ curent, transmitanta termică a elementelor vitrate se calculează prin metode
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
dinamic de interacțiune între temperatura și transferul radiativ și convectiv al căldurii. Caracterul dinamic impune rescrierea sistemului de ecuații, datorită modificării coeficienților sistemului de ecuații, pentru fiecare pas al calculului iterativ. Anexă A10 PARAMETRI DE PERFORMANȚĂ TERMICĂ A ELEMENTELOR DE ANVELOPA ÎN CONTACT CU SOLUL ȘI TEMPERATURI ALE SPAȚIILOR SUBZONELOR SECUNDARE ALE CLĂDIRILOR Anexă A.10.1 Valorile coeficienților numerici din ecuațiile (10.1) .... (10.6) - Pereți laterali verticali (a(1), a(2), a(3)) Tabelul A.10.1.1.a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
pierderilor de căldură recuperate nu este luată în calcul la determinarea performanței energetice a subsistemului de preparare a a.c.c, ci este considerată prin reducerea necesarului de căldură pentru încălzire deoarece valoarea pierderilor de căldură recuperate depinde de interacțiunea dintre anvelopa clădirii și vasul de stocare. ÎI.1.4.4. Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirilor Necesarul de căldură pentru încălzirea unei cladiri, Q(h) se calculează conform capitolului 1.5. Documentul recomandat pentru calculul necesarului de căldură al clădirilor este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
interne medii pe perioada de calcul; - Q(s) aporturi solare medii pe perioada de calcul. Pentru pereți exteriori vitrați, se culeg separat următoarele date pentru fiecare orientare (de exemplu: orizontal și vertical sud și nord); - A(j) aria golului din anvelopa clădirii pentru fiecare fereastră sau ușa; - F(Fj) factor de reducere pentru râma, adică fracțiunea transparență a ariei A(j), neocupata de o râma; - F(sj) factor de umbrire, adică fracțiunea umbrită medie a ariei A(j); - g transmitanta totală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
o perioada sau sub-perioada de calcul dată, se definește cu relația (1.5): H = H(Ț) + H(V) [W/K] (1.5) în care H(Ț) - este coeficientul de pierderi termice prin transmisie, calculat conform Metodologie Partea I.. Pentru elementele anvelopei care includ sisteme de ventilare, se poate consulta SR EN ISO 13790 anexă E; Coeficientul de pierderi termice prin ventilare, H(v) se calculează astfel: H(V) = rho(a) * C(a) * V(a) [W/K] (1.6) în care: V
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
metodă prezentată în standardul SR EN ISO 13790 anexă G, prin reducerea debitului real de aer proporțional cu eficientă recuperării căldurii. Se ține seama de diferența dintre debitul de introducere și de evacuare a aerului, de neetanșeități și infiltrații prin anvelopa clădirii și de recircularea aerului. ÎI.1.5.8. Elemente speciale Pentru clădirile având elemente de anvelopa speciale, cum ar fi pereți solari ventilați sau alte elemente de anvelopa ventilate, sunt necesare metode de calcul speciale. Un exemplu sunt cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cu eficientă recuperării căldurii. Se ține seama de diferența dintre debitul de introducere și de evacuare a aerului, de neetanșeități și infiltrații prin anvelopa clădirii și de recircularea aerului. ÎI.1.5.8. Elemente speciale Pentru clădirile având elemente de anvelopa speciale, cum ar fi pereți solari ventilați sau alte elemente de anvelopa ventilate, sunt necesare metode de calcul speciale. Un exemplu sunt cele prezentate în standardul SR EN ISO 13790 anexă E. ÎI.1 .5.9. Aporturi de căldură Aporturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
introducere și de evacuare a aerului, de neetanșeități și infiltrații prin anvelopa clădirii și de recircularea aerului. ÎI.1.5.8. Elemente speciale Pentru clădirile având elemente de anvelopa speciale, cum ar fi pereți solari ventilați sau alte elemente de anvelopa ventilate, sunt necesare metode de calcul speciale. Un exemplu sunt cele prezentate în standardul SR EN ISO 13790 anexă E. ÎI.1 .5.9. Aporturi de căldură Aporturile care influențează necesarul de căldură al unei clădiri se compun din degajări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
