8,717 matches
-
Salățile reprezintă lumea vegetală, cerbul lumea animală, iar fata împăratului cunoașterea tainelor lumii umane. Drumul spre împărăția împăratului Roș e o nouă Odisee pentru Harap-Alb. E ca și cum ar începe un nou basm, Harap-Alb trăind experiențe mai complicate decât eroii altor basme, care fac o singură călătorie. Lasă să treacă pe un pod o nuntă de furnici și-și riscă viața mergând prin apă, face un stup pentru un roi de albine fără adăpost, ia cu el niște personaje grotești: Gerilă, Flămânzilă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și lăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se autoironizează. El e un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Roman inițiatic, basmul Harap-Alb prezintă drumul străbătut de erou pentru descoperirea realității, a vieții în general și a sinelui, pentru formarea și pregătirea acestuia pentru viață, în general, și pentru viața de conducător al altor vieți, în special. S-a mai spus că
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
drumul străbătut de erou pentru descoperirea realității, a vieții în general și a sinelui, pentru formarea și pregătirea acestuia pentru viață, în general, și pentru viața de conducător al altor vieți, în special. S-a mai spus că eroul acestui basm rămâne la limita umanului, faptele supranaturale săvârșite de celelalte personaje: Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări LățiLungilă, coborâți din lumea regilor giganți din neamul lui Gargantua, eroul principal din romanul cu același nume de François Rabelais, scriitor francez din secolul al
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
coborâți din lumea regilor giganți din neamul lui Gargantua, eroul principal din romanul cu același nume de François Rabelais, scriitor francez din secolul al XVI-lea. Rabelaisiană este și veselia debordantă a lui Creangă. Nicăieri mai mult ca în acest basm nu este mai prezent hazul de necaz, acel optimism românesc de a trece cu seninătate ădar nu cu inconștiență) peste greutăți. Drumul constituie pentru erou o adevărată școală, așa cum se întâmplă în societățile arhaice. Eroul se confruntă cu răul, îl
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
începe o alta. Drumul are astfel caracter probator, dovedindu-i împăratului Verde nu numai care este nepotul său, dar și calitățile pe care ar fi vrut să le aibă cel căruia îi încredința împărăția. Narațiunea este amplă, sudând parcă două basme; de aceea este socotită un roman alegoric, chiar cu trăsături de epopee, ceea ce l-a făcut pe Garabet Ibrăileanu să afirme: Opera lui Creangă este epopeea poporului român. Creangă este Homer al nostru. Prestanța de epopee vine și din îmbogățirea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
tot nu scăpau de dânsul; ți le prindea cu mâna din zbor, le răsucea gâtul cu ciudă și apoi le mânca așa crude, cu pene cu tot. Dialogul înviorează narațiunea și acest lucru poate fi exemplificat cu numeroase secvențe ale basmului, ca de exemplu: Din partea mea, mâncarea-i numai o zăbavă; băuturica mai este ce este, zise Setilă; și aș ruga pe luminarea-sa că dacă are de gând a ne ospăta, cum s-a hotărât, apoi să ne îndesească mai
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu Și așa, a trăit Ivan cel fără de moarte veacuri nenumărate și poate că și acum a mai fi trăind, dacă n-a fi murit. Simbolic, finalul poveștii e un elogiu adus spiritului nepieritor care a creat lumea minunată a basmelor, parte importantă a spiritualității neamului. Ivan este un rus bătrân, care slujise la oaste de când se știa. Pentru slujba lui conștiincioasă primise la eliberare două carboave. Dumnezeu și Sfântul Petru îl încearcă, făcându-se cerșetori la cele două capete ale
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
admirație numeroși exegeți. Se cuvine să-l amintim mai întâi pe francezul Jean Boutiăre, cel care consacră în studiul său din anul 1930 La vie et l‘oeuvre de Ion Creangă o parte însemnată poveștilor, pe care le compară cu basmele unor culegători sau creatori autohtoni ă Petre Ispirescu, Costache Negruzzi ) sau europeni ă Frații Grimm, Charles Perrault, I.C.Schmid, H.Chr.Andersen ). Prima observație a cercetătorului francez este aceea că Ion Creangă n-a vrut să facă operă de folclorist
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
toate, au fost preluate de Creangă. Unele dintre aceste particularități sunt comune tuturor operelor cu caracter popular și, prin urmare, sunt comune atât în „Poveșticât și în „Amintiri Jean Boutiăre se entuziazmează în fața expresivității zicerilor populare, a formulelor narative specifice basmului românesc, preluate și îmbogățite de marele povestitor. Poveștile populare din toate țările ne interesează mai ales prin peripețiile extraordinare istorisite; fie că sunt lapidare sau prolixe ărareori se mențin la mijlocul just), ele nu zugrăvesc personajele, fantastice sau nu, animalele sau
