7,924 matches
-
intermediară, până la preluarea șefiei partidului. Ideea era susținută de liberali apropiați familiei Brătianu, precum Tancred Constantinescu, Bebe Brătianu, C. Neamțu de la Craiova, N. Pilat din Dorohoi, Al. Lapedatu, Valer Roman, G. Cipăianu 614. Liberalii guvernamentali care considerau reîntregirea imposibilă, își argumentau poziția, reamintind că acțiunea "Frontului Constituțional" fusese îndreptată împotriva guvernului condus de Gheorghe Tătărescu. Ei insistau asupra posibilității ca, în cazul realizării fuziunii celor două partide liberale, ignorarea concepțiilor politice ale liderului liberalilor georgiști să determine apariția unor disensiuni grave
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Pronunțându-se pentru un "guvern de mână tare și de autoritate", președintele georgiștilor respingea ideea unui guvern național-țărănist, apreciind că acesta ar favoriza închegarea unui front popular, care ar primejdui regimul monarhic. El respingea și ideea unui guvern Al. Vaida-Voevod, argumentând că acesta i-ar putea favoriza pe legionari, primejdioși pentru monarhie și pentru liniștea țării. Invitat prin intermediul lui P. Papacostea să se alăture unei coaliții Averescu, Goga, Cuza, care se dorea un "bloc anti-țărănist", Gheorghe Brătianu și-a declarat disponibilitatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și-a exprimat poziția față de această problemă, în interviul acordat ziarului "Curentul", la 17 septembrie 1936. Șeful georgiștilor era de părere că o reformă radicală, care ar pregăti suprimarea C.E.D. era mai potrivită, în acel moment, pentru România. El își argumenta poziția, arătând că România nu avea personalul și forța financiară care i-ar fi putut permite să preia, fără tranziție, toate obligațiile pe care le comporta serviciul de întreținere al C.E.D. La aceasta, Gheorghe Brătianu adăuga și interesul țării de
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
coaliție politică pro-germană în România 841, Gheorghe Brătianu susținea, în continuare, ideea unei politici externe care să asigure neutralitatea țării sale. Șeful liberalilor georgiști aprecia că loialitatea României față de alianțele încheiate după 1918 nu mai concorda cu realitatea momentului 1936, argumentând că, între timp, Rusia comunistă apăruse ca factor nou în politica europeană. În consecință, celor care reduceau problema alianțelor României la două altenative (cu U.R.S.S. sau cu Germania), trebuia să li se atragă atenția asupra celei de-a treia
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mai mare magazin online din lume, care a început la bursă în scădere, dar acum o duce cât se poate de bine. Când scriu aceste rânduri, la începutul lunii iunie 2012, consultanții financiari sunt împărțiți: unii recomandă investiția în Facebook, argumentând că prețul acțiunilor va crește în timp, iar alții își sfătuiesc clienții să manifeste precauție și să evite gigantul social media pentru cel puțin un an, un an și jumătate. Această carte însă nu vorbește despre investiții financiare, ci despre
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
restrâns de persoane) în circuitul public. Social media - medii de interacțiune socială Social media, sau mijloacele de comunicare socială, sunt acele medii pe care le utilizăm pentru interacțiune socială și care folosesc ca platformă Internetul și tehnologiile mobile. Se poate argumenta că, de fapt, orice fel de mediu este social, la un anumit nivel. La urma urmei, ziarele au în mod clar funcții sociale: informațiile de acolo îi ajută pe cititori să ia decizii care, la rândul lor, îi ajută să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
iar faptul că poartă mereu asupra lor telefoane mobile le permite să comunice instantaneu și de oriunde. Rezultă că reacțiile lor reflectă ce simt în momentul respectiv, cu furia și indignarea de rigoare. Poate părea un lucru rău, dar Qualman argumentează că e mai bine ca firmele să știe exact ce se întâmplă cu clienții lor, ca să poată reacționa în consecință pentru rezolvarea problemei. E mai eficient, scrie el, ca firmele să angajeze un dialog cu clienții și să răspundă la
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
acest gest, dar i-a autorizat, în 1860, accesul la Consiliul de Miniștri pentru afacerile Parisului. În concepția lui Napoleon al III-lea, modernizarea capitalei era o problemă națională, piesa de bază a dezvoltării economice a întregii națiuni. Transformarea Parisului argumenta împăratul este complementul necesar al rețelei drumurilor de fier cu care vreau să acopăr Franța, și care, într-un timp dat și apropiat, se va alătura drumurilor străine. Ce s-ar întâmpla cu aceste valuri de călători aruncați într-un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ore era mult mai importantă pentru prevenirea tuberculozei decât toate dotările din lume"60. Împotriva acestei lucidități a muncitorilor, este frapant să constatăm că majoritatea municipalităților vor continua să asocieze tuberculoza cu o maladie urbană. "Împotriva nesusținerii mișcării muncitorești, municipalitățile argumentau astfel: contează să începem cu lupta împotriva igienei deficitare, a alcoolismului etc., pentru ca, mai târziu, o clasă muncitorească sănătoasă, educată și conștientă de propriile sale interese să fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cause", în Regards sur l'actualité, nr. 172, iulie 1991, p. 25. 