orientare care se înmulțește cu radiația solară totală pe unitatea de suprafață pentru o orientare (de exemplu, vertical sud). ÎI.1.5.9.2.2. Aria receptoare echivalentă a elementelor vitrate Aria receptoare echivalentă A(s) a unui element de anvelopa vitrat (de exemplu o fereastră) este: A(S) = A F(S)F(F)g (1.11) unde : A este aria totală a elementului vitrat n (de exemplu, aria ferestrei)(mp); F(S) este factorul de umbrire al suprafeței n; F
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
despre factorii de umbrire. ÎI.1.5.9.2.5. Elemente speciale Sunt necesare metode speciale pentru calculul aporturilor solare ale unor elemente receptoare solare pasive, cum ar fi spațiile solare neventilate, elementele opace cu izolație transparență și elementele de anvelopa ventilate. Aceste metode sunt prezentate în anexa F din standardul SR ISO 13790. ÎI.1.5.9.3. Aportul total de căldură Aporturile totale de căldură la interiorul unei cladiri sau încăperi, Q(g), reprezintă suma dintre degajările interioare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ale temperaturii în jurul valorii de referință prestabilite din cauza caracteristicilor fizice ale sistemului de control, amplasării senzorilor și capacității sistemului de încălzire de a reacționa corespunzător la influență factorilor exteriori. Aceste oscilații conduc la creșterea sau descreșterea disipărilor de căldură prin anvelopa clădirii comparativ cu disipările de căldură calculate în ipoteza unei temperaturi interioare constante. Pierderile de căldură ale sistemului de transmisie a căldurii se pot calcula în mai multe feluri. Metodă de calcul depinde de forma în care datele sunt disponibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
stabilirea supraîncălzirii încăperii și necesitatea climatizării). Metodă de calcul se bazează pe analogia electrică pentru modelarea proceselor de transfer termic ce au loc la interiorul și exteriorul unei cladiri (fig. 2.3). Pe baza schemei din figură, elementele componente ale anvelopei unei construcții sunt considerate în funcție de inerția termică, de transparență și de poziție. Din punct de vedere al inerției termice și al transparenței, elementele de delimitare la exterior ale unui local se clasifică în: - elemente exterioare opace ușoare - elemente exterioare opace
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
ms) = ----- coeficient convențional de schimb de căldură la R(ms) interior (cf 2.9) 1 H(em) = ----- coeficient de schimb de căldură între exterior și R(em) suprafață interioară (cf 2.10) C(m) capacitate termică a elementelor din structura anvelopei (cf 2.11) ι(es) temperatura echivalentă a aerului exterior pentru componentelor exterioare ușoare (cf 2.13) ι(em) temperatura echivalentă a aerului exterior pentru componentelor exterioare grele (cf 2.14) d(i) fluxul de căldură în nodul de aer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
avea mai multe zone termice, cu temperaturi interioare prescrise diferite și poate avea sisteme de răcire cu funcționare intermitenta. ÎI.2.4.3.1 Principalele date de intrare Principalele date de intrare necesare pentru efectuarea calculelor sunt: - caracteristicile elementelor de anvelopa și ale sistemelor de ventilare; - sursele interne de căldură și umiditate, - climatul exterior; - descrierea clădirii și a elementelor sale, a sistemelor de încălzire/răcire și scenariului lor de utilizare; - date privind sistemele de încălzire, răcire, apa caldă de consum, ventilare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
cont de cuplajul termic dintre zone, - clădirea poate fi divizată în mai multe zone interioare (calcul mulți-zona), fără a ține cont de cuplajul termic dintre zone. ÎI.2.4.4.1 Limitele clădirii Limitele clădirii cuprind toate elementele componente ale anvelopei ce separă spațiul răcit sau încălzit (condiționat) de mediul exterior (aer, apa, sol), de alte zone climatizate sau de zonele adiacente neclimatizate. Aria pardoselii A(p) corespunde pardoselii utile. Aria se va calcula utilizând dimensiunile interioare ale încăperii. (Pentru detalii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
