16,557 matches
-
simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică, În cadrul căreia aceste elemente diferite interacționează, fiind complementare sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile interculturale și sunt confirmate de existența acestor relații, precum și de procesele care se observă În cadrul lor. Într-adevăr, faptul că aceste apartenențe sunt plurale, dinamice, conștiente și Înscrise adânc În funcționarea umanului permite conștientizarea de către fiecare individ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile interculturale și sunt confirmate de existența acestor relații, precum și de procesele care se observă În cadrul lor. Într-adevăr, faptul că aceste apartenențe sunt plurale, dinamice, conștiente și Înscrise adânc În funcționarea umanului permite conștientizarea de către fiecare individ și de către fiecare grup a existenței altor apartenențe decât ale sale, precum și cunoașterea acestora, deschiderea Înspre ele și transformarea reciprocă, deși contactele Între culturi ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de existența acestor relații, precum și de procesele care se observă În cadrul lor. Într-adevăr, faptul că aceste apartenențe sunt plurale, dinamice, conștiente și Înscrise adânc În funcționarea umanului permite conștientizarea de către fiecare individ și de către fiecare grup a existenței altor apartenențe decât ale sale, precum și cunoașterea acestora, deschiderea Înspre ele și transformarea reciprocă, deși contactele Între culturi ă prin intermediul unor indivizi sau al unor grupuri diferite ă se dovedesc uneori conflictuale sau chiar distructive, și nu (doar) complementare și constructive. Identificarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cunoașterea acestora, deschiderea Înspre ele și transformarea reciprocă, deși contactele Între culturi ă prin intermediul unor indivizi sau al unor grupuri diferite ă se dovedesc uneori conflictuale sau chiar distructive, și nu (doar) complementare și constructive. Identificarea printr-o astfel de apartenență este mai acută În situație de interculturalitate, tocmai fiindcă Întâlnirea, Împreună, a diferenței și a similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că, În funcție de Împrejurări, ea poate produce o Întărire a unui sentiment de apartenență „care există deja
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o astfel de apartenență este mai acută În situație de interculturalitate, tocmai fiindcă Întâlnirea, Împreună, a diferenței și a similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că, În funcție de Împrejurări, ea poate produce o Întărire a unui sentiment de apartenență „care există deja” și/sau o dezvoltare puternică a unui sentiment legat de o apartenență „nouă”. În cazul apartenențelor culturale de diferite niveluri, care se suprapun cel puțin În parte, „o mișcare generală pare a Împinge individul Înspre privilegierea grupurilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a diferenței și a similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că, În funcție de Împrejurări, ea poate produce o Întărire a unui sentiment de apartenență „care există deja” și/sau o dezvoltare puternică a unui sentiment legat de o apartenență „nouă”. În cazul apartenențelor culturale de diferite niveluri, care se suprapun cel puțin În parte, „o mișcare generală pare a Împinge individul Înspre privilegierea grupurilor ș...ț celor mai apropiate În detrimentul solidarității cu altele mai Îndepărtate sau mai difuze: În vreme ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că, În funcție de Împrejurări, ea poate produce o Întărire a unui sentiment de apartenență „care există deja” și/sau o dezvoltare puternică a unui sentiment legat de o apartenență „nouă”. În cazul apartenențelor culturale de diferite niveluri, care se suprapun cel puțin În parte, „o mișcare generală pare a Împinge individul Înspre privilegierea grupurilor ș...ț celor mai apropiate În detrimentul solidarității cu altele mai Îndepărtate sau mai difuze: În vreme ce identitatea națională pare din ce În ce mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drumului niciodată Încheiat spre o interculturalitate mai deplină. Una dintre modalitățile de a evita dificultatea constă În replierea identitară sau chiar În izolarea socială (Camilleri, 1998a, p. 59). În plus, când este vorba despre trăsături culturale, de identitate sau de apartenență stigmatizate, se observă afirmarea unei identități diferite de cea criticată (uneori adoptându-se chiar identitatea „criticului”), o stigmatizare inversă, o Întoarcere a stigmatului sub formă de valorizare, sau afirmarea unei