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
prin veacuri și revenind sempitern trebuie repetate mereu, pentru a evita tot felul de năpaste. Creangă răspândește astfel o înțelepciune și prin aceasta se dovedește un clasic. Din punct de vedere al formei Creangă ascultă de legile generale ale morfologiei basmului, dar conferă narațiunilor lui valoare de parabolă. El redescoperă chintesențele general umane, lăsând loc moralistului care merge până în ascunzișurile ultime ale gândirii și ale rostirii și umoristului, care râde fiindcă nu vrea să plângă. Dacă adăugăm la aceasta și geniul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
citat este reprodusă în volumul Ion Creangă si lumea în care a trăit, semnat de Constantin Parascan. Posteritatea critică a lui Ion Creangă are însă un alt început, acesta coincizând, apreciază Mircea Scarlat, cu „scoaterea― lui din rândul culegătorilor de basme, primele pagini care acreditează noua viziune asupra marelui artist aparținând lui Nicolae Iorga, pe când istoricul avea doar 20 de ani. Dar opacitatea, în primul rând față de adevarata artă a lui Creangă, este spulberată de G. Ibrăileanu, care face prima distincție
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
de către Gilbert Durand. "Mitul apare ca o povestire (discurs mitic) ce pune în scenă personaje, decoruri, obiecte valorizate simbolic, segmentabilă în secvențe sau unități semantice mai mici (miteme), în care se investește în mod obligatoriu o credință (contrar fabulei sau basmului) numită pregnanță simbolică."145 (s. a.). Pentru C. G. Jung, inconștientul trebuie înțeles ca un concept de factură eminamente psihologică, fără valoare filosofică și care înglobează totalitatea conținuturilor și actelor psihice. Ele nu sunt conștiente , așadar, la nivel perceptibil nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și imaginației, anumite repercusiuni în suflet din atingerile lui cu realitatea" Si-n articolul program al revistei „Vieața nouă ", Rătăciri literare, Densusianu spune că „e bine ca scriitorul să se îndrepte spre popor, să simtă ce e o doină, un basm Dar aceasta numai ca un mijloc de îmbogățire a motivelor artistice de variere a expresiilor, de nuanțare mai potrivită, mai energică, uneori, a ideilor, simțirilor" Opera filologică și folcloristică a lui Ovid Densusianu cuprinde dincolo de aceste fapte fundamentale, în cursurile
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
cuvântul în această problemă. Analizând opera lui Delavrancea Ovid Densusianu insistă asupra substratului folcloric încă când ajunge la poveștile lui B.St.Delavrancea constată că „Transpunându-le în literatură, ele au pierdut din farmecul, din spontaneitatea lor" Autorul consideră prelucrarea basmelor populare că reprezintă un gen mai 31 delicat" și recomandă ca cel ce scrie să aleagă una sau alta din cele două căi care i se deschid: „Ori trebuie să li se păstreze simplitatea lor cu totul ceea ce a făcut
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și de limba „țării" strămoșilor săi, Densusianu uită de latura artistică a textelor oferindu-ne un material bogat în mărturii de istorie, sociologie și dialectologie. Este adevărat că întâlnim și cântece, balade, colinde, descântece amestecate ce-i drept cu povestiri, basme, legende, amintiri, întîmplări, snoave, dar Densusianu uită să ne dea măcar cîteva indicații despre repertoriul folcloric, ceea ce ar însemna că Graiul din Țara Hațegului ne oferă numai o parte din totalitatea repertoriului din această zonă. Redăm, pentru frumusețea lui, un
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
opțiuni culturale, prin căsătorie) legături (reale sau imaginare) cu inamicul sunt internați în lagăre sau expulzați. *** Revenind la vasele de luptă, constatăm că insignele lor exploatează elemente din imaginarul animalier 49 (înregistrate de zoologi sau creaturi virtuale, venind din sfera basmului fantastic și a filmului de animație, eventual a producțiilor "horror"), chiar dacă denumirea indică o trăsătură de caracter +uman+ feminin. Nici unul însă nu poartă ca semn distinctiv cel numit "la fouine" adică dihornica patrupedă având în franceză reputația de "curioasă", "indiscretă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
actrițe, adică invers decât în timpurilor vechi și care ar fi purtat numele de PluriELF). Sau poate că fără să știu, am ajuns, dând cu bățul în baltă, la mascotele lui Luca Pițu. Îndrăznesc a crede asta pentru că "Nespălatul" din basme (despre care ne vorbește și Proppsss) este asociat cu motivul logodnicului dar și cu cel al slujitorului diavolului. Interdicția spălării putea dura luni de zile iar cel supus ei este "atât de murdar încât devine invizibil" (Propp, 158). Nespălarea fiind