alta și pot fi diferite de asemenea în funcție de tipul de utilizare a clădirii. ÎI.2.4.7.4. Situații speciale Sunt necesare metode particulare pentru a calcula influență următoarelor elemente de construcție speciale: - Pereți solari ventilați; - Alte elemente ventilate ale anvelopei; - Surse interioare de joasă temperatura. Dacă o sursă interioară de căldură cu potențial important, are o temperatură apropiată de temperatură interioară, cantitatea de căldură transferată aerului interior este puternic dependența de diferența de temperatură dintre temperatura sursei și cea a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
al clădirii. Un exemplu în acest sens este redat în Anexa ÎI.2.D ÎI.2.4.8.3.3. Alte situații speciale Sunt necesare metode de calcul speciale atunci când sunt întâlnite următoarele situații: - pereți solari ventilați; - alte elemente de anvelopa cu strat de aer ventilat; - pompe de căldură ce utilizează aerul evacuat că sursa termică; dacă debitul de aer necesar funcționarii corecte a pompei de căldură este mai mare ca debitul ce ar fi trebuit introdus în calcul că data
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
s,k) - aria de captare efectivă a suprafeței k, pentru o orientare și un unghi de înclinare dat, în zona considerată, determinată conform § 2.4.10.2.1 (pentru suprafețe vitrate), si § 2.4.10.2.2 (pentru elemente de anvelopa opace), A(s,j) - aceeași interpretare că la A(s,k), pentru aporturi solare către spațiul adiacent/neclimatizat, [mp]; I(s,k) - radiația solară totală integrată pe perioada de calcul, egală cu energia solară captata de 1 mp al suprafeței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
consecință, trebuie alese valori medii adecvate scopului urmărit (încălzire, răcire sau verificarea confortului termic de vară). ÎI.2.4.10.2.1. Aria de captare efectivă a radiației solare pentru elemente vitrate Aria de captare efectivă a unui element de anvelopa vitrat se calculează cu relația: A(S,F) = F(u) tău[1 - F(ț)] A(F) (2.41) în care: A(F) - aria totală a elementului vitrat, inclusiv râma, [mp]; F(ț) - factor de tâmplărie (de reducere a suprafeței ferestrei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
către bolta cerească) sunt estimate că importante, pierderile prin transmisie pot fi intensificate în același timp, fapt modelat prin introducerea unui factor de corecție al efectului aporturilor solare asupra zonei climatizate. Aria de captare efectivă a unui element opac de anvelopa (perete, terasă) A(s,p) (mp) se calculează cu formulă: A(s,p) = F(cer) α(p) R(p,se) U(p) A(p) (2.44) în care: F(cer) - factor de corecție ce ține cont de schimbul de căldură
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
baza următoarelor date: - coeficienții de transfer termic prin ventilare H(V) și temperatura aerului introdus în încăperi (de refulare) ι(într) obținute conform § 2.4.8; - coeficienții de transfer termic prin transmisie, pentru ferestre H(F) și elementele masive de anvelopa se determina H(Ț) conform § 2.4.7; - conductanța de cuplare H(is) este egală cu: H(is) = h(is) A(ț) (2.59) și A(ț) = R(at) * A(p) unde: H(is) - conductanța de cuplare dintre nodurile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
la modul de calcul sunt date la § 2.4.8.3. ● Că și în cazul metodei lunare simplificate, sunt necesare metode detaliate pentru a modela comportamentul dinamic al următoarelor elemente de construcție speciale: - Pereți solari ventilați, - Alte elemente ventilate ale anvelopei, - Surse interioare de joasă temperatura. ● Metodă orara prezentată, cu un singur nod capacitiv, necesită determinarea "ariei masei interioare efective a clădirii", conform relației: C(m) A(m) = ---------------- (2.66) Σ A(j) [X(j)]^2 j în care: C(m
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
neetanșeități; - orificii de ventilare; - deschiderea ferestrelor; - sistemul de ventilare, inclusiv neetanșeitățile conductelor de aer. Convențional, se notează cu valori pozitive debitele de aer ce intră în clădire și negative cele ce ies din clădire. Calculul debitelor de aer ce traversează anvelopa cuprinde următoarele etape: - stabilirea relațiilor de calcul pentru debitele de aer, pentru o presiune interioară de referință - calculul presiunii interioare de referință pe baza bilanțului masic de aer pentru debitele care intră și ies din clădire - calculul debitelor de aer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]