139 Paul-Henry Chombart de Lauwe, Un anthropologue dans le siècle, Paris, Descartes & Cie, 1996, p. 187. 140 Le Corbusier, Vers une architecture, op. cit., p.108. "Toate marile opere argumentează Le Corbusier sunt bazate pe cele câteva mari standarde de suflet: Oedip, Fedra, Fiul risipitor, Madonele, Paul și Virginie, Philemon și Baucis, Pescarul sărac, La Marseillaise, Madelon vine să ne toarne de băut... Stabilirea unui standard înseamnă epuizarea tuturor posibilităților
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și a generat) o altă mentalitate față de cea proprie economiilor meșteșugărești, noua societate cere o altă viziune. Dar este ea (această viziune) creată și însușită de România? Această întrebare este domeniul principal al actualului material. Răspunsul pe care-l vom argumenta este: în foarte mare măsură dorim a crea societatea cunoașterii acționând în și din perspectiva mentalității proprii societăților industriale „clasice”. Poziția României în Uniunea Europeană În legătură cu politicile de dezvoltare ale țării, de-a lungul celor circa 17 ani (parcurși din 1990
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cele din Orient, în care se slujește, dar nu se observă. mai pătrunzătoare prin însăși incorectitudinea limbajului său, care a fost întotdeauna puțin impregnat de ceva străin: sofist și subtil, mobil până la exces, deși era un matematician distins, el nu argumenta niciodată decât pe terenul creat de el și pe care se apăra, ori că greșea, ori că avea dreptate, cu rigoarea unui geometru. De aceea, erorile lui au trebuit să dăinuie la infinit; și, deși înșela adeseori, era și mai
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
un anumit moment, se pot transforma în adevărate forțe frenatoare în acest proces. Din acest motiv, diagnosticarea corectă a rezistențelor față de schimbare, precum și a cauzelor acestora, reprezintă, în opinia noastră, un prim pas în planificarea riguroasă a schimbării în educație. Argumentând importanța promovării unui demers formativ la nivelul organizației școlare, precum și a necesității promovării schimbărilor educaționale, lucrarea propune două tipuri majore de strategii ale schimbării: strategii de dezvoltare organizațională și strategii de dezvoltare a personalului, accentuându-se în același timp și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
relațiilor interumane și prin experiențele de viață care oferă cadrul propice regenerării sistemului normativ; * orice organizație poate reproduce instituția sau o poate schimba, acceptând sau nu instituționalizarea. Între cele două forme de organizare, P. F. Drucker (1993) insistă în a argumenta importanța organizației pe care o investește cu atributul schimbării și al inovării, în detrimentul instituțiilor, caracterizate de conservatorism. Ceea ce ne surprinde favorabil la raportul anterior descris este maniera minuțioasă de analiză a principalelor elemente ce alimentează diferențele dintre instituții și organizații
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
semnificații între persoane aflate într-o situație socială dată". Deși nu este cea mai cuprinzătoare definiție, ea servește încercării noastre de analiză a comunicării organizaționale. La nivelul organizațiilor, comunicarea reprezintă fără îndoială dimensiunea esențială a acestora, singura în măsură să argumenteze existența obiectivelor, a culturii și climatului organizațional, precum și relațiile ce se stabilesc între indivizi sau între aceștia și organizație. Ea devine responsabilă de asigurarea coeziunii unui grup, dar și de disoluția acestuia. De asemenea, comunicarea constituie o funcție importantă a
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
formare managerială a directorilor de școli, schimbări în legislație etc.); * pornește de la misiunea asumată la nivel organizațional în scopul asigurării continuității programelor de dezvoltare; * definește scopurile strategice, țintele de dezvoltare organizațională pe termen mediu (1-2 ani) și lung (3-5 ani), argumentând totodată rolul acestor ținte în realizarea misiunii organizației (de exemplu, asigurarea pentru directori a cel puțin 100 de ore de pregătire managerială, asigurarea încadrării școlii cu personal calificat, abilitarea fiecărui cadru didactic în tehnici moderne de evaluare etc.); * are ca
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
interesați de promovarea schimbărilor educaționale. Aceste probleme au interesat dintotdeauna specialiștii în domeniul managementului și, mai nou, al managementului strategic. În acest sens, s-au emis ipoteze, s-au realizat studii, toate finalizate prin apariția unor teorii ce încercau să argumenteze relevanța unora sau altora dintre posibilii factori răspunzători de comportamentul și performanța unui manager. Astfel, inițial s-a considerat că un manager/lider performant trebuie să întrunească anumite trăsături de personalitate, cum ar fi: dinamism, energie, spirit de inițiativă, încredere