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Interdicția spălării putea dura luni de zile iar cel supus ei este "atât de murdar încât devine invizibil" (Propp, 158). Nespălarea fiind și o pregătire în vederea căsătoriei (ibid., 159), batracienele cred că lunga burlăcie este automat necurățenie a trupului. În basmele cu Duhul-apelor, apare -pentru simetrie de gen? motivul logodnicei-broască (ibid., 393), atât de banalizat în cultura franțuzească încât intră și în dicționarele de decodare onirică. "Un asemenea vis vă invită să găsiți voi înșivă partea nobilă a ființei voastre"102
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fost "Cuciureanu, universitarul Trickster, divinul păcălici" (Fragmente, 217). Era partea sportivă a branșei, dar mai existau și Ceilalți, care o făceau cu scopuri lucrative. qqq Nota Autorului-Șef: este desigur vorba de o confuzie între Conte (poveste, națiune sau chiar basm) și Compte (socoteală dar și cont bancar). rrr Nu e vorba de un serviciu special ci de instrumentul de tortură folosit de didacticolii froggistanezi pentru a ține sub ascultare hoardele de brotaci dacă le vin idei. sss V. I. Propp
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
dar și cont bancar). rrr Nu e vorba de un serviciu special ci de instrumentul de tortură folosit de didacticolii froggistanezi pentru a ține sub ascultare hoardele de brotaci dacă le vin idei. sss V. I. Propp, Rădăcinile istorice ale basmului fantastic, Ed. Univers, 1973, 157-160. ttt A nu se citi în maidaneză, ci în codul reclamelor pentru produse cosmetice. uuu Adică studenții de toate genurile posibile. vvv SOD nu utilizează termenul de Obiectiv, care i se pare nepotrivit perspectivei umaniste
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
însă și Baudolino!) aflând că acea creatură nepământeană ascundea sub candida mantie, de la brâu în jos, o anatomie caprină. Iubindu-se cu eroul nostru, divino-ferina ypatie se jertfește, abdicând de la jurământul de iubire și credință pentru marea maestră a castității. Basmul însă continuă. Cei 12 crai evadează din acel tărâm, călare pe gigantice păsări rock (coperta ediției italiene reproduce o sugestivă miniatură "Omul-acvilă" după "Roman d'Alexandre", 1338), înapoi spre Constantinopole, după șase ani de rătăciri și prizonierat. Este anul 1203
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
science-fiction (Michel Faber), erotismul, de regulă complicat prin derapaje psihice ținând de psihanaliză și psihiatrie. În spiritul acestor ultime tendințe învederate de preferințele multor cititori este evadarea dintr-un prezent posesiv și invaziv în lejeritatea acronică a unei narațiuni tip basm, fabulație, între mitologie, istorie și legendă. În continuitatea autorilor deja consacrați se anunță ca niște certitudini indeniabile ale narațiunii, autori europeni precum Mircea Cărtărescu, Margaret Mazzantini, Erri de Luca, Apostolos Doxiadis, Florin Șlapac, Marc Levy, Ian McEwan, Javier Marías, Dan
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
felon, iatromant și pescar de suflete poate fi recitit și din perspectiva „impurului”, adică al celuilalt pol de putere sintagmatică. Investit cu „pecetea” alchimică de rubedo el poate fi, pe un alt palier al arhetipului imaginar Omul Roș, Spinul din basmele noastre. Dăm un citat din Vasile Lovinescu „ Creanga de aur”: „ ... credința În maleficitatea Omului Roșu este generală, ca și punerea În gardă contra lui. Roux poil est felonie, spune proverbul francez, iar germanii Rote Haare, Gott bewahre, Roter Bart, untreue
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
Gloggnitz, le cerea acestora să identifice pietrele, plantele și arborii din pădure. Pe străzile Vienei, le punea întrebări despre stilurile arhitecturale, iar la Muzeul Tehnic îi întreba cum funcționează mașinile pe care le vedeau. Citea copiilor în clasă nu numai basme și legende, ci și poezii, uneori de nivelul liceului, cum erau cele ale lui Möricke, Keller și Schiller. Urmărea să le dezvolte deprinderile de gândire îndeosebi prin predarea matematicii. Aici întâmpina cu deosebire rezistența celor leneși sau mai puțin dotați
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Engelmann, cât și Malcolm amintesc preferința lui pentru filme naive, cum sunt westernurile, al căror mesaj moral este simplu și transparent, în contrast cu cele în care sunt etalate ambițiile intelectuale și artistice ale regizorului. Lui Wittgenstein îi plăcea să citească prietenilor basme populare pentru copii, de exemplu povestirile fraților Grimm. El valoriza marile opere ale gândirii speculative din aceeași perspectivă din care recepta arta și textele religioase. Contestarea pretenției metafizicii tradiționale de a reprezenta o contribuție la cunoașterea lumii mergea mână în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]