6,215 matches
-
8 octombrie 1940). Tot În acea perioadă, traversând cu trenul sudul Poloniei, Mihai Ralea descria - evitând formulări peiorative - un anume tip de evrei, una dintre Înfățișările „truditului de veacuri Ahasverus” : „totdeauna febrili, totdeauna grăbiți [...], cu părul roșu ca focul, cu bărbi la fel, cu pălării negre Înalte [...], cu caftane lungi până la pământ, cu perciuni Învârtiți oarecum cochet și absurd În două-trei spirale, prinși mereu În panică parcă ar fi veșnic În Întârziere. Sunt evreii cărora vârsta și o mizerabilă experiență nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țară sau din străinătate. Într-un interviu acordat În 1995 unui cotidian (Cronica română), președintele Partidului România Mare - pregătindu-și intrarea În campania pentru președinția României - afirma că Emil Constantinescu va pierde competiția electorală pentru că este Înconjurat de consilieri „cu barba roșcată” <endnote id="(157, p. 93)"/>. Această ultimă sintagmă pare a fi un tic verbal, care maschează de fapt un clișeu mental. La jumătatea anului trecut, În revista România Mare a apărut o scrisoare anonimă, semnată de „un grup de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
semnată de „un grup de intelectuali”, În care sunt „demascați” mai mulți „evrei obraznici” și „progenituri de beliți [= circumciși]” din rândul adversarilor politici. „Tot un evreu obraznic”, scrie „grupul de intelectuali”, este și... [urmează numele unui parlamentar], păduchiosul ăsta cu barbă roșcovană și cașcaval cușer Între dinții galbeni” <endnote id=" (158)"/>. Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ei, ca fiind parazitară și murdară. Ironia sorții, peste nici doi ani, În decembrie 1939, s-a adoptat o măsură guvernamentală referitoare la țiganii nomazi, prin care se cerea : interzicerea vagabondajului, supunerea țiganilor unui control sanitar, tăierea părului și a bărbii, dezinfecție și deparazitare <endnote id="(686, p. 635)"/>. Peste alți doi ani, În timpul regimului Ion Antonescu, evrei și țigani au fost deportați În Transnistria, unde au murit cu zecile de mii. De altfel, Încă din 1913, Într-un acces de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe Isus, „jidovii” au fost blestemați să le iasă păduchi din corp, să le putrezească „tot trupul”, să aibă „sudori mari de sânge” și „buboaie mari În cap, care se sparg”, astfel că sângele „se scurge pre păr și pre barbă” <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. Legenda populară românească potrivit căreia, În urma actului de deicid, Maica Domnului i-ar fi blestemat pe evrei să miroasă urât a generat o altă credință populară : „De la Sf. Maria Mare [15 august] până la Sf.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Populația creștină și oștirea - notează Elias Schwarzfeld -, interpretând rău această circulară, se Înarmă cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba. Așa că comanda militară amenință pe soldați cu 25 de lovituri de harapnic, de ar mai maltrata pe evrei sub orice pretext și se văzu chiar silită a reține armata În cazarmă timp de câteva zile.” În 1860, ministrul reformator s-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să fiu regele vostru ? Am să mă duc la moșie și am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Basarabia etc., fiind nelipsit la petreceri boierești și țărănești sau la nunți evreiești și creștine. Muzica populară românească și cea evreiască s-au influențat reciproc. Pe la Începutul secolului XX, prin cârciumile din mahalaua evreiască Moldovanka din Odessa, „evrei bătrâni cu bărbi uriașe cântau cântece românești și ovreiești” - Își aduce aminte Isaac Babel <endnote id="(793, p. 206)"/>. Etnomuzicologii români consideră că imnul mișcării sioniste, Hatikvah („Speranța”) - devenit din 1948 imnul național al statului Israel -, are influențe din folclorul muzical moldovenesc (piesa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-o căruță cu un cal” <endnote id="(428, pp. 203-204)"/>. De regulă, o gloabă care „merge În trap ostenit”, un cal „cărămiziu, slab, cu coastele și șoldurile ieșite”, trăgând trăsura unui „ovrei” din Moldova (un „jupân cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate”), ca În romanul sadovenian Floare ofilită, publicat În 1905 <endnote id="(377, p. 142)"/>. Exista, desigur, și o imagine civilizată a transportului cu trăsura organizat de evrei. În mai 1848, de exemplu, un anume Solomon Rosenthal anunța