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
efectele lor binefăcătoare s-au uzat. Fără tradiții stabile nu există civilizație; fără lenta eliminare a acestor tradiții nu există progres. Dificultatea constă în a găsi justul echilibru între stabilitate și variabilitate". (Gustave, Le Bon, 1991, p. 54). Astfel își argumenta autorul demersul de analiză a factorilor direct răspunzători de generarea credințelor și opiniilor la nivelul mulțimilor. Deși derulată pe alt plan, investigația sa fiind profund ancorată în elementul genetico-istoric al popoarelor, nu putem să nu observăm pertinența concluziilor sale pentru
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
poate învăța de către fiecare din mers și nu este nevoie de costuri suplimentare pentru aceasta. În ceea ce ne privește, susținem inițierea unui program de formare, inițială și continuă, pe problematica generală a schimbării, a educației pentru schimbare și ne vom argumenta acest deziderat. În condițiile societății contemporane, aflată din ce în ce mai pregnant sub auspiciile schimbării continue, profesia de cadru didactic nu se mai poate reduce la vehicularea strictă a unor cunoștințe ce aparțin disciplinelor tradiționale. Acestea devin insuficiente în absența unor demersuri privind
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
să-și ia bilet. De la stația următoare (vechea Autogară, azi magazinul "Billa") ... urcă controlorul de bilete. Eu cu bilet, ea fără. La somația controlorului să coboare și să meargă cu el la poliție ... eu ... politicos ... intervin în favoarea ei ... și tot argumentând că e vina mea ... ne trezim că am trecut de gară și urcam în centru ... de unde plecasem. Aici ... întrucât luasem asupra mea greșeala ... doamna s-a urcat în primul tramvai spre gară ... eu rămânând să plec cu alt tramvai, căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nu numai interpretarea conceptelor sale de bază, ci și aplicarea și înțelegerea acestora care, în anumite momente critice, pot fi chiar o scuză pentru eventuale rătăciri situaționale ale investigației științifice. În această ordine, evocarea dimensiunii istorice a psihologiei poate fi argumentată nu doar prin evoluția sa paradigmatică, nu doar prin maniera construcției sale formale, prin actualizarea și reactualizarea teoriilor anterior elaborate, ci și prin aplicațiile realizate, prin considerarea efectelor acestor aplicații asupra conștiinței oamenilor. Acolo unde este necesar, metodologiile imaginate se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vorba aici de înțelegerea predeterminată a adevărului lucrurilor, ci de dispoziția, de caracterele, de înclinațiile pe care le putem percepe în lucruri. Rolul acestora este doar acela de descoperire a adevărului. Pe o linie demonstrativă demnă de logica aristotelică, Leibniz argumentează că, în același fel cum este constatată existența unor diferențe între ceea ce numim pietre sau marmură, apreciere făcută fără alte date sau experiențe precedente, pe aceeași bază, un muncitor va croi din respectivele materiale un "univers" diferit, pe cel care
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apatie ce transpare, mai ales, din scăderea nivelului de capital social și din slaba prezență la vot (Putnam, 2000; Postman, 1985). O astfel de poziție a fost criticată de către Pippa Norris (2000) și alți autori europeni (Holtz-Bacha, 1990), care au argumentat că acest fenomen are cauze multiple și că media nu este principalul vinovat. Îngrijorările legate de efectele nocive ale știrilor politice au fost suscitate, în primul rând, de modul conflictual în care media încadrează politica, accentuând, de fiecare dată, aspectele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
început să regândească rolul jurnalismului prin prisma "sferei publice" definite de Habermas, iar ideile sale au devenit termenul de referință al dezbaterilor critice despre activitatea jurnalistică. Deși a idealizat o imagine puristă a sferei publice la începuturile ei, Habermas a argumentat că aceasta s-a degradat în timpul secolului al XIX-lea, când presa a reflectat mai degrabă interesele economice ale statului decât nevoile informaționale ale publicului. Opiniile lui Habermas au căpătat o relevanță crescută odată cu dezvoltarea jurnalismului din mediul virtual și
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cea a campaniilor care au devenit distante din punctul de vedere al alegătorilor, în care s-a produs o "ruptură" între electorat și liderii săi prospectivi, iar jurnaliștii, în loc să o amelioreze, au contribuit la menținerea și amplificarea ei. Așa cum au argumentat Habermas și alți cercetători, unul dintre principalele momente din istoria democrației a fost dezvoltarea unei sfere publice moderne un spațiu comunicativ în care persoanele private se reunesc sub forma unui public, revendicând spațiul discursului public și cerând ca statul sa
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]