6,191 matches
-
tremurat de frică, dar omul nu i-a dat pace. „Activiastul” a înhămat caii la căruță, l-a suit în căruță pe băiat și a plecat spre Constantinești. Acolo, a vorbit câteva minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Constantinești. Acolo, a vorbit câteva minute cu un „tovarăș„, s-a suit în căruță și în loc să întoarcă pentru a veni înapoi, a mânat caii tot înainte. Frica a sporit în mintea lui Titi. Ca și cum ar fi uitat că are în căruță un copil, „activistul” a mânat până a ajuns în comuna Șuțu, care era la 8 kilometri depărtare de Constantinești. Pe drum i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
i-a spus băiatului că de la Șuțu se va întoarce înapoi singur, că el rămâne la Șuțu. Fără explicații, de la Șuțu a mânat spre Ianca, la 12 kilometri, și spre seară a ajuns în mijlocul comunei. A sărit din mers din căruță și i-a spus băiatului să se întoarcă acasă. Băiatul nu mai fusese niciodată pe acele drumuri. A întors căruța și a lăsat caii să meargă cum or vrea ei. Înainte de a ieși din Ianca a prins a se însera
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Șuțu a mânat spre Ianca, la 12 kilometri, și spre seară a ajuns în mijlocul comunei. A sărit din mers din căruță și i-a spus băiatului să se întoarcă acasă. Băiatul nu mai fusese niciodată pe acele drumuri. A întors căruța și a lăsat caii să meargă cum or vrea ei. Înainte de a ieși din Ianca a prins a se însera. Frica a crescut. Și-a adus aminte că de la Șuțu spre Constantinești mergea pe marginea păduri și că pe unele
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că de la Șuțu spre Constantinești mergea pe marginea păduri și că pe unele locuri malul Buzăului ajungea până în drum. Frica și imaginația s-au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe unele locuri malul Buzăului ajungea până în drum. Frica și imaginația s-au întovărășit și au pus în gândurile copilului tot felul de scenarii de groază: că se răstoară căruța într-o râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
râpă; că se sperie caii și se răstoarnă căruța, că-i iese în drum un lup: că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău. De frică, s-a strâns în coșul căruții ca un arici și aștepta să se năruie cerul peste el. Până la urmă oboseala și frica l-au dus în nesimțire și a adormit
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
că îl atacă niște hoți. Sub această teroare s-a perpelit băiatul o jumătate de noapte. La fiecare foșnet și la fiecare zdruncinătură a căruței se speria și aștepta ce era mai rău. De frică, s-a strâns în coșul căruții ca un arici și aștepta să se năruie cerul peste el. Până la urmă oboseala și frica l-au dus în nesimțire și a adormit. După miezul nopții caii au ajuns acasă și s-au oprit la poartă. Părinții îngroziți, că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
urmă oboseala și frica l-au dus în nesimțire și a adormit. După miezul nopții caii au ajuns acasă și s-au oprit la poartă. Părinții îngroziți, că nu știau ce s-a întâmplat, de a dispărut și băiatul și căruța cu caii, au auzit, au ieșit, au văzut caii înhămați, l-au găsit pe Titi adormit dar au crezut că-i mort. L-au luat în brațe, l-au dus în casă, și abia la lumina lămpii au înțeles că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
doua zi, s-a spălat cu apă rece și a dormit liniștită. A doua zi, s- a sculat de dimineață, și-a rânduit casa, a muls iarăși vaca, a pus mâncare și apă la păsări, s-a suit anevoie în căruță, s-a așezat pe scândura care ținea loc de scaun lângă soț, și au plecat la câmp, la prășit porumbul. Totul a fost bine până ce soarele a început să dogorească. A simțit niște junghiuri cu care nu era obisnuită, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
nu era obisnuită, dar, deși n-a vrut să renunțe la prășit, după puțin timp a fost nevoită să întrerupă lucrul, și îngrijorată, și-a rugat soțul să o ducă acasă pentru că-i e rău. Pe drumul către casă zduncinăturile căruței i-au mărit durerile și i-au înmulțit junghiurile. Ajunsă acasă, a trebuit să se așeze la pat, iar soțul a chemat cu grabă pe mama lui, care locuia aproape, care și-a dat seama despre ce este vorba. Aceasta
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
muncit până seara și când era aproape gata, am primit ordin să ne deplasăm pe altă poziție. Atunci am văzut, și am auzit drama românului ardelean care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă secetoasă și caldă. Din Sebeș-Arad ne-am deplasat, spre satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
alunecuș, iarna de ghiață și vara de ploaie sau de praf. La Strunga am păstorit șase ani. În acel timp mi s-au născut Suzana și Serafim. Gospodarii din Hăbășești mi-au dăruit o vacă, un cal, mi-au făcut căruță și șaretă. Am restaurat biserica și am refăcut casa parohială. Am construit un grajd cu șură și beci. Am sădit vie și am făcut stupină. Nu mi-am închipuit că pot fi în Moldova credincioși atât de darnici, atât de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
