8,235 matches
-
mai ales practic-acționale, ce trebuie parcurse în derularea negocierii. Literatura de specialitate este extrem de abundentă în descrierea fiecărei etape a negocierii, precum și a acțiunilor presupuse de ele. Acesta este punctul în care între diverși autori apar atât diferențe, cât și asemănări în ceea ce privește numărul etapelor negocierii, specificul acțiunilor ce urmează a fi întreprinse în fiecare etapă, modul de tratare al etapelor, mai general-teoretic sau mai practic-aplicativ, mai sintetic sau mai analitic etc. Pentru Ann Douglas (1962) există trei etape ale negocierii: 1
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2. Câteva scurte delimitări conceptuale Burnout și stres Cele două fenomene au fost și sunt, de altfel, strâns corelate între ele, această corelație mergând până aproape de suprapunerea lor. Cine parcurge literatura de specialitate dedicată stresului și burnout-ului rămâne frapat de asemănarea conținutului temelor și problematicilor tratate, dar și a modalităților de abordare a lor. Cauzele, simptomele, consecințele și mijloacele de prevenire sau de ameliorare a lor sunt foarte asemănătoare. Cauzele sunt prezentate și într-un caz, și în altul la nivel
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în limba ebraică întâlnim forma aceasta. Este cunoscută în epocă polemica lui Origenes cu iudeii pe care-i acuză că s- au inspirat din religia dacilor, dar și afirmațiile istoricului iudeu Iosephus Flavius, care în Antichități Iudaice, vorbește despre izbitoarele asemănări dintre morala și religia aspră a călugărilor daci numiți ktiști și polistai și secta esenienilor evrei, care s-au inspirat de la geți. Aplecarea asupra stabilirii sensului lexemului în forma cea mai scurtă, din refrenul de mai sus Iah, prilejuiește și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
grafeme, diftongilor, grupurilor consonantice sau chiar a cuvintelor întregi. Acestea se pot datora fie deficiențelor la nivelul auzului fonematic, fie insuficientei capacități de analiză fonetică sau celei de sinteză a cuvântului etc; substituiri de litere, silabe, cuvinte, ca urmare a asemănărilor din punct de vedere optic (d-p, u-n, s-ș, t-ț, a-ă ), acustic, kinestezic și fonematic (f-v, p-b, c-g, s-z, t-d, m-n, r-l, te-ce etc); adăugiri de litere, silabe
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
mai mult pentru a desemna un sentiment, o influență, un regim: există ceilalți, care sunt diferiți; sunt eu oare semenul lor? Toată literatura modernă despre călătoriile ce duc la mari descoperiri (Las Casas, Isaac de la Péreyre, Montaigne) atestă această emoție: „Asemănarea nu asemuiește pe cât deosebește diferența. Natura s-a silit să nu facă nimic care să nu fie diferit de ce-a făcut anterior (Montaigne, Eseuri, III, 13). Această uimire ține de ceea ce Hannah Arendt va numi „miracolul”, iar Emmanuel Lévinas
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sentimente pe care le am și eu (vezi În acest sens celebra Controversă de la Valladolid); ă Însă celălalt poate fi un pericol: un rival sau un dușman. Despre acesta nu vom spune că este alter, ci alienus. El nu indică asemănarea sau identificarea, ci semnalează o luptă: lupta tuturor contra tuturor, la Hobbes, și lupta pe viață și pe moarte pentru recunoaștere, la Hegel; ă celălalt poate fi și străinul, oaspetele, ființa venită de departe pe care religiile monoteiste poruncesc să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acești autori scriu: „Etnicitatea ș...ț afirmă un Eu colectiv, negând În același timp un Celălalt colectiv”, În timp ce noi am spune mai curând că etnicitatea Îl instituie pe Celălalt ca atare și Îl recunoaște astfel). Identificarea se bazează simultan pe asemănare („a fi identic cu...”) și pe neasemănare („a fi diferit de...”) (Lipiansky, 1998a, pp. 21-22). Reciprocitatea identificărilor scoate la iveală o altă chestiune fundamentală: cea a frontierei dintre colectivități și dintre identități (vezi conceptul de boundary creat de Frederik Barth
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sine n-a stârnit În schimb prea mare ecou În rândurilor populațiilor din aceste zone. Într-adevăr, indivizii aparținând unui grup sau unei societăți sunt În general mai sensibili la trăsăturile care Îi deosebesc de vecinii lor imediați decât la asemănările cu aceștia, oricât ar fi ele de evidente și de frapante pentru observatorii din exterior. Adesea destul de puține la număr, trăsăturile care marchează diferența, fie ele forme lingvistice (lexic, fonetisme, prozodie), obiceiuri, practici alimentare (rețete, băuturi) sau elemente de tehnologie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și colorată În culori vii, ale căror trupuri, Împodobite cu pene și cu pietre azurii, erau ca nimbate cu aur. Și totuși, personalitățile mai deosebite, inteligente și avizate nu au putut să nu observe și să nu releve diferențele și asemănările, În cel mai pur spirit comparatist, Între propria lor cultură și cea a teritoriilor străbătute adesea În grabă. Acești călători erau, Într-o anumită măsură, antiteza celor care spun că pretutindeni e la fel, turiști blazați pe care Victor Hugo