identități critice care acceptă stigmatizarea anumitor trăsături (pe cale de a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumitor trăsături (pe cale de a fi abandonate) și, În același timp, pune la loc de cinste alte trăsături proprii aceleiași culturi. Acest ultim proces face parte dintre cele care deschid un proces pozitiv de integrare și de sinteză interculturală a apartenențelor. Aceste situații au fost formulate În mod asemănător de către psihologii sociali (vezi Azzi și Klein, 1998), care au arătat că, atunci când prestigiul grupului și, În consecință, identitatea socială sunt resimțite ca nesatisfăcătoare (cum se poate Întâmpla În cazul grupurilor minoritare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei reprezentări până atunci refuzate. În cazul proceselor pozitive ( În mod necesar complexe), distingem fenomenele de reflexivitate relativizantă („conștientizare distanțată”), de sinteză („articularea coerentă a unor trăsături provenind din culturi diferite”) și de integrare („dobândirea unui sentiment legat de o apartenență nouă fără pierderea apartenențelor prealabile”). Este important să subliniem că, Întrucât apartenențele sunt În mod normal multiple la unul și același individ, o apartenență nouă produce o nouă sinteză (un hibrid, un compromis, un metisaj) cu identitățile „deja existente” ale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
refuzate. În cazul proceselor pozitive ( În mod necesar complexe), distingem fenomenele de reflexivitate relativizantă („conștientizare distanțată”), de sinteză („articularea coerentă a unor trăsături provenind din culturi diferite”) și de integrare („dobândirea unui sentiment legat de o apartenență nouă fără pierderea apartenențelor prealabile”). Este important să subliniem că, Întrucât apartenențele sunt În mod normal multiple la unul și același individ, o apartenență nouă produce o nouă sinteză (un hibrid, un compromis, un metisaj) cu identitățile „deja existente” ale persoanei respective: acesta este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
complexe), distingem fenomenele de reflexivitate relativizantă („conștientizare distanțată”), de sinteză („articularea coerentă a unor trăsături provenind din culturi diferite”) și de integrare („dobândirea unui sentiment legat de o apartenență nouă fără pierderea apartenențelor prealabile”). Este important să subliniem că, Întrucât apartenențele sunt În mod normal multiple la unul și același individ, o apartenență nouă produce o nouă sinteză (un hibrid, un compromis, un metisaj) cu identitățile „deja existente” ale persoanei respective: acesta este de fapt sensul prefixului inter din termenul interculturalitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a unor trăsături provenind din culturi diferite”) și de integrare („dobândirea unui sentiment legat de o apartenență nouă fără pierderea apartenențelor prealabile”). Este important să subliniem că, Întrucât apartenențele sunt În mod normal multiple la unul și același individ, o apartenență nouă produce o nouă sinteză (un hibrid, un compromis, un metisaj) cu identitățile „deja existente” ale persoanei respective: acesta este de fapt sensul prefixului inter din termenul interculturalitate. Într-adevăr, „pluricultural” nu Înseamnă „pluri-monocultural”, așa cum „plurilingv” nu Înseamnă „pluri-monolingv”. A
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
du modèle associatif, Paris, Desclée de Brouwer. SALMON Jean-Marc (1998), Le Désir de société. Des restaurants du cœur au mouvement des chômeurs, Paris, La Découverte. SUE Roger (1997), La Richesse des hommes. Vers l’économie quaternaire, Paris, Odile Jacob. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, FRATERNITATE, Instituție, INTEGRARE, Putere, SOLIDARITATE Atitudinetc "Atitudine" Traducând „poziția (mai mult sau mai puțin cristalizată) a unui agent (individual sau colectiv) față de un obiect (persoană sau grup, situație sau eveniment)”, atitudinea ă din latinescul aptitudo
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altfel măsurarea acestei așteptări a priori care se bazează pe factori interni. Convingerea că poate controla cursul evenimentelor și anumite performanțe În diferite situații de competiție și conflict se corelează, la un subiect dat, cu diverși alți factori (personalitate, vârstă, apartenență socio-economică) (Dubois, 1987). Despre câteva efecte și distorsiuni intergrup și culturale Ca urmare a acestor tipuri de raționament, se constată adesea o serie de distorsiuni sistematice. Atribuirea comportamentului unui individ unor cauze interne (personale) sau externe duce În asemenea cazuri