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unei nuvele de Liviu Rebreanu (Ițic Ștrul, dezertor, 1920). Inițial, și el pare că suferă de o spaimă atavică : „Viteaz nu se născuse Ițic Ștrul, ci fricos și bănuitor. Un copil de se răstea la dânsul, Începea să-i joace barba și să-i ticăie inima. În Fălticeni lumea Îl poreclise «iepurele». În clipa când doctorul comisiei de recrutare a zis «slăbuț, dar tot bun», Ițic a leșinat. Numai gândul că va merge la război Îl Îngrozea. Era convins că are să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totuși, originea acestor reprezentări se află În Bizanț” <endnote id="(136, p. 80)"/>. Concluzia prea tranșantă a cercetătoarei Revel- Neher este discutabilă. Conform erminiilor post- bizantine, În cadrul scenei Judecății de apoi, În „lăcașurile Iadului” sunt reprezentați „iudei”, care „Își smulg bărbile”, „cătând către Moise, ce le arată cu degetul pe Hristos” <endnote id=" (11)"/>. Într-adevăr, un „sobor evreiesc” (notat pe frescă lik evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiski, În slavonă) este condamnat la flăcările Iadului În scena Judecății de apoi pictată pe zidurile bisericilor din Bucovina : Probota (cu fresce datând din 1532), Humor (1535), Moldovița (1537), Voroneț (1547) ș.a. Evreii sunt zugrăviți În mod clasic, smulgându-și bărbile și urmându-l pe Moise, care ține, pentru identificare, Tablele Legii În mână. El arată spre Cristos, ținând În mână o filacteră pe care scrie : „Acesta este Mesia pe care l-am profețit și iată”. Pe fresca bisericii Sf. Luca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bisericilor din Macedonia grecească (În localitatea Vasiliada, de pildă, lângă Kastoria). În iconografia românească, astfel de intervenții ale demonilor sunt de excepție. De exemplu, În scena Judecății de apoi de la Mănăstirea Moldovița, Satana - Înarmat cu o ghioagă - Îl apucă de barbă pe Irod și-l trage din grupul de evrei spre „Râul de foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foc” <endnote id="(12, I, p. 258 ; 669, planșa 92)"/>. În schimb, acest tip de imagine apare destul de frecvent În satirele populare culese În aceeași zonă a României, Bucovina : „Dracul de sub iarbă” târăște spre Iad „un jidan”, trăgându-l de barbă și de perciuni. Întrebat unde Îl duce pe „târtanul Împelițat”, diavolul răspunde : În Iadu unde-s jidovi mulți De-ai lui Herșcu cunoscuți, C-acolo li-i locul lor Pe vecia vecilor <endnote id="(2, p. 39)"/>. În spațiul românesc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cf. 39, p. 21"/>) ; sau strigături : „Una, două, trei,/ Să ia dracu’ pe ovrei” <endnote id=" (3, p. 12)"/> ; sau recitative din folclorul copiilor : „Iese dracul din tăciuni/ Cu jidanul de perciuni,/ Iese dracul de sub iarbă/ Cu jidanul dus de barbă,/ Iese dracul de sub ghiață/ Cu jidanul de mustață,/ Iese dracul din curechi/ Cu jidanul de urechi,/ Iese dracul dintr-o bortă/ Cu jidanul de-o ciobotă,/ Iese dracul de sub pod/ Cu jidanul dus de bot,/ Iese dracul dintr-o luncă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din sudul Austriei <endnote id="(83, p. 98)"/> ; „Evreii și băcanii sunt prieteni cu Diavolul” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Evreii sunt creștinii Diavolului” - proverb german <endnote id="(3, p. 62)"/> ; „Crezuse că-l apucase pe evreu de barbă [sau de picior], dar Îl prinsese pe Diavol de coarne” - proverb polonez și german <endnote id="(70, p. 176 ; 3, pp. 62-63)"/> ; „Unde-s evrei și tăciuni, să-l aduci pe Diavol” - proverb german <endnote id="(3, p. 69) "/>; „Unde
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei (rău, viclean, avar, trădător, corupt și corupător etc.), dar și caracteristicile sale fizice. Ca și Diavolul, evreul degajă un miros pestilențial (foetor Diabolicus devine foetor Iudaicus), el are barbă de țap și părul roșu (precum Iuda), ba chiar este dotat cu coadă și coarne. „Încornoratule !”, i se spune personajului evreu În jocurile populare de păpuși din România <endnote id="(23, p. 141)"/>. Evident, evreul putea să-și ascundă coada