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
existența unui alt model, individualist și universalist. În cadrul acestuia, cetățeanul este Înainte de toate o ființă umană „constrânsă să-și organizeze viața Între limitele unor frontiere a căror legitimitate n-o recunoaște, pentru că ele generează o deformare a identității fiecăruia, creând asemănări Între membrii unei țări, care stingheresc comunicarea Între toate ființele umane” (Duchesne, 1997a, p. 310). În acest caz, celui care are aceeași naționalitate nu i se recunoaște nici un privilegiu, indivizii având vocația comunicării cu oricine, Întâlnirea punând În legătură indivizi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
etape ale istoriei, curentul difuzionist din antropologie Își propune să studieze distribuția geografică a trăsăturilor culturale, explicându-le prezența printr-o succesiune de Împrumuturi de la un grup la altul. El afirmă că procesele de inventare sunt puțin numeroase și privește asemănarea unor elemente ținând de două grupuri diferite ca un indiciu al difuzării acestora pornind de la un număr limitat de focare. Atenția se Îndreaptă Înspre circulația acestor trăsături: itinerare, viteză și arii de difuziune, modificări survenite, obstacole și condiții favorabile difuzării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai precis, pentru transmiterea identitară În cadrul descendenței. Respingerea metisului, obsesia „petei” de neșters despre care se spune că te-ar desfigura pentru totdeauna pot fi puse În contul dorinței de homofiliație fizică: dorința de a avea o descendență corespunzătoare originii, asemănare fenotipică ce Îi permite copilului recunoașterea apartenenței sale la neam și confirmă astfel „autenticitatea” filiației (Taguieff, 1988, pp. 348-350). Întrucât această dorință poate cuprinde, dincolo de trăsăturile morfologice, și alte caracteristici, diferența dintre rasismul biologic și neorasismul cultural nu ar fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
activități În situație de comparație cu o altă entitate colectivă, va avea tendința: ă să accentueze diferențele percepute Între atributele (performanțe, calități, comportamente) propriului său grup și ale celuilalt ansamblu social comparat cu el (efect de contrast); ă să mărească asemănările percepute Între propriile sale obiecte (efect de asimilare). Categorisirea este realizarea unei activități perceptive elementare care se aplică tuturor obiectelor, fizice sau nu, sociale sau nu. Ea se declanșează de Îndată ce un ansamblu de obiecte este clasat În două categorii. De
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazate pe credința În acțiunea eficientă a unor ființe supranaturale sau puteri divine, cu care omul Încearcă să comunice” În scopul de a aduce mărturie, de a omagia sau de a obține favoruri. ν Supuse, după Împrejurări, unei legi de asemănare sau de participare, aceste „reguli de conduită” ă sublinia Încă la Începutul secolului XX Arnold Van Gennep ă ne călăuzesc din „leagăn până la mormânt” și ne indică modul de acțiune adecvat sau cum să dobândim noi statuturi, identificându-se de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
des héros chrétiens, André Mary desprinde patru paradigme utilizate În abordarea logicilor de prelucrare sincretică: 1) principiul reinterpretării, adică al Însușirii conținuturilor culturale exogene prin intermediul categoriilor de gândire ale culturii native; 2) principiul analogiei, corespondenței sau omologiei, care mizează pe asemănarea globală și practică, pe abstracția incertă conform unei mistici a participării; 3) principiul diviziunii, care permite alternarea sau coabitarea, la același individ sau În cadrul aceleiași culturi, a unor logici sau categorii care sunt În sine incompatibile sau ireductibile; 4) principiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
plâng morții. Crescendo Novi Sad. Din nou surpriza arhitecturii jugen stil, aceeași ca la Trieste sau Timișoara. Mă simt acasă, rodul imperialismului austro-ungar, care a adus la un loc oameni, regiuni, limbi atât de diferite, dându-le o notă de asemănare. Deja de o oră în Novi Sad. În centrul vechi răspândiți mulți, mulți cai colorați. Cai pe străzi, nu pe pereți. Un fel de „Cow Parade“, dar cu cai. Mmmm, Power Horse și dăi bătaie. Lume întinsă pe iarbă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
treia care se urăște pe sine mai mult decât orice altceva pe lume“. Un alt roman de succes scris de un autor american cu origini orientale, pe care l-aș apropia de Bastarda Instanbulului, e Middlesex al lui Jeffrey Eugenides. Asemănările sunt surprinzătoare, deopotrivă în conținut - ramificațiile unei familii plecate din Grecia-Turcia spre Statele Unite -, dar și în formă: reinterpretarea contemporană, cu tușe și mixaje actuale a bătrânului și sigurului gen saga. Cu câteva observații în favoarea lui Eugenides: el are curajul să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