discuta cu epitropii și cu Consiliul Parohial decât în zorii Zielei Invierii. Credincioșii au decis ca oricât ar fi de mare locația pentru întârziere, să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai pe care să se aducă țigla. A doua zi de Paști au ieșit în coloană toți gospodarii care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu „Doamne ajută”!. În Târgul Frumos, înainte de a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai pe care să se aducă țigla. A doua zi de Paști au ieșit în coloană toți gospodarii care aveau cai și căruță, s-au închinat în biserică și au plecat cu „Doamne ajută”!. În Târgul Frumos, înainte de a ajunge la gară, coloana a fost oprită de miliție și de activiști de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la căruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora 12 nu s-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dușman al poporului, că „țin la camarazii mei”. În vara anului 1957 am primit o scrisoare de la Părintele Adrian Făgețeanu care anunța că vrea să mă viziteze. M-am bucurat că-l voi mai vedea și l-am așteptat cu căruța la gara Mircești. Venind spre Strunga ne-am întâlnit cu mașina securității, din care, comandantul, a făcut gesturi largi ca să-l văd și să-l recunosc, ca să-mi arate că nu pot face nimic fără știrea lor. Înainte de a ajunge
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
poeme amintind prin tonuri subterane ceva din durerea după scufundarea vasului Estonia: Calul de lemn M-am născut în enoria Mora în anul 1940. În satul Bergkarlas, unde am fost pictat în roșu de trandafir. Mulți m-au călărit. Multe căruțe am tras. Cel mai mult am stat sub birou gândindu-mă la copiii care s-au înecat. Limba Nu numai scriitorul clasic, suitor pe iambii versului, nu numai modernistul stârnitor de polemici literare... dar și nervii mării, dar chiar și
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Am trecut gâfâind prin Bucești, Liești, șerbănești și Hanu Conachi și iată-ne în comuna Tudor Vladimirescu. Am trecut repede prin pădurea de la Hanu Conachi fiindcă știam că pe acolo sunt foarte mulți hoți. Atacau coloane de câte 40-50 de căruțe care treceau cu butoaie de vin spre Galați sau Brăila și ce le luau? Caii. Deci tot bieții căruțași-cărăuși erau cu paguba, că vinul rămânea pe loc, caii ioc iar negustorii urcau în tren spre case. După o pauză la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Dar unde dormim? Se făcuse târziu și casele stingeau lumina ferestrei una de la alta. știam de la tata și de la nanu că era la Independența un cârciumar Bondoc, unde, dacă intrai să cumperi un pachet de tutun și erai cu căruța, cînd ieșeai afară nu mai găseai hățurile cailor iar dacă mai beai și un rachiu, nu mai aflai nici caii. Norocul nostru că am găsit cârciuma închisă, semn că ne puteam întoarce tot pe biciclete acasă. Mare noroc. În fine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o comună foarte mare cu populație bulgară, iar eu în comuna Galilești, tot mare, mare ca și drojdia speranțelor noastre, cu ucrainieni harnici și gospodari . Nu înghețase, iar drumurile nepietruite făceau ca roțile căruțelor să intre în noroi până la butuc. Eu aș fi putut merge cu vaporul până la Vâlcov, Veneția Românească, iar de acolo pe mare cu caiacul până la Galilești, dar era prea complicat și trebuia ca împreună cu Iancu să împărtășim aceeași soartă ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
directorul unei școli sau, în cel mai rău caz, la poliție. Mai aveam fiecare în buzunar mai puțin de o sută de lei. Încotro, Doamne? Iar Dumnezeu nea îndreptat pașii spre hanul unui grec numit Condorupis. Vad de oameni și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Andreev, om de 30 de ani ca și soția. Bărbatul vorbea destul de bine românește, soția nici un cuvânt. Am plecat mai spre seară și când am ajuns la Damianovca, o suburbie a Chiliei, a început să amurgească. Se mergea greu, căruța mare, noroiul până aproape de butucul roții, noroc că erau caii voinici și bine hrăniți. Pe drum am vorbit tot timpul. Feodor conducând caii și schimbul de vorbe cu nevastă-sa. Cam înghețasem, dar cum să te dai jos și să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
până aproape de butucul roții, noroc că erau caii voinici și bine hrăniți. Pe drum am vorbit tot timpul. Feodor conducând caii și schimbul de vorbe cu nevastă-sa. Cam înghețasem, dar cum să te dai jos și să fugi după căruță în noroi și întuneric? În fine, după ce am trecut prin comuna Cariacica, mi-au spus că mai avem șapte-opt kilometri de mers. și iată că, la sfărșitul orei s-a auzit lătratul de câini și s-au luminat ferestre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pentru a fi cât mai aproape de casă, de familie, de Fârțănești. și iată scrisoarea: de la 1 octombrie 1932 sunteți numită învățătoare titulară, pe post vacant, în comuna Tabacu, județul Ismail. și ia-l din nou pe nenea Gheorghe, mama, nelipsita căruță cu doi telegari spre necunoscut. Tabacu. Sunt lăsată, somnoroasă puțin, să cobor din căruță. Sub ochii mei, abia limpeziți a bună dimineața, ca un înger, o fetiță: - Unde să merg, draga mea? - Încoace. și m-a dus de mână până în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]