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scrisă de Eminescu În anii studenției berlineze (1872-1874) - „pare a fi născocit după tipul Ahasveros, personagiu legendar care a preocupat pe Eminescu ca pe toți romanticii”. Ar fi vorba de rabinul Levy Canaan, un bătrân pletos, Înalt și slab, „cu barba sură și lungă”, care locuiește „Într-o căsuță mică” de pe „ulițele strâmte ale mahalalei jidovilor” din Suceava și care ucide pentru bani, ca să plece „la Ierușalaim” <endnote id="(685, pp. 238-241)"/>. Dar, mai mult decât un personaj legendar, Ahasverus este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unul din volumele sale de istorie a religiilor, ci tot Într-o nuvelă fantastică, intitulată Dayan, scrisă la Chicago În 1980. Ca să poată În sfârșit să moară și deci să se odihnească, Jidovul rătăcitor („un domn bătrân, foarte bătrân, cu barba căruntă, Îmbrăcat ciudat, cu un fel de caftan lung, și cam zdrențăros”) Își dorește ca nimeni altul sfârșitul lumii. Ahasverus Îl inițiază pe protagonistul nuvelei, Dayan (În ebraică, „judecător”), un student matematician de geniu de la Universitatea din București, pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la nuntă a unor persoane care dansează mascate În evrei (cu costumație și Înfățișare tradiționale) <endnote id="(70, p. 162)"/>. Cel mai adesea Însă, cavalerul de onoare sau un alt prieten al mirelui se maschează Într-un negustor ambulant evreu (barbă lungă din câlți, caftan negru, un sac În spate etc.). Vorbind stricat ca un comerciant evreu de mărunțișuri și purtându- se ca atare, „evreul” se târguiește pentru mireasă ca pentru o simplă marfă și, după ce o „cumpără”, dansează cu ea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
galițieni», cu Înfățișarea și obiceiurile lor specifice. S-ar putea ca interesul său să fi fost trezit de evreii reprezentați de Rembrandt” <endnote id=" (717, p. 41)"/>. Pictura Evreul cu gâsca reprezintă un evreu est- european tipic (caftan negru, stramel, barbă, perciuni rituali etc.) ținând Într-o mână o cerere oficială și În cealaltă o gâscă vie <endnote id=" (717, pp. 41- 43)"/>. Titlul inițial al tabloului aduce unele lămuriri : Evreu din Moldova mergând la Parlamentul României pentru a-și cere
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
asupra pruncilor noștri”, au „sudori mari de sânge”. Jidovii din „Neamul lui Gad”, care au Împletit cununa de spini, au fost pedepsiți să aibă „bubuoaie mari În cap, care sparg”, astfel că sângele li „să scurge pre păr și pre barbă” ș.a.m.d. <endnote id="(19, II, p. 117)"/>. La pedepse și mai crunte a fost osândit Irod, „regele iudeilor”, „pentru omorârea pruncilor Vifleaimului și pentru jalele maicelor” <endnote id="(19, II, pp. 116-117)"/>, conform unei legende apocrife cuprinse Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aici trebuie prezentat obiceiul confecționării de Paști a unei păpuși mari (mărime naturală) reprezentându-l pe Iuda. La confecționarea acestei efigii se foloseau obiecte (de Îmbrăcăminte) luate sau furate de la evrei și se puneau semne (stereo)tipice de identificare etnică (barbă, perciuni, nas coroiat etc.). În Joia sau Vinerea Mare, efigia era spânzurată, Într-un copac sau Într- un par, În fața casei unui evreu (care trebuia să plătească pentru ca aceasta să fie mutată) sau, cel mai adesea, În piața din centrul localității
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
haine evreiești și o expunea pe vârful vreunui catarg, chiotind și făcând zgomot În jurul ei ; altă dată o târa În mijlocul târgului, o lovea cu pumnii, cu ciomege, cu cuțite, Îi arunca pietre, trăgea focuri [de armă] În ea, Îi smulgea barba și perciunii și-și bătea joc de dânsa În fel de fel de chipuri ; În fine, mateloții rânduiau un autodafe În regulă sub țipetele și chiotele norodului adunat În mare număr. Scopul acestei petreceri fiind acela de a răzbuna contra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jewish Art, Center for Jewish Art, Hebrew University of Jerusalim, nr. 9, 1982, pp. 31-46. Imaginea a supraviețuit și În epoca modernă. Un personaj dintr-un text publicat de George Orwell În 1933 este „un evreu bătrân oribil, cu o barbă roșie ca Iuda Iscarioteanul” (697, p. 159). 236. Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație, coord. acad. Nicolae Cajal și dr. Hary Kuller, Comisia Națională a României pentru UNESCO, București, 1996. 237. De la Cilibi Moise la Paul Celan. Antologie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]