lingvisticii discursului, analogia se înrudește cu inducția și cu comparația și exploatează efecte importante de sens, prin punerea în relație a unui fapt problematic cu unul mai bine cunoscut. Din această perspectivă, discursivă, procedeul reprezintă o activitate de revelare a asemănărilor structurale și calitative a două discursuri, dar și una de reformulare, încît analogia desemnează și un fenomen al actului de interpretare, o manifestare a activității generale ce deosebește unitățile pentru ca apoi să le utilizeze. V. argumentare, inducție. SAUSSURE 1916; COȘERIU
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de lucruri și de locuri (topografia și peisajul), de timp (cronografia). Descrierea de persoane a fost divizată în portret moral (etopeea) și portret fizic (prosopografia), existînd și posibilitatea îmbinării trăsăturilor morale cu cele fizice. Descrierea consecutivă sau alternativă, bazată pe asemănări și pe deosebiri, realizează paralela, iar prezentarea detaliată a unei grupări de acțiuni și de evenimente în jurul unui personaj, tabloul. Au existat curente de gîndire care au considerat descrierea ca o etapă în trecerea spre cercetarea teoretică a obiectelor și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și ținînd loc de pecete, fiind similar cu sigiliul marilor familii nobiliare și individualizîndu-le pentru recunoașterea lor în comunitate. Deși discursul semnătură este tipic companiilor conglomerat, acesta a fost aplicat cu frecvență apreciabilă și altor medii decît cel economic, iar asemănarea tot mai mare dintre universități și giganții comerciali explică regăsirea acestui gen de discurs în mediul academic. În cadrul universităților, discursul semnătură se adresează publicului larg, întrucît nu vizează doar publicul tînăr (deși acesta reprezintă ținta principală), ci este direcționat înspre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
convingerilor individului (cine și de ce); pentru a împiedica generalizarea unei duble constrîngeri ca manifestare comportamentală recurentă în viața unui individ, este util ca acesta să își dezvolte capacitățile de a dizolva sau transforma dubla constrîngere astfel: (a) cercetarea diferențelor, în loc de asemănări care alimentează generalizările; b) căutarea detaliilor, în detrimentul generalizărilor. Prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i se scot în evidență conflictele apărute în interacțiunile umane în diverse situații: 1
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
denotat. Astfel, unele semne de scriere de tipul ideogramelor egiptene și chinezești par a fi avut un raport de icon cu realitatea desemnată. Pe lîngă semnele iconice non-lingvistice (precum imaginea și eșantionul), există în mod obișnuit, în cazul onomatopeelor, o asemănare (de ordin acustic) între semnificat și semnificant, astfel încît aceste cuvinte par să reproducă realitatea. Această asemănare nu înseamnă totuși o reproducere ca atare a realității cu mijloacele limbii, căci vorbitorii fiecărei limbi redau în maniere proprii aceeași realitate, cîntecul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
raport de icon cu realitatea desemnată. Pe lîngă semnele iconice non-lingvistice (precum imaginea și eșantionul), există în mod obișnuit, în cazul onomatopeelor, o asemănare (de ordin acustic) între semnificat și semnificant, astfel încît aceste cuvinte par să reproducă realitatea. Această asemănare nu înseamnă totuși o reproducere ca atare a realității cu mijloacele limbii, căci vorbitorii fiecărei limbi redau în maniere proprii aceeași realitate, cîntecul cocoșului, de exemplu, devenind cucurigu, în română, quiquiriquí, în spaniolă, cocorico, în franceză, cock-a-doodle do, în engleză
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
receptorul la recunoașterea unui sens distinct al acestei combinații, citirii literale luîndu-i locul o citire figurată (Pe coastele mele de soare, acolo rămîi, pe suprafața strălucitoare a mîngîierii dintîi. Nina Cassian). De fapt, metafora se întemeiază pe o relație de asemănare sau de analogie, fără ca această relație să se transforme într-o comparație explicită. Rezultat al creativității prin limbaj, metafora constituie, în momentul apariției sale, o asociere surprinzătoare, capabilă de o mare forță expresivă, însă, prin uz repetat, ea se poate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu numele altuia pe baza unei relații spațiale, temporale sau cauzale, ce există între cele două obiecte. Din perspectiva retoricii, sinecdoca reprezintă un caz special al metonimiei, dar aceasta se deosebește de metaforă, fiindcă ea are la bază analogia sau asemănarea dintre obiecte. Potrivit lui R. Jakobson, la fel ca metafora, metonimia este unul dintre elementele esențiale ale vorbirii și ține de sintagmatica discursului. De altfel, în lingvistica cognitivistă, metafora și metonimia sînt considerate concepte centrale pentru categorizarea realității, deși, în realitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]