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care se află În situație de evaluare sau de recrutare. Se pare că există aici un schimb funcțional de credințe „internaliste” Între cei care Își caută de lucru și cei care recrutează. Influența reprezentărilor sociale este determinantă În cadrul acestor procese. Apartenența culturală poate stimula un individ să caute explicații „colectiviste” sau „individualiste”, copiii indieni sau chinezi având tendința să privilegieze explicațiile externe, invers decât copiii americani. Patrick Gosling consideră, de exemplu, că există o normă de responsabilitate care Îi determină pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Franța, statutul de refugiat se acordă la două categorii de străini: 1. Străinului care Îndeplinește condițiile prevăzute În Convenția de la Geneva din 28 iulie 1951, respectiv celui care, „temându-se pe bună dreptate de persecuții din cauza rasei, religiei, naționalității sau apartenenței sale la un anumit grup social sau din cauza opiniilor sale politice”, „se găsește În afara țării al cărei cetățean este și nu poate sau, din cauza temerilor menționate mai sus, nu dorește să solicite protecție respectivei țări”. Această Convenție stabilește un statut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
să fie favorabil acestei Învățări. Încă o dată, bilingvul În devenire nu dezvoltă două identități culturale, ci integrează două culturi Într-o singură identitate. Iar această integrare nu se poate realiza În mod armonios decât Într-un mediu care permite dubla apartenență etnică și culturală și care recunoaște multiculturalitatea drept o valoare umană și socială. În mod ideal, bilingvul trebuie să se poată identifica pozitiv cu cele două grupuri a căror limbă o cunoaște sau o Învață și să se simtă recunoscut
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bilingualism, Cambridge (Marea Britanie), Cambridge University Press, (prima ediție: 1993). KRASHEN Stephen (1981), „The «Fundamental Pedagogical Principle» in second language teaching”, Studia Linguistica, vol. 35, nr. 1-2, ianuarie-decembrie, pp. 50-70. MAALOUF Amin (1998), Les Identités meurtrières, Paris, Grasset et Fasquelle. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), SOCIALIZARE Bricolajtc "Bricolaj" Multă vreme, științele sociale s-au bazat pe un model de societate care avea În centru o vastă zonă de ordine, Înconjurată de un inel de dezordine, fiecare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și a accepta pierderea contactului direct cu pământul și locul de origine, ba chiar dezrădăcinarea. Înseamnă a-ți recunoaște „dorul de ducă” (Michel, 2000), născut, poate, dintr-o Întâlnire sau dintr-o lectură. Înseamnă să accepți distanțarea de grupul de apartenență, să te deschizi Înspre nou, În sfârșit, să-ți confrunți moravurile și opiniile cu cele ale „străinilor”, cu riscul de a-ți pune ulterior În discuție valorile și cultura proprii, pentru că exotismul este și o noțiune relativă, reflexivă, reciprocă. Dorul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
esthétique du divers, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp calitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care sunt percepute), istorice, economice, sociale, religioase sau culturale, de a defini cetățeanul ca un individ abstract, fără o identitate și fără vreo calificare anume, dincolo de orice determinare concretă” (Schnapper, 1994, p. 49). Evident
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puterii care nu se confundă cu nici o persoană concretă, un loc de pură reprezentare” (Schnapper, 1994, p. 95). Cele spuse până acum ne-ar putea face să ne gândim că, În urma unui proces liniar, orientat teleologic, am trecut de la o apartenență cetățenească definită de caracterul concret al filiației biologice la o cvasi-dematerializare a unei legături universal accesibile. Dar aceasta ar Însemna, pe de-o parte, să neglijăm faptul că transcendența prin politic a Îmbrăcat forme istorice foarte diferite, reflectate de diversitatea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bucură de acest statut sunt egali În privința drepturilor și Îndatoririlor pe care el le implică” (ibidem, p. 92). Se Înțelege, din această abordare, că cetățenia, statut acordat membrilor unei comunități politice și comportând drepturi și Îndatoriri, este În același timp apartenență și participare. Vom vedea că este posibil ca dimensiunea de apartenență să nu ne mulțumească și că putem fi Îndreptățiți să căutăm să-i adăugăm o dimensiune a recunoașterii. Acest ansamblu de drepturi și Îndatoriri rezultă În mare parte